Gradul de sărăcie din România este în creștere, inegalitatea veniturilor se menține la nivel înalt, infrastructura rămâne proastă, inflația crește, iar forța de muncă este neadaptată nevoilor economiei, apreciază Comisia Europenă în ultimul raport despre țara noastră.
Comisia Europeană a lansat rapoartele de ţară din 2018 şi Comunicarea “Semestrul european 2018: evaluarea progreselor înregistrate în ceea ce priveşte reformele structurale, prevenirea şi corectarea dezechilibrelor macroeconomice, precum şi rezultatele bilanţurilor aprofundate efectuate în temeiul Regulamentului (UE) nr. 1176/2011”.
Constatări principale cuprinse în Raportul de ţară din 2018 privind România sunt următoarele:
1.În lipsa unor reforme structurale şi a consolidării fiscal-bugetare, creşterea economică dinamică înregistrată de România riscă să creeze cadrul unei „aterizări forţate”. Actuala relansare economică a fost generată în principal de consum, iar investiţiile s-au menţinut la un nivel modest.
2.Rezultatele unora dintre reformele structurale au fost anulate în 2017, în timp ce alte astfel de reforme au stagnat.
3.Creşterea PIB-ului real s-a accelerat în 2017, atingând cea mai ridicată valoare de după criză, pe fondul consumului privat aflat în plină expansiune, acesta fiind stimulat de creşterile salariale din sectorul public şi din cel privat şi de reducerile de impozite indirecte. Se preconizează o încetinire a creşterii, însă aceasta se va menţine peste valoarea potenţială. În pofida unor cote de piaţă ale exporturilor mai mari, creşterea importurilor a depăşit-o pe cea a exporturilor, mărindu-se astfel deficitul de cont curent. Inflaţia a ajuns la o valoare pozitivă în 2017 şi se estimează că aceasta se va accentua.
4.Piaţa forţei de muncă a devenit mai rigidă odată cu creşterea economică puternică. Remunerarea salariaţilor este scăzută faţă de media UE, dar creşterea puternică a salariilor în anul 2017, susţinută şi de majorarea cu 16 % a salariului minim şi de majorările salariale din sectorul public, riscă să exercite presiuni asupra competitivităţii şi inflaţiei dacă nu va fi însoţită de măsuri corespunzătoare de impulsionare a productivităţii.
5.Din cauza reducerilor fiscale, a creşterii salariilor din sectorul public şi a creşterii pensiilor, deficitul public se află pe o traiectorie ascendentă.
6.România a realizat progrese limitate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a recomandărilor din 2017 care i-au fost adresate. Nu s-au înregistrat progrese cu privire la asigurarea punerii în aplicare acadrului fiscal-bugetar naţional şi s-au realizat progrese limitate în ceea ce priveşte consolidarea conformării fiscale şi îmbunătăţirea colectării impozitelor. În schimb, s-au înregistrat unele progrese în privinţa combaterii muncii nedeclarate şi progrese limitate în legătură cu consolidarea măsurilor specifice de activare a forţei de muncă. Nu au existat progrese în ceea ce priveşte modul de stabilire a salariului minim şi egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi femei. S-au realizat progrese limitate privind îmbunătăţirea accesului la un învăţământ general de calitate. În cadrul sistemului de sănătate, s-au înregistrat progrese limitate în privinţa trecerii la îngrijirea medicală ambulatorie şi unele progrese privind reducerea plăţilor informale. Au existat progrese limitate în ceea ce priveşte adoptarea legislaţiei menite să asigure un corp al funcţionarilor publici profesionist şi independent şi în ceea ce priveşte prioritizarea investiţiilor publice. În fine, s-au realizat unele progrese privind punerea în aplicare a strategiei naţionale în domeniul achiziţiilor publice, dar sustenabilitatea măsurilor şi caracterul ireversibil al reformelor ar trebui să facă în continuare obiectul unei monitorizări.
7.România se confruntă cu provocări în ceea ce priveşte mai mulţi indicatori din tabloul de bord social pe care se bazează Pilonul european al drepturilor sociale.
8.Oferta de forţă de muncă şi de competenţe nu ţine pasul cu nevoile în continuă schimbare ale economiei. Lipsa de personal calificat şi necorelările în materie de competenţe au un efect negativ asupra competitivităţii şi a convergenţei.
9.Sărăcia s-a extins, iar inegalitatea veniturilor se menţine la un nivel ridicat.
10.Nu au fost obţinute rezultate concrete privind reformele administraţiei publice, iar mediul de afaceri prezintă puncte slabe. Procesul de consultare publică, planificarea strategică şi bugetară, precum şi utilizarea evaluărilor impactului normativ se menţin la un nivel redus, limitând elaborarea politicilor pe baza unor date concrete. Procedurile administrative împovărătoare pentru firme, progresele lente în ceea ce priveşte furnizarea soluţiilor de e-guvernare, complexitatea procedurilor de insolvabilitate şi modificările frecvente în materie de reglementare, cu o utilizare limitată a procedurilor de evaluare a impactului şi de consultare afectează mediul de afaceri.
11.Rezultatele slabe ale sistemului de învăţământ reduc perspectivele de creştere pe termen lung.
12.Rezultatele înregistrate în domeniul cercetării şi inovării rămân modeste. În ciuda unei infrastructuri informatice solide şi a dezvoltării rapide a sectorului TIC, România continuă să obţină un punctaj scăzut la toţi indicatorii Tabloului de bord european privind inovarea şi nu există semne de îmbunătăţire a rezultatelor. Gradul de digitalizare atât al sectorului public, cât şi al celui privat rămâne foarte scăzut.
13.Cheltuielile publice ridicate nu sunt reflectate în infrastructura României. În pofida ratelor relativ ridicate de investiţii publice, infrastructura pusă la dispoziţie este limitată, calitatea percepută a infrastructurii fiind printre cele mai scăzute din UE. Starea generală şi fiabilitatea infrastructurii rutiere şi feroviare rămân insuficiente, iar reforma sectorului transporturilor avansează într-un ritm foarte lent. Infrastructura din domeniile apei, deşeurilor şi energiei rămâne deficitară. Eficienţa întreprinderilor de stat nu se îmbunătăţeşte, iar cadrul de guvernanţă corporativă este fragilizat. Investiţiile publice prezintă o eficienţă scăzută, în special în ceea ce priveşte pregătirea proiectelor, stabilirea priorităţilor şi achiziţiile publice. Firmele consideră investiţiile în infrastructură o prioritate majoră pentru cheltuielile publice.
14.România nu a ajuns încă la un dialog social matur, iar provocările persistă în domeniul protecţiei sociale şi incluziunii. Majorările salariului minim sunt stabilite în mod discreţionar, iar participarea partenerilor sociali în procesul de elaborare a politicilor este foarte limitată, neexistând un proces substanţial de implicare şi cooperare.
15.Ireversibilitatea progreselor realizate în lupta împotriva corupţiei a fost recent periclitată. Rezultatele bune obţinute în continuare de instituţiile judiciare în lupta împotriva corupţiei au fost în mare parte puse sub semnul întrebării de evenimentele care au avut loc anul trecut. Există riscul ca prin reformele în curs ale legilor justiţiei să fie afectată negativ independenţa sistemului judiciar şi să fie anulate progresele realizate în ultimii 10 ani. În plus, instituţiile judiciare şi cadrul juridic pentru combaterea infracţiunilor de corupţie continuă să fie supuse unor presiuni intense.
Toate detaliile pe :
http://www.capital.ro/raportul-care-desfiinteaza-punct-cu-punct-guvernarea-psd.html
