Declaraţia îi aparţine domnului Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), într-o conferinţă de specialitate.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR) a realizat, în perioada 12-18 decembrie 2017, Testul IMM pentru proiectul de Ordonanţă de urgenţă a Guvernului pentru modificarea şi completarea Legii nr. 241/2005 pentru prevenirea şi combaterea evaziunii fiscale, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative – care a vizează angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata impozitelor şi contribuţiilor. Testul a fost efectuat sub forma unui sondaj derulat prin intermediul site-ului www.cnipmmr.ro, la nivelul vizitatorilor acestuia şi ai membrilor CNIPMMR.
„Am realizat Testul IMM într-un sondaj privind o serie de proiecte legislative. 94,4% dintre IMM-uri au spus că nu sunt de acord cu angajarea răspunderii penale pentru nereţinerea şi neîncasarea, reţinerea şi neplata, în tot sau în parte, în cel mult 30 de zile de la împlinirea termenului legal, a unui număr de 32 de impozite şi contribuţii. Printre cele mai importante motive care au creat dificultăţi în reţinerea şi plata, în tot sau în parte a impozitelor şi contribuţiilor, respondenţii au menţionat neîncasarea la timp a facturilor de la beneficiar- 92,2%, precum şi plata întârziată din contractele de achiziţie publică – 80,7%”, a spus Florin Jianu.
Printre cele mai importante efecte negative ce pot apărea ca urmare a adoptării Ordonanţei de urgenţă se numără sporirea controalelor abuzive, ca urmare a indemnizaţiilor de stimulare a personalului din cadrul ANAF şi MFP – 87%, închiderea societăţilor- 74,4%, concedierea personalului şi şomaj – 65,9%, reducerea veniturilor la buget, ca urmare a închiderii societăţilor şi plata indemnizaţiei de şomaj şi ajutoare sociale- 49%, reducerea investiţiilor- 36,6%.
Conform sondajului, 74,1% dintre respondenţi au afirmat că au întâmpinat dificultăţi în reţinerea şi plata, în tot sau în parte, a impozitelor şi contribuţiilor.
„Prestatorii din contractele de achiziţie publică, în special IMM-uri, pot fi puşi în situaţia de a nu avea lichidităţile necesare pentru plata obligaţiilor la bugetele de asigurări sociale, în condiţiile efectuării de plăţi întârziate, cu încălcarea termenului de 30 de zile prevăzut de Legea nr. 73/20131, administratorii de IMM-uri fiind pasibili de răspundere penală, în condiţiile în care neplata la timp a prestaţiilor efectuate în contractele de achiziţie publică din partea autorităţilor contractante nu este infracţiune, ci sunt aplicate penalităţi de întârziere”, a spus preşedintele CNIPMMR.
Jianu a arătat că, în conformitate cu datele referitoare la situaţia primilor 500 debitori persoane juridice cu obligaţii fiscale restante la bugetele de asigurări sociale înregistrate la 30 septembrie 2017 şi neachitate până la data publicării pe site, cele mai mari datorii, în valoare de peste 3,733 miliarde de lei, sunt înregistrate de o societate de stat, respectiv Compania Naţională a Huilei, care are aproximativ 3.000 de angajaţi. Astfel, pe primele 12 locuri în topul datornicilor sunt 10 companii de stat. Totalul obligaţiilor fiscale restante aferente bugetelor de asigurări sociale depăşeşte 18 miliarde de lei.
Florin Jianu apreciază că lista cu cele 32 de taxe şi impozite include taxe care nu au de-a face cu contribuţiile sociale, cu drepturile la pensie sau asigurările de sănătate ale angajaţilor, lărgeşte nejustificat sfera faptelor pentru care contribualii sunt pasibili de închisoare, ajungându-se la o interpretare extensivă a noţiunii de „contribuţii sociale” în detrimentul întreprinzătorilor.
„Guvernul mută întreaga presiune a reţinerii şi plăţii impozitelor şi taxelor pe plătitor, organele de inspecţie fiscală având o sarcină mult mai facilă în controlul acestuia. Cel care are obligaţia reţinerii şi plăţii taxelor şi impozitelor devine un prestator de servicii cu titlu gratuit pentru stat, efectuând servicii fiscale, reţineri şi plăţi, care nu sunt pentru veniturile sale, ci pentru veniturile unui terţ, în lipsa oricărei facilităţi fiscale din partea statului, sub ameninţarea legii penale”, spune Jianu.
