“Avem 70% dintre băncile din România care, în ultimii cinci ani, nu au plătit impozit pe profit”. Prin aceasta declaratie Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa a arătat cum se concentrează ANAF-ul, care este în subordinea sa, pe companiile mari.
“Am îndrăznit să atacăm şi să efectuăm controale la bănci. Unul dintre controle s-a finalizat. La una dintre băncile din România s-a finalizat prin a diminua pierderea fiscală de 650 de milioane de lei şi a stabili suplimentar de plată 104 de milioane de lei. Această pierdere era artificial creată şi prin acest control am reuşit să scoatem la suprafaţă 650 de milioane plus alte 104 milioane. Diminuându-se pierderea, în anii următori acea bancă va plăti impozit pe profit. Nu va mai compensa impozit pe profit cu pierderile anterioare. Sunt companii care plătesc impozit pe profit cât plăteşte o bancă comercială”, a spus Mişa. “Îndrăzneala” aceasta a actualului ministru a fost căpătată pe vremea când a condus Direcţia Mari Contribuabili din cadrul ANAF, calitate în care a declanşat controalele fiscale asupra sistemului bancar.
Declarația sa a fost taxată dur de avocatul Adrian Cuculis: “Cum adica, am “îndrăznit”? Cum adică 5 ani? Păi, eu mă întreb cum de au “îndrăznit” să pună popriri pe conturile persoanelor fizice plătitoare de taxe și impozite, în cazul de față. Mai mult de atât, cum 5 ani de zile? Pai 5 ani este termenul de prescripție în fiscal, adică vor să ne spuna cumva că au ieșit din termen dar ei totuși au “îndrăznit” și au facut “controale” însă să ne așteptăm că acele sute de milioane de lei nu vor mai fi niciodată recuperate? Dacă situația stă așa lucrurile trebuie să pornească către niște proporții catastrofale pentru tot ce înseamnă sistem public de verificare!”, susține Cuculis.
Potrivit datelor de la BNR, băncile care activează în România au însumat un profit de 4,3 miliarde de lei în 2016, iar în 2015 de 4,87 miliarde de lei. În 2014 și 2013, profitul cumulat al băncilor a fost mai mic însă destul de considerabil. Mișa susține prin declarația sa că doar o mică parte din aceste sume a fost impozitată pentru că băncile și-au mascat profituri și mai mari prin “pierderi artificial create”. Iar statul român doar s-a uitat la acest joc, îndrăznind doar să se apropie de sistemul bancar cu un control, două.
Economistul Lucian Isar spune că România ar fi putut să plătească mai puține taxe și impozite pentru același efort al statului în cazul în care profitul băncilor ar fi fost la suprafață. “Alte implicații: ar fi fost venituri mai mari la buget, nu am mai fi avut scăderi la investiții. O altă implicație este aceea că, după cum știți, în ultimii 2-3 ani, au existat campanii de presă prin care ANAF a pus presiune foarte mare pe cetățenii României prin care erau evidențiați și scoși în piața publică cei care aveau 2-3 lei restanțe la plata bugetelor. Când cetățenii văd că cei cu restanță la plata bugetului erau scoși și făcuți de râs în fața întregii populații, dar există jucători mari care beneficiază de instrumente prin care pot să mute un profit în afara României, nu se simt foarte bine. Tot efortul de diminuare a evaziunii fiscale va avea un recul după această informație, dacă se confirmă”, a afirmat Isar.
Direcţia Mari Contribuabili, unde Mișa a fost șef până să devină ministru, acoperă activitatea a circa 1.500 de mari companii din toată ţara, care au pondere de circa 50% în totalul veniturilor totale la bugetul consolidat al statului, ce sau ridicat în total în 2015 la circa 233 de miliarde de lei. România este ultima țară din UE în ceea ce privește colecătrile statului raportate la PIB, cu o pondere ce se apropie de 25% în timp ce alții trec ușor de 30%, inclusiv Bulgaria, iar statele din vest au peste 40%.
In perioada 2011-2015, impozitul total plătit la stat de băncile din ţara noastră se ridică la 1,3 miliarde lei, adică circa 288 de milioane de euro.
Senatorul PNL Daniel Cătălin Zamfir i-a solicitat astăzi ministrului de Finanţe să prezinte “lista ruşinii” celor 31 de bănci care în ultimii 5 ani nu au plătit impozitul pe profit, potrivit unui anunţ publicat pe pagina sa de Facebook.
Zamfir a scris: “Aşa cum am anunţat public i-am solicitat astăzi ministrului de finanţe să prezinte lista celor 31 de bănci care în ultimii 5 ani nu au plătit niciun leuţ impozit pe profit. De asemenea, am solicitat informaţii în legătură cu impozitul pe profit plătit de către IFN-uri şi colectorii de creanţe în ultimii zece ani”.
Să ştim şi noi, de exemplu, anul trecut, când au raportat un profit de 1 miliard de euro, cât au plătit băncile impozit? Şi de ce nu plătesc impozit? Cum eludează ele legea? Există o breşă în legislaţie? Atunci să o rezolvăm! Am depus acel proiect de lege care să soluţioneze problema exportării profiturilor, dar cei din Finanţe, care lucrează pe text, nu înaintează, deşi le-am cerut să urgenteze finalizarea lui”.
Sursele noastre ne-au precizat, în urmă cu cinci luni, că există instituţii financiare care nu au plătit impozit pe profit timp de zece ani, raportând pierdere în toată această perioadă. Băncile se folosesc de prevederile legislative speciale şi dedicate sectorului bancar ca să nu plătească impozitul pe profit, subliniază sursele citate, explicând că este vorba despre deductibilitatea nelimitată a cheltuielilor cu vânzarea de credite neperformante (NPL).
Anumite surse au explicat: “Să spunem că o bancă a realizat un profit de 100 de milioane de euro şi a vândut un pachet de NPL de 200 de milioane de euro. În general, banca vinde portofoliile de neperformante cu 5-7% din valoarea lor nominală, dar, potrivit unui studiu, media pe sistem este de 11%.
Aşadar, la NPL vândute de 200 de milioane de euro, banca încasează 22 de milioane de euro, înregistrând o pierdere de 178 de milioane de euro. Această pierdere este integral deductibilă, conform legislaţiei în vigoare. Aşadar, respectiva instituţie încheie exerciţiul financiar cu o pierdere de 78 de milioane de euro, după ce cheltuiala cu vânzarea portofoliului de neperformante este scăzută din profit. Problema este că pierderile se reportează pe următorii ani fiscali, de la an la an, până când banca ajunge la zero, acesta fiind un fenomen ciclic.
Astfel, o bancă ce declară profit într-un an, în realitate nu plăteşte niciun impozit, pentru că profitul raportat se compensează cu pierderile din anul anterior. Este un artificiu folosit de bănci ca să nu plătească impozite la stat”.
Potrivit cifrelor existente, în perioada 2011-2015, din 46 de bănci, 19 au plătit impozit pe profit în unii din aceşti ani, iar celelalte bănci nu au plătit niciodată nimic, au conchis sursele noastre.
În primul trimestru al acestui an, Banca Naţională a României (BNR) a raportat un profit al sistemului bancar de 1,237 miliarde ei, mai mare decât cel realizat în aceeaşi perioadă din 2016, respectiv 1,16 miliarde lei.
Cele 37 de societăţi bancare au înregistrat, anul trecut, un profit total de peste 433 de milioane de lei, adică în jur de 960 de milioane de euro, faţă de puţin peste 1 miliard de euro – profitul băncilor din 2015.
Băncile din ţara noastră au vândut masiv credite neperformante (NPL), în ultimii ani, şi vor continua acest proces, în vederea curăţirii bilanţurilor, după cum au anunţat reprezentanţii domeniului. Astfel, rata NPL a scăzut la 9,36%, în primele trei luni ale anului în curs, de la 13,52% – nivelul neperformantelor în perioada similară a anului trecut. Reprezentanţii sistemului bancar şi şefii BNR au anunţat că intenţionează să aducă rata NPL la 6% – nivelul mediu european.
Modul în care băncile vând portofollii de NPL se află în vizorul ANAF, care derulează inspecţii de specialitate în sistemul bancar.
Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a descoperit, în urma unor astfel de controale, că una din băncile care acţionează pe piaţa noastră are datorii la stat, după cum ne-au declarat reprezentanţii instituţiei fiscale.
Oficialii ANAF au precizat: “Direcţia Generală de Administrare a Marilor Contribuabili a inclus în programul de activitate din anul 2016 şi inspecţii fiscale parţiale la societăţi din sistemul bancar, dintre care una a fost finalizată, celelalte fiind în curs de desfăşurare. Organele de inspecţie fiscală din cadrul Direcţiei Generale de Administrare a Marilor Contribuabili au stabilit în sarcina contribuabilului la care controlul a fost finalizat sume suplimentare de plată”.
