În absența unui studiu de impact, proiectul de modificare a Codului Fiscal privind introducerea impunerii globale a gospodăriilor poate conduce la consecințe grave pentru economie

0
764
demontează propunerile PSD privind modificarea Codului Fiscal

Modificările propuse recent la Codul Fiscal, fără un studiu de impact care să arate avantajele și dezavantajele acestora, corelate cu noul proiect de Lege a salarizării au creat tensiuni foarte mari printre oamenii de afaceri, care cer mereu predictibilitate.

Cea mai mare temere a lor este că renunțarea la cota unică și introducerea unei cote progresive, disimulate în impozitul pe gospodărie, vor crea goluri imense în veniturile bugetare, care vor fi compensate de creșteri bruște de taxe sau vor duce la controale fiscale agresive.

În cadrul unei conferințe de presă, Florin Pogonaru, președintele Coaliției pentru Dezvoltarea României (CDR) a declarat: „Ți-e frică. Tu, ca antreprenor, te uiți la ce se întâmplă în țară și ți-e frică. Această suprapunere de modificări complexe face ca în mediul de afaceri să se instaleze frica”.

Potrivit acestuia, legea salarizării unitare a apărut din nevoia de a restructura modelul economic românesc prin prisma ieșirii din capcana salariilor mici, însă trebuia corelată cu majorarea investițiilor în industria locală.

 „Teoria ieșirii din capcana salariului mic presupune însă ca și consumul să se ducă spre produse locale, nu către produse de import. Să nu mâncăm mere poloneze, să avem și să investim în merele românești. Să avem grijă ca, până la urmă, să nu creștem salariul funcționarilor publici din România care să se ducă în salariile privaților din Polonia sau din alte țări din care importăm bunuri”, a explicat Florin Pogonaru.

Potrivit reprezentanților oamenilor de afaceri prezenți la dezbatere, ambele proiecte, atât legea salarizării, cât și impozitul pe venitul global/pe gospodărie, trebuie fundamendate pe baza unui studiu de impact, care să arate consecințele pe mai mulți ani.

 În lipsa acestora, antreprenorii sunt în corzi în acest moment, nemaiputând să își facă o bugetare multianuală, temându-se tocmai de noi taxe.  Astfel, un studiu de impact trebuie să indice măsurile alternative necesare pentru a compensa deficitul bugetar determinat de scăderea cotelor de impunere, precum și sursele de finanțare a scăderii bruște și semnificative de încasări la buget, cauzate de eliminarea reţinerii la sursă a impozitului pe venit.

Potrivit CDR, introducerea impozitului pe venitul global (IVG) este nesustenabilă, pentru că eliminarea sistemului de reținere la sursă și plata lunară a impozitului pe venituri (ex. salarii, dividende, dobânzi etc.), precum și a celui de plăți anticipate de impozit (ex. pentru veniturile din activități independente, chirii etc.) vor determina o scădere drastică a încasării veniturilor bugetare în anul 2018 care, raportat la datele anului 2016, va însemna cel puțin 4% pierdere a veniturilor din PIB. Iar o astfel de măsură poate avea ca efect implicit necesitatea introducerii altor impozite și taxe în anii următori.

Ruxandra Jianu, reprezentantă a Asociației Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), a declarat că draftul de proiect privind impozitarea pe gospodărie a intrat în dezbatere fără context, fără calcule, ceea ce provoacă îngrijorare în rândul companiilor.

„Când vor constata că nu sunt resurse pentru a susține cheltuielile, primele afectate vor fi companiile”, a declarat aceasta, dând ca exemplu taxa pe stâlp sau supraaciza pe carburanți, introduse tocmai pentru a compensa scăderea veniturilor bugetare. Un alt exemplu este majorarea peste noapte a TVA la 24%, în criză. Ea a adăugat că, deși Ministerul Finanțelor susține că nu renunță la cota unică, impozitul pe gospodărie tinde spre progresiv, fără a fi branduit ca atare, prin diferențierea cotelor de impunere, de la 0%, pentru cei cu venituri sub 2.000 de lei, la 10%, pentru cei peste acest nivel.

Potrivit reprezentanților CDR, sistemul actual al cotei unice de impunere ar trebui păstrat, fiindcă a condus, în ultimii 12 ani, la creșterea Produsului Intern Brut (PIB), a investițiilor și a încasărilor bugetare, prin fiscalizarea unei părți însemnate a economiei. În plus, introducerea IVG este nerealistă pentru că presupune ca, în aproximativ jumătate de an, peste 7 milioane de gospodării să se înregistreze voluntar la Autoritatea Națională de Administrare Fiscală (ANAF), în condițiile în care conceptul de „gospodărie”, ca pilon de bază al noului sistem, nu este reglementat de legislația românească, iar mecanismul de colectare este neclar.

De asemenea, Fiscul, care deja are probleme de personal pentru a cerceta marea evaziune, își va disipa resursele pe verificarea gospodăriilor. Chiar dacă oamenii vor apela la consultanți fiscali pentru a-și completa declarațiile de venit, răspunderea legală pentru cele declarate va fi tot a lor. În Spania, care a introdus opțional impozitul pe gospodărie, în 2001, campania de educare a populației a început cu patru ani înainte.

Eliminarea sistemului de reținere la sursă a impozitului lunar pe venituri și includerea acestuia în venitul global va aduce riscuri și pentru salariați. „Când oamenii se vor vedea cu acești bani disponibili, e greu de crezut că îi vor pune deoparte pentru plata impozitului. E nevoie de educație, nu se poate face peste noapte”, a declarat Gabriel Sincu, din partea Consiliului Investitorilor Străini.

La rândul său, Daniel Anghel, coordonator grup de lucru în CDR pe partea de fiscalitate, a afirmat că o consecință va fi creșterea riscului de creditare pentru salariați. „Când clientul va trebui să plătească taxe și impozite după un an și jumătate, băncile vor introduce un indicator suplimentar de risc. Noi nu suntem obișnuiți să plătim taxele după un an și jumătate”, a conchis Anghel.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ