Gelu Diaconu, fostul şef al Fiscului, descrie mecanismul prin care Guvernul reuşeşte să aloce discreţionar bani şi ministerelor, dar şi salariilor şi pensiilor, fără să depăşească deficitul de 3% din produsul intern brut.
Totul porneşte de la faptul că în 2018 ministerele au cheltuit mai puţin decât au zis: Sănătatea – 65% din suma alocată în proiectul de buget, Cultura – 66 %, Economia 66%, Tineret şi Sport 65%, Energie 49%, Turism 58%, Mediu de Afaceri 74%.
Apoi, în 2019, Guvernul vine şi zice că alocă mai mult, fără să spună că alocările sunt mai mari doar faţă de execuţia mult mai mică, nu şi faţă de prevederile iniţiale, spune Diaconu.
„Şi la fel va fi şi în 2019. Vor tăia cheltuielile, vor muta o parte din ele la pensii şi salarii, pentru că altfel e imposibil să le iasă cifrele. România tot nu se va dezvoltă. Bugetul este unul mincinos 100%”, explică fostul şef al Fiscului.
Gelu Diaconu descrie cum foloseşte Guvernul acelaşi mecanism de alocare discreţionară a resurselor statului, sustras controlului parlamentar.
„La începutul anului se prezintă Parlamentului, miniştrilor şi opiniei publice un buget umflat pe bază de estimări optimiste «livrate» atât de Comisia Naţională de Prognoza (indicatorii macro) cât şi de către ANAF (venituri suplimentare).
Se alocă «suplimentar/din pix», faţă de anul anterior, sume importante la Educaţie, Sănătate, Cultură, Infrastructură, Agricultură, Cercetare, Sport, Turism etc., adică pentru domenii la care opinia publică este sensibilă şi unde s-au făcut promisiuni electorale fără acoperire. Se dezbate destul de formal în Parlament proiectul, care este greu de modificat. Odată aprobat, bugetul intră în execuţie cu mare întârziere (anul acesta s-a pierdut deja un trimestru luând în calcul timpul necesar deschiderii creditelor bugetare), datorită blocajului administrativ instituit de Ministerul Finanţelor.
Până la prima rectificare din perioada iulie-septembrie, sumele alocate instituţiilor (mai ales pentru investiţii) înregistrează un nivel al execuţiei foarte redus şi prin urmare sunt redistribuite fie la salarii pentru acelaşi ordonator sau altora, fie la bugetul de asigurări sociale.
În raport de veniturile colectate de ANAF se caută cu disperare alte surse de venit (fonduri europene, noi taxe, lichidităţile companiilor de stat etc.) pentru a face posibilă, la cea de-a doua rectificare din luna noiembrie, încadrarea în ţinta de deficit de maxim 3%. Astfel, prin cele două rectificări promovate prin ordonanţe de urgenţă, sumele alocate domeniilor de interes public menţionate mai sus devin mult mai mici! Ele vor fi tăiate drastic la fiecare rectificare, transferate la pensii şi salarii, la rezerva asigurată discreţionar guvernului sau la MFP pentru acţiuni generale”, a explicat Diaconu.
El susţine că, şi în acest an, proiectul de buget „revoluţionar” care va fi supus dezbaterii Parlamentului nu va avea nici o legătură cu execuţia bugetară efectivă.
