Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a publicat studiul de fundamentare pentru realizarea în Parteneriat Public Privat a proiectului început de Nicolae Ceauşescu, prin care Bucureştiul urma să fie legat de Dunăre printr-o magistrală fluvială. Canalul va fi proiectat şi construit în cinci ani şi va costa în total 6,71 miliarde de lei (1,44 miliarde de euro), fără TVA, conform documentului oficial. Când va fi finalizat, bucureştenii vor putea merge în croaziere până în Delta Dunării sau chiar până la Viena.
Proiectul Canalului Dunăre – Bucureşti, cunoscut ca “Amenajarea râurilor Argeş şi Dâmboviţa pentru navigaţie”, face parte din lista proiectelor PPP promovate de către Guvernul Vasilica Dăncilă.
Contractul va fi încheiat pe 25 de ani, din care primii 5 ani sunt destinați fazei de proiectare și execuție, iar următorii 20 de ani sunt pentru operare.
Potrivit studiului de fundamentare al proiectului,valoarea totală a investiţiei este estimată la 1,44 miliarde de euro, din care 1,04 miliarde de euro pentru construcţia efectivă, iar proiectul va asigura partenerului privat venituri de peste 2,07 miliarde euro pe întreaga perioada de operare.
“Au fost estimate mai multe categorii de venituri financiare, generate de implementarea investiției, venituri care se colectează exclusiv la nivelul partenerului privat pe perioada de derulare a parteneriatului public privat”, scrie în documentul citat.
Potrivit legii, partenerul public poate suporta maxim 25% din valoarea proiectului, în timp ce partenerul privat suportă minim diferența de 75% din valoarea proiectului.
Realizatorii studiului de fundamentare spun : “Din perspectiva partajării costurilor, în scenariul de bază am presupus că partenerul public va suporta 20% din valoarea costurilor cu investiția – cu excepția costurilor de operare –, în timp ce partenerul privat va fi cel care va suporta 80% din costurile proiectului”.
De asemenea, potrivit legii, au fost avute în vedere posibilitatea ca investitorul privat să primească o primă de succes de maxim 100 milioane euro, considerându-se că acesta va termina investiția cu un an mai devreme decât este estimat, și o plată de disponibilitate care ar atinge maxim 50 milioane euro pe an.
Se menţionează cel puţin şase beneficii ale Canalului Dunăre – Bucureşti:
1. Prin realizarea căii navigabile, municipiul Bucureşti se va racorda la principala arteră de navigaţie transeuropeană care va permite legătura directă a Bucureştiului cu alte capitale şi mari centre orăşeneşti europene, accesul direct la portul maritim Constanţa, iar prin canalul Rhin – Main – Dunăre accesul la reţeaua europeană de căi navigabile;
2. Prin amenajarea râurilor, în hidrocentralele din nodurile hidrotehnice se va produce circa 126 GWh/an energie electrică.
3. Prin realizarea obiectivului, vor fi apărate de inundaţii 11 localităţi, circa 9.797 gospodării individuale, 126 obiective socio-economice, circa 50.000 ha teren, 378 km drumuri şi 5 km cale ferată.
4. Se va asigura alimentarea cu apă a localităţilor limitrofe şi apa necesară pentru irigarea unor suprafeţe de teren agricol însumând până la 150 mii ha, totodată se va crea posibilitatea realizării de sisteme de desecări – drenaje pentru eliminarea excesului de apă de pe o suprafaţă de până la 30.000 ha.
5. Prin realizarea de porturi turistice şi puncte de acostare se va dezvolta turismul de agrement şi transfrontalier.
6. De asemenea se va crea posibilitatea realizării unor amenajări pentru piscicultură pe o suprafaţă de circa 1.250 ha.
Proiectul mai include realizarea a două porturi în zona metropolitană a Capitalei, respectiv la 1 Decembrie şi Glina, informaţie ce apare în varianta promovată de Guvern anterior realizării studiului de fundamentare.
