Este foarte important ca toate măsurile fiscale să aibă în spate un studiu minuţios de impact, iar scopul lor ar trebui să fie reducerea graduală a deficitelor bugetare

0
908

Declaraţia  a fost făcută de către Alejandro Hajdenberg, reprezentantul FMI pentru România şi Bulgaria.

„Aşa cum am relevat în raportul publicat pe marginea consultărilor în baza Articolului IV, publicat la începutul acestui an, politica fiscală trebuie să aibă ca scop reducerea graduală a deficitului bugetar. Este nevoie de măsuri de consolidare pentru a reduce deficitul până la ţinta pe termen mediu de 1,5% din PIB. La fel de important, politica fiscală trebuie să se bazeze pe măsuri de mare calitate. Considerăm că este foarte important ca toate măsurile să fie subiectul unui studiu minuţios de impact şi să evite volatilitatea inutilă pentru gospodării şi firme”, a precizat Hajdenberg.

Misiunea FMI a realizat evaluarea anuală a economiei româneşti în luna martie a acestui an, la Bucureşti, în baza Articolului IV din Statutul instituţiei financiare internaţionale. Pe baza informaţiilor disponibile la momentul discuţiilor, a fost elaborat un raport al staff-ului FMI la data de 4 mai 2017, raport care a fost analizat de boardul executiv al FMI la data de 22 mai.

Guvernul a aprobat, miercuri, prin modificarea Codului fiscal, o serie de măsuri privind impozitul pentru IMM-uri, impozitul pe venit şi contribuţiile sociale.

Actul normativ a majorat de la 500.000 de euro la un milion de euro pragul veniturilor necesare pentru ca o companie să fie considerată microîntreprindere, astfel încât toate aceste firme vor plăti un impozit de 1% pe venituri, în loc de 16% pe profit. Potrivit ministrului Finanţelor, Ionuţ Mişa, în România sunt 450.000 de firme care au o cifră de afaceri de sub un milion de euro.

Totodată, a fost eliminată condiţia privind realizarea de venituri din consultanţă şi management în urma căreia, în prezent, firmele care obţin astfel de venituri pot plăti impozit pe veniturile microîntreprinderilor, dacă aceste venituri nu depăşesc 20% din veniturile totale. Totodată, în acest sistem au fost incluse şi persoanele juridice care nu intrau sub incidenţa acestui impozit, respectiv persoanele juridice din domeniul asigurărilor, pieţei de capital, din domeniul bancar, al jocurilor de noroc şi din domeniul extracţiei resurselor naturale scopul fiind transpunerea, în legislaţia naţională, a prevederilor Directivei 2016/1164/UE, pentru combaterea externalizării profiturilor companiilor multinaţionale.

Prin Ordonanţa adoptată în această săptămână, autorităţile au decis trecerea contribuţiilor sociale de la angajator la angajat şi diminuarea impozitului pe venit de la 16% la 10%.

De la 1 ianuarie 2018, nivelul contribuţiilor plătite pentru salariul brut urmează să scadă cu 2 puncte procentuale, de la 39,25% la 37,25%, însă din totalul de 22,75% contribuţii datorate de angajator, 20 de puncte se transferă către salariat. Astfel, din salariul brut, 35% vor fi contribuţii reţinute de angajator în numele salariatului, iar contribuţiile rămase în sarcina angajatorului, respectiv 2,75% (după transferul de 20 puncte la salariat), scad la 2,25% şi vor acoperi riscurile de şomaj, accidente de muncă, concediu medical, creanţe salariale.

Totodată, Executivul a aprobat şi actul normativ care prevede diminuarea contribuţiilor la Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75%.

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ