In Firea lui Pandele

0
1414

Primaria Capitalei vrea sa infiinteze inca 19 companii de stat care vor gestiona aproape tot ce tine de oras – de la iluminatul stradal, asfaltari, intretinerea spatiilor verzi, producerea de energie termica si electrica, vanzarea de energie, promovare turistica, IT, dispecerizare taxi, primarul Gabriela Firea cerand marti acordul de principiul al Consiliului General. In aceste companii vor lucra circa 5.000 de oameni, asa cum spune chiar primarul general. Care este de fapt miza?

Dincolo de bunele intentii declarate ale primarului general si realitatea ca foarte multe contracte incheiate cu societati private sunt paguboase pentru primarie, iar serviciile sunt de proasta calitate (sigur, ramane intrebarea cum a incheiat primaria contracte cu aceste societati), exista insa cateva fapte care nu pot fi contestate, acestea fiind prevazute de lege:

  • o companie de stat poate cheltui mai usor banul public decat o primarie
  • nu toate companiile de stat sunt obligate sa faca achizitii publice
  • angajatii nu sunt functionari publici
  • sunt probleme legate de transparenta
  • sunt deseori conduse prost, iar multi dintre conducatori si chiar angajati de rand sunt numiti politic (vezi mai jos exemplul de la firma SC Ciclop SA)

In plus, este greu de crezut ca primaria va reusi sa faca performanta cu cele 20 companii proaspat infiintate fata de o firma care face acelasi lucru de 5-10-20 de ani.

Si mai grav este ca Primaria se avanta sa faca toate cele 20 de societati comerciale, fara sa fi experimentat inainte. Pentru a infiinta o societate este nevoie de dotari, de angajari, de personal calificat. Astfel, daca toate acestea vor merge prost, orasul va fi in colaps fara contracte pentru cele mai importante servicii: asfaltari, iluminat stradal, intretinere spatii verzi etc.

Cateva probleme pe care le ridica societatile comerciale de stat:

1. Cheltuirea mai usoara a banului public

Bogdan Puscas, presedintele Agentiei Nationale pentru Achizitii Publice, a declarat pentru HotNews.ro ca nu toate companiile de stat se supun Legii achizitiilor publice.

„Aici lucrurile trebuie privite de la caz la caz, in functie de statutul companiei respective. Noi dam pentru fiecare dintre companiile la care statul este actionar majoritar sau actionar unic un punct de vedere calificat cu privire la apartenenta sau nu in categoria autoritatilor contractante. Lamurim daca trebuie sa respecte legea achizitiilor publice sau legea achizitiilor sectoriale. In principiu, la aceasta solicitare ne pun in spate statutul companiei, hotararea organului – ordin de ministru, hotarare de consiliu local, hotarare de consiliu judetean –  si in functie de ce scrie in aceste documente, le dam un punct de vedere daca sunt sau nu autoritate contractanta. Daca sunt autoritate contractanta, respecta Legea 98 sau Legea 99, daca nu, cumpara ca orice alta companie. In legatura cu cele 19 companii, deocamdata sunt supuse unui aviz de principiu. Pana nu am un statut, pana nu am o hotarare de infiintare, nu am pe ce sa ma pronunt. Cand vor fi infiintate, atunci vom putea spune daca sunt sau nu autoritati contractante. Sunt niste criterii: daca primesc patrimoniu, daca primesc sume de bani direct de la actionarul majoritar, sunt mai multe elemente pe care le luam in calcul. Trebuie sa vedem daca sunt societati infiintate pentru a satisface o nevoie de interes general  sau sunt infiintate strict in aplicarea Legii 31/1990”, a explicat acesta.

Potrivit Legii achizitiilor publice, legea 98/2016 (Art. 4):
(1) Au calitatea de autoritate contractanta in sensul prezentei legi:

a) autoritatile si institutiile publice centrale sau locale, precum si structurile din componenta acestora  care  au  delegata  calitatea  de  ordonator  de  credite  si  care  au  stabilite  competente  in domeniul achizitiilor publice;
b) organismele de drept public;
c) asocierile care cuprind cel putin o autoritate contractanta dintre cele prevazute la lit. a) sau b).

(2) Prin organisme de drept public in sensul alin. (1) lit. b) se intelege orice entitati, altele decat cele prevazute la alin. (1) lit. a) care, indiferent de forma de constituire sau organizare, indeplinesc in mod cumulativ urmatoarele conditii:

a) sunt infiintate pentru a satisface nevoi de interes general, fara caracter comercial sau industrial;
b) au personalitate juridica;
c) sunt finantate, in majoritate, de catre entitati dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) sau de catre alte organisme de drept public ori se afla in subordinea, sub autoritatea sau in coordonarea ori controlul unei entitati dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) sau ale unui alt organism de drept public ori mai mult de jumatate din membrii consiliului de administratie/organului de conducere sau de supraveghere sunt numiti de catre o entitate dintre cele prevazute la alin. (1) lit. a) ori de catre un alt organism de drept public

Laura Stefan, specialist ExpertForum, este de parare ca societatile comerciale nu sunt autoritati contractante.

„Problema este cu Legea 98/2016, articolul 4, alin. 2, litera a: ca nu stiu cum am putea spune ca societatile comerciale nu au caracter ….. comercial. Asa ca, in opinia mea, este cel putin o conditie neindeplinita din cele care trebuie indeplinite cumulativ. Asadar, nu-s autoritati contractante”, a explicat aceasta.

2. Angajatii nu sunt functionari publici

O alta problema este ca angajatii acestor societati nu sunt functionari publici.

Potrivit Legii nr. 176/2010 privind integritatea in exercitarea functiilor si demnitatilor publice
functionarii publici au urmatoarele obligatii:

– Functionarilor publici le este interzis sa ocupe functii de conducere in structurile sau organele de conducere, alese sau numite, ale partidelor politice, definite conform statutului acestora, ale organizatiilor carora le este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice sau ale fundatiilor ori asociatiilor care functioneaza pe langa partidele politice.

– Functionarii publici au obligatia ca, in exercitarea atributiilor ce le revin, sa se abtina de la exprimarea sau manifestarea publica a convingerilor si preferintelor lor politice, sa nu favorizeze vreun partid politic sau vreo organizatie careia ii este aplicabil acelasi regim juridic ca si partidelor politice.

– Functionarul public are dreptul sa refuze, in scris si motivat, indeplinirea dispozitiilor primite de la superiorul ierarhic, daca le considera ilegale. Daca cel care a emis dispozitia o formuleaza in scris, functionarul public este obligat sa o execute, cu exceptia cazului in care aceasta este vadit ilegala. Functionarul public are indatorirea sa aduca la cunostinta superiorului ierarhic al persoanei care a emis dispozitia astfel de situatii.

– Functionarilor publici le este interzis sa solicite sau sa accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru altii, in considerarea functiei lor publice, daruri sau alte avantaje.

– La numirea intr-o functie publica, precum si la incetarea raportului de serviciu, functionarii publici sunt obligati sa prezinte, in conditiile legii, conducatorului autoritatii sau institutiei publice declaratia de avere. Declaratia de avere se actualizeaza anual, potrivit legii.

– Functionarii publici au obligatia sa respecte intocmai regimul juridic al conflictului de interese si al incompatibilitatilor, stabilite potrivit legii.

Totusi, potrivit Legii 176/2010, au obligatia de a declara averea si interesele:

– membrii consiliilor de administratie, ai consiliilor de conducere sau ai consiliilor de supraveghere, precum si persoanele care detin functii de conducere in cadrul regiilor autonome de interes national sau local, companiilor si societatilor nationale sau, dupa caz, societatilor comerciale la care statul sau o autoritate a administratiei publice locale este actionar majoritar sau semnificativ

Practic, Agentia Nationala de Integritate poate verifica doar personalul de conducere din aceste companii si consiliul de administratie. In plus, acestia pot raspunde penal, pentru fapte de coruptie.

Un exemplu relevant pentru angajarile in companiile de stat este Ciclop SA , firma ce apartine Consiliului General al Municipiului Bucuresti si cu care CGMB s-a asociat recent pentru a face firma de constructii a municipalitatii.

Potrivit declaratiei de avere pe anul 2016, directorul companiei, Simona Valentina Butacu, a avut in 2015 un salariu de circa 96.000 lei – circa 1.770 euro pe luna.

Aceasta este si membru PSD:
– presedintele organizatiei de tineret PSD Bucuresti;
– vicepresedinte PSD sector 6;
– presedinte organizatiei de tineret PSD sector 6.

Aceasta este si consilier local sector 6 din partea PSD.

Firma care are ca obiect de activitate intretinerea si repararea masinilor a avut in 2015 profit 0 si pierderi de 617.633 lei. Compania are un numar mediu de 90 de angajati.

Pe site-ul companiei nu se afla date financiare in derulare, achizitiile publice facute, contractele derulate.

La ultima sedinta de Consiliu General a fost schimbat consiliul de administratie. Noul consiliu a fost numit de majoritatea PSD din CGMB.

Consiliul General al Municipiului Bucuresti si-a dat deja acordul ca Primaria Capitalei sa-si infiinteze o firma pentru constructia de locuinte.

Societatea de constructii a Primariei Capitalei se va numi Trustul de Cladiri Metropolitane Bucuresti SA si va avea doi actionari: Consiliul General al municipiului Bucuresti (99,99%) si Service Ciclop (0,01%). Trustul de Cladiri Metropolitane Bucuresti SA va avea un capital de 12 milioane lei, potrivit proiectului de hotarare

3. Cum se fac angajarile

Legea nr. 111/2016 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 109/2011 privind guvernanta corporativa specifica faptul ca numirea consiliului de Administratie a societatilor comerciale se face de Consiliul General al municipiului Bucuresti, deci politic, iar desemnarea directorului se face de catre CA. In AGA vor fi reprezentanti ai Consiliului General ai Municipiului Bucuresti.

In ceea ce priveste restul angajarilor, cel putin teoretic, acestea se fac prin concurs.

4. Transparenta

Consiliul Local Sector 3 are deja doua societati comerciale, un SA si un SRL, insa activitatea acestora e perfect opaca. Nu stim pe ce dau banii fiindca nu au contractele pe site, nu stim cum si-au selectat angajatii, plus ca ambele au fost implicate in mai multe scandaluri.

Citeste aici mai mult

5. Experienta

Este greu de crezut ca primaria va reusi sa faca performanta cu cele 19 companii proaspat infiintate fata de o firma care face acelasi lucru de 5-10-20 de ani.

6. Prost management

Cu foarte putine execeptii, cel putin pana acum, companiile de stat sunt echivalente cu prost management, numirile fiind politice.

Un exemplu de prost management este si la cele doua regii ale municipalitatii – RADET si RATB . RADET are datorii de 3,9 miliarde lei catre ELCEN si a cerut deja insolventa. RATB este si el intr-o situatie dezastruoasa, nu a investit aproape nimic in flota auto de mai bine de 8 ani, parcul auto este invechit, incasarile din bilete sunt mici, are datorii la stat.

Concluzii

Nu este din start un lucru rau ca primariile sa isi infiinteze societati comerciale sau sa faca anumite servicii in house. Exista exemple pozitive atat in tara cat si in mari capitale europene, insa aceste companii trebuie sa fie transparente, sa se respecte legea achizitiilor publice fiinca sunt finantate din bani publici, conducerea sa nu fie numita pe criterii politice, ci de competenta.

Sursa: Hotnews

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ