Creșterea economică a fost 4,1%. Nici 5,5% cat credeau autoritățile la începutul anului trecut și nici 4,5% cât au estimat ulterior.
Informația importantă de astăzi nu se află în Comunicatul INS nu prezinta aceasta informație, ea se regaseste în combinația acestuia cu execuția Finanțelor. În acest fel, noul deficit bugetar este de 2,9% din PIB, nu 2,88%, pe metodologia cash.
Cand vom avea datele de la Eurostat, pentru a se vedea dacă s-a depășit deficitul pe metodologia europeană și acestea vor arata că da, deficitul a fost depășit, urmează procedura de deficit excesiv.
Toată această situație duce la bugetul pe 2019 trimis, în cele din urmă, de președinte la Parlament. Pe ce este construit? Pe o fantezie de crestere economică, mai mare decât anul trecut. Se arată cum va crește economia cu 5,5%. Pe hârtie scrie, în practică nu se va întâmpla niciodată.
Cei care cred că PSD e supărat ca a retrimis Președintele bugetul în Parlament, să se mai gândească. Cu cât întârzie mai mult, cu atât reușesc să se încadreze în deficit, pentru că nu au bani de investiții decât pe hârtie.
Ce ar fi însemnat aplicarea bugetului de la 1 ianuarie? În acest moment nu mai eram pe excedent, care oricum e sub nivelul din anul 2011 și de trei ori mai mic decât anul trecut, ci pe un deficit, de parcă ne aflăm în criză economică mondială.
Cum arată datele publicate de Statistică:
Produsul Intern Brut estimat pentru anul 2018 a fost de 940,47 miliarde lei preţuri curente, în creştere – în termeni reali – cu 4,1% faţă de anul 2017. (Comisia Națională de Prognoză estima 949,6 miliarde lei și o creștere reală de 4,5%).
Din punctul de vedere al utilizării PIB, creşterea s-a datorat, în principal cheltuielii pentru consum final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 5,2% contribuind cu 3,3% la creşterea PIB.
Contribuţii negative la creşterea PIB-ului:
- Formarea brută de capital fix, cu o contribuţie de -0,7%, consecinţă a reducerii cu 3,2% a volumului său;
- Exportul net (-1,8%), consecinţă a creşterii cu 4,7% a volumului exporturilor de bunuri şi servicii corelată cu o creştere mai mare a volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu 8,6%.
În afară de ramura construcţiilor, care a avut o contribuţie negativă la creşterea PIB (-0,3%), ca urmare a reducerii volumului lor de activitate cu 5,6%, la creşterea PIB, în anul 2018 faţă de anul 2017, au contribuit aproape toate ramurile economiei, contribuţii pozitive mai importante având următoarele ramuri:
*Industria (+1,0%), cu o pondere de 23,7% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate s-a majorat cu 4,1%;
*Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante (+0,7%), cu o pondere de 18,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 3,9%;
*Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,4%), cu o pondere mai redusă la formarea PIB (4,4%), dar care au înregistrat o creştere semnificativă a volumului de activitate (9,9%);
*Informaţiile şi comunicaţiile, (+0,4%), cu o pondere de 5,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 7,0%;
*Activitătile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,4%), cu o pondere de 7,3% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 5,7%;
*Impozitele nete pe produs (+1,0%), cu o pondere de 9,5% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,1%.
