Există posibilitatea ca România să se îndrepte spre o nouă criză bugetară de genul celei din anul 2009

0
298

Anul 2015 a fost cel mai bun, din punct de vedere bugetar, apoi a început o relaxare fiscală păguboasă.

Aceasta a dus, pe de o parte, la avansul afacerilor, datorită fiscalităţii în scădere, printr-o serie de modificări la Codul Fiscal. Reversul medaliei a fost însă scăderea veniturilor la buget. Care, în prezent, continuă.

Ne îndreptăm, se pare, spre o nouă criză bugetară. „După anul 2015”, detaliază analistul economic Sorin Dinu, „când am atins o anumită stabilitate şi am ajuns la maturitatea consolidării fiscale, politica Guvernului a fost de a cheltui, de a slăbi această consolidare fiscală şi a lua-o din nou pe drumul pe care a pornit ţara în anii 2007-2008”.

Din ce în ce mai repede în ultimii doi ani. Ne îndreptăm spre o nouă necesitate de a face consolidare fiscală, cu tot ce derivă de aici. La precedenta consolidare, soluţia a fost reprezentată de impozitarea pensiilor şi tăierea salariilor bugetarilor. Ce soluţie se va găsi acum?

Cel mai periculos indicator, a spus pentru RL Dinu, este surplusul activităţii curente, care arată ce bani mai rămân statului fără cheltuielile curente. ”Este de preferat ca, în perioadele de boom economic, excedentul operaţional să fie mare, pentru plata obligatorie a cheltuielilor fixe, pentru că altfel afectezi viaţa multor oameni. Excedentele trebuie să fie mari, cum e situaţia în Bulgaria sau Cehia. Excedentul de cont curent şi cel bugetar consolidează rezerva valutară şi rezervele statului”, explică analistul.

Cei care se bucură acum că le-au crescut salariile, când va veni criza, vor avea o mare problemă: statul s-ar putea să nu aibă bani să le mai plătească. „La un moment dat, le va spune că «luna aceasta facem pas, vă dăm numai jumătate de salariu», cum s-a întâmplat în Grecia”, prevesteşte Sorin Dinu.

Specialistul a făcut un tabel cu bugetele generale consolidate ale României între anii 2006 şi 2018, pe categorii bugetare. În bugetul general al statului există, logic, activităţi curente (plata salariilor, subvenţii, bunuri şi servicii, asigurări sociale de sănătate), care dau un rezultat operaţional, unde se vede, de exemplu, şi care este disponibilul din activitatea fiscală a statului pentru cheltuielile de capital.

Cheltuielile de capital din anul acesta sunt mult mai mari decât în anii trecuţi. În decembrie acestea oricum cresc foarte mult. Ce discutăm în cursul anului, ca deficit, se dublează sau se triplează în luna a douăsprezecea. Modelul de venituri arată o creştere moderată până prin luna martie, cam ca anul trecut, apare un vârf în iulie, urmat de altul în octombrie, apoi o scădere înspre decembrie”, a explicat Dinu.

Modelul de deficit pe cash pentru perioada anilor 2006-2018”, a detaliat acesta, „arată un deficit bugetar maxim pe la jumătatea anului 2009. În anii 2008-2009, veniturile curente au fost pe negativ”. Nu era destulă lichiditate pe pieţe.

Apoi, pe măsură ce a continuat consolidarea fiscală ulterioară, s-a ajuns la situaţia din anul 2015 – 42 de miliarde de lei excedent, adică aproape 10 miliarde de euro. A fost cel mai bun moment bugetar al României de după criza din anul 2009.

Noi atunci am atins obiectivul deficitului structural. Atunci am stat cel mai bine. Apoi a început să scadă. Afirm că, până la finalul anului, va ajunge pe minus”, spune expertul.

Altă categorie este activitatea de asigurări sociale (contribuţiile pentru pensii, cele de sănătate, celelalte contribuţii sociale). „În perioada anilor 2006-2007, s-au strâns nişte bani, apoi, în anul 2008, au început problemele. Anul acesta, datorită creşterii salariilor, în special în sectorul de stat, s-a ajuns la excedent.

Este cu dus-întors, pentru că, în momentul în care nu vei mai putea să plăteşti salariile acestea nesustenabile, va începe scăderea”, atrage 
atenţia Sorin Dinu.

Evoluţia cea mai sugestivă a unei categorii bugetare este cea a soldului operaţional, care arată clar disponibilul curent al României. „Pe şapte luni din anul 2018”, atrage atenţia Dinu, „avem acelaşi disponibil ca pe tot anul 2017: 5 miliarde de lei. Din care trebuie făcute investiţii, reparaţii, înzestrarea Armatei şi plata serviciului datoriei, care este în jur de 40 de miliarde de lei anual”.

Mai apoi, trebuie acoperită şi factura fondurilor europene. „În anii 2009-2010, în plină criză, soldul operaţional era pe roşu, cu deficite, apoi a urmat consolidarea fiscală de până în anul 2015, când s-a ajuns la un excedent de 22 de miliarde de lei. Aici trebuia rămas”, spune expertul.

A fost modificat Codul Fiscal, cu relaxări fiscale, iar resursele disponibile au scăzut de la an la an. Anul acesta suntem pe plus datorită excedentului de pe partea de pensii, dar acesta va scădea în următoarea perioadă. Probabil că până la finalul anului şi aici va fi pe minus”, prevesteşte Sorin Dinu.

Ce înseamnă că România este pe deficit la această categorie bugetară? „Deja, pe minus, discutăm despre credite”, detaliază Dinu, arătând că „cheltuielile de capital pe primele şapte luni din anul 2018 sunt deja la -8 miliarde de lei”.

Starea cheltuielilor de capital este un bun semnal precursor al crizei ce urmează. Trecerea pe roşu la această categorie a fost decalată, înainte de criza din 2009, cu un an sau doi. Anii pe roşu au fost 2006 şi 2007. Acum, pe acelaşi model, s-ar repeta modelul matematic de atunci. Ceea ce nu ne dorim deloc.

Toate detaliile pe:

https://romanialibera.ro/economie/romania-s-ar-indrepta-spre-o-noua-criza-bugetara-de-genul-celei-din-anul-2009-752424

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ