Finanţele nu au putut să vândă titluri de stat de 700 milioane de lei din cauza dobânzilor ridicate, băncile refuzând să împrumute ieftin Guvernul

0
731
imprumut romania

De când a crescut dobânda ROBOR pe toate maturităţile, Ministerul Finanţelor a respins pentru a doua oară în luna octombrie ofertele băncilor pentru titluri de stat, nemulţumit de nivelul ridicat al dobânzilor cerute. Dacă secretarul de stat responsabil cu trezoreria statului şi datoria publică spune că este vorba de o etapă tranzitorie, băncile comerciale spun că licitează la dobânzile existente în piaţă.

În data de 5 octombrie, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a respins toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe 17 luni, prin care intenţiona să atragă 400 de milioane de lei. Cele şapte bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 424,5 milioane de lei, peste valoarea din prospect.

Preţul cerut de băncile comerciale pentru acest împrumut al statului a fost de 1,78%, nici mai mult nici mai puţin decât valoarea dobânzii interbancare (Robor) de pe piaţa secundară. În luna august, Ministerul Finanţelor a avut o emisiune similară ca maturitate, care a fost adjudecată la o dobândă de 1,28%, când Robor la 3 luni era de 0,90%, iar la 12 luni era în jur de 1,26%. Săptămâna trecută Robor la trei luni era de 1,78% şi la 12 luni de 1,88%.

De asemenea, MFP a respins a II-a oara, pe data de 09 octombrie,  toate ofertele băncilor primite în cadrul licitaţiei pentru o emisiune de obligaţiuni de stat de tip benchmark pe 79 luni, prin care intenţiona să atragă 300 de milioane de lei. Cele şase bănci participante la licitaţie au transmis oferte în valoare totală de 380 milioane de lei, peste valoarea din prospect.

Preţul cerut de instituţiile de credit a fost în medie de 3,77%, în condiţiile în care luna trecută, pentru un împrumut pe 7 ani, Finanţele au oferit un randament maxim de 3,37%.

Enache Jiru, secretar de stat în MFP, a precizat săptămâna trecută pentru Bloomberg că este vorba dee o etapă tranzitorie, de un trend conjunctural care determină băncile să caute un randament mai mare decât până acum.

Băncile în schimb arată clar că nu fac altceva decât să ceară dobânda pieţei. Nu este exclus în acest context ca delegaţia României care va participa la întâlnirea anuală a Fondului Monetar Internaţional să aibă mandat de negociere a unui nou acord de împrumut. Surse din piaţa financiară spun că un astfel de accord ar mai opri din deprecierea leului şi ar ajuta la acoperirea deficitului bugetului de stat. România nu mai are un acord de tip precautionary cu FMI, care să permită accesarea de fonduri „la nevoie”.

Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a planificat împrumuturi de 2,44 miliarde de lei de la băncile comerciale în octombrie 2017, din care 2,2 miliarde de lei prin şase licitaţii de certificate de trezorerie şi obligaţiuni de stat şi 240 milioane de lei prin sesiuni suplimentare de oferte necompetitive, aferente licitaţiilor de obligaţiuni. Sumele vor fi destinate refinanţării datoriei publice şi finanţării deficitului bugetului de stat.

Dincolo de creşterea dobânzii de pe piaţa interbancară, această politică a băncilor comerciale de a solicita dobânzi mai mari statului atunci când acesta vrea să se împrumute are loc la puţină vreme după ce premierul Tudose a lansat atacuri fără precedent ale unui premier din România la adresa sistemului bancar.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ