În ciuda numeroaselor cerinţe privind diminuarea noxelor, România continuă să investească în redeschiderea unor mine, pentru închiderea cărora s-au cheltuit miliarde de lei

0
976
Bani aruncati pe fereastra - majorarea salariilor în administraţia publică locală cu 20%

Specialiştii spun că autorităţile ar trebui să ia rapid în calcul dezvoltarea unor tehnologii de cărbune curat, adică mai puţin poluant. La nivel mondial, diferite autorităţi lansează teorii contradictorii privind producţia de energie, bazându-se de cele mai multe ori pe eliminarea noxelor, dar şi pe nevoia crescândă de consum.

De-a lungul timpului, Comisia Europeană a avansat fie teoria eliminării cărbunelui din mixul energetic, fie revenirea la acesta, pentru a suplini necesităţile statelor membre.   Pe de altă parte, în timp ce Banca Mondială susţine că, pe termen mediu, cărbunele va fi scos în totalitate din producţia de energie, statul român finanţează deschiderea unor mine sau retehnologizarea altora. Şi asta în condiţiile în care nu mai departe de anul 2015, cheltuise circa 1,33 miliarde de lei pentru închiderea a circa 550 de mine şi cariere.

În încercarea de a lămuri aceste aspecte contradictorii, academicianul Ionuţ Purica a declarat pentru “Adevărul” că România nu este pregătită să renunţe la cărbune, pentru că nu are cu ce-l înlocui, dar că ar trebui să găsească soluţii pentru eliminarea noxelor emise de acesta.

“Uniunea Europeană are o strategie privind securitatea energetică. Una dintre cele mai agreate variante, considerată a fi şi cea mai bună, se referă la mixul energetic format din cărbune, păcură, nuclear, gaze, hidro, eoliene şi fotovoltaice. Din acest punct de vedere, raportat la faptul că producţia energetică a României provenită din cărbune este de 42% din total, impactul asupra securităţii energetice din ţara noastră ar fi prea mare. În plus, România nu are cu ce înlocui această producţie. Ştiu că e la modă energia regenerabilă, dar România nu-şi permite să fie la modă. Autorităţile ar trebui să găsească soluţii pentru a produce . Ar fi nemaipomenit să facem cercetare”, a spus academicianul Ionuţ Purica, specialist în energie.

Potrivit acestuia, în România strategiile energetic se fac doar pe hârtie şi, din când în când, la nivel declarativ. “Dar noi doar discutăm despre strategia energetică, nu o şi aplicăm. Cu cât facem mai multe strategii (în ultimii ani s-au vehiculat vreo 10 – 12 variante) cu atât sectorul se dezvoltă mai haotic. Ar trebui să lăsăm deoparte gândirea politică pe 4 ani (durata unui mandat de parlamentar) şi să facem strategii cu bătaie lungă”, a declarat Ionuţ Purica.

Academicianul a subliniat importanţa luării în calcul a costurilor de securitate energetică, care ar trebui să fie adăugate costurilor de producţie, ştiindu-se că energia eoliană şi cea fotovoltaică sunt cele mai ieftine, iar cărbunele cel mai scump din punct de vedere ale costurilor de producţie.

Recent, directorul Departamentului de energie din cadrul Băncii Mondiale, Riccardo Puliti, a avertizat că dependenţa lumii de sursele de energie precum petrolul şi cărbunele, unele din cele mai importante surse de poluare, este în scădere.

“Până acum modelul a fost cărbunele plus energiile regenerabile, modelul poate fi gaze naturale plus regenerabile. Cred că peste 10-12 ani vom vedea doar regenerabile şi instalaţii de stocare şi nimic altceva”, a declarat directorul departamentului energie al Băncii Mondiale, Riccardo Puliti, estimând că în 30 de ani cărbunele va ieşi din mixul energetic.

Potrivit Listei obiectivelor miniere (cariere, mine şi părţi de mine), până în luna iulie 2012 au fost închise nu mai puţin de 565 de astfel de obiective, costurile totale fiind de ordinul miliardelor de lei.   Conform ultimei Strategii a Industriei Miniere, numai în perioada 1998 – 2011 pentru activităţile specifice programelor de închidere a minelor, inclusiv prin cele finanţate din împrumuturi convenite cu organisme financiare externe, s-au cheltuit fonduri în valoare totală de 1,33 mld.lei, din care 1,17 mld. lei din fonduri alocate direct de la bugetul de stat, 137 mil. lei de la Banca Mondială şi 21,2 mil. lei de la BIRD.

Producţia de cărbune a Minei Lupeni, din Valea Jiului, ar fi trebuit oprită în luna septembrie 2017, dar Comisia Europeană a aprobat renotificarea pe huilă, transmisă anul trecut de statul român, fapt care va permite ca aceasta să funcţioneze până la sfârşitul anului 2019 şi să beneficieze simultan de ajutor de stat până la sfârşitul anului 2018, a spus liderul Sindicatului „Muntele”, Darius Câmpean.   Conform acestuia, după oprirea extracţiei de cărbune programul de închidere la Mina Lupeni se va derula cu lucrări de subteran până în iunie 2021, iar ecologizarea exploatării miniere, inclusiv partea de suprafaţă, va trebui să se termine până la sfârşitul anului 2024.

Liderul sindical a menţionat că organizaţia pe care o reprezintă va încerca să prelungească şi funcţionarea cu producţie şi a Minei Lonea, în baza aceluiaşi program ce a fost transmis Comisiei Europene.

Potrivit datelor Transelectrica pe anul 2017, cea mai mare pondere (42%) este reprezentată de componenta termo urmată de componenta hidro (24%), iar energia produsă din surse regenerabile şi nucleară au o pondere de aproximativ 18% şi respectiv 16%.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here