Mai bine de 20% din gospodăriile din România riscă facturi mai mari la energie electrică, după ce proprietarii au profitat, în ultimii ani, de promoțiile oferite de furnizorii de curent electric și au ieșit din sistemul reglementat de stat. Ei au semnat contracte într-un mod similar celor de telefonie, pe o perioadă determinată, de un an sau doi. Dacă anterior o factură medie era cam 100 de lei pe lună, în urma aplicării noilor prețuri factura lunară ar ajunge la 150 de lei.
Prețul energiei s-a majorat spectaculos pe bursă, astfel că acum românii au început să primească notificările prin care furnizorii își anunță clienții despre noile tarife.
Toate aceste taxe și tarife sunt aproximativ jumătate din valoarea unei facturi medii, astfel că ”oferta” de dublare a prețului s-ar aplica doar asupra componentei de energie, care este aproximativ 50% din factură. Acest lucru înseamnă că dublarea prețului ar duce la o majorare de 50% a unei facturi medii.
Astfel, la o factură medie de 100 de lei pe lună, în noile condiții de preț, factura ar ajunge la 150 de lei.
Totuși, în final o factură ar putea ajunge chiar mai mare în funcție de potențialele majorări de taxe sau tarife. De asemenea, cu cât consumul crește, cu atât crește și factura.
Enel dă vina pe producători și pe stat, spunând că de vină este scumpirea energiei pe bursa OPCOM, unde se tranzacționează energia. Enel cumpără curentul de pe aceasta, își adaugă propriul profit, iar apoi îl vinde mai departe clienților.
De asemenea, sunt aduse în discuție noile taxe impuse de stat în domeniu. În luna decembrie 2018, Guvernul a impus o taxă de 2% pe cifra de afaceri în energie prin OUG 114, condamnată de tot mediul de afaceri.
”Noile condiții economice care v-au fost transmise țin cont de costurile achiziției de energie pe piețele centralizate. Pentru a vă face o părere corectă asupra evoluției prețului energiei electrice, vă informăm că în ultimii 2 ani prețul de vânzare a energiei de către producători a crescut cu circa 80%, iar pe unele piețe centralizate, cum este piața pentru ziua următoare (PZU), a înregistrat niveluri maxime istorice, ajungând la peste 600 lei/MWh. Menționăm că pe lângă costurile majorate cu achiziția de energie, furnizorii se mai confruntă și cu o serie de majorări de taxe. Toate aceste variații, care nu pot fi preconizate pentru o perioada lungă de timp, influențează prețul final al energiei în oferta transmisă dumneavoastră”, se arată în răspunsul Enel.
Pe bursa de electricitate OPCOM, producători precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, Complexul Energetic Oltenia și alții își vând energia produsă, iar furnizorii o cumpără. Alături de aceștia, mai cumpără și o serie de mari consumatori industriali, precum combinatele Alro și ArcelorMittal.
În iarna acestui an, prețul energiei a crescut masiv pe OPCOM, atingând chiar și 650 de lei pe MWh. România a fost nevoită să importe curent de la vecini, din cauză că propriile centrale nu erau disponibile.
Contactați de Libertatea, reprezentanții Enel arată tot către noile condiții economice.
”În mod natural, noile condiții economice care sunt transmise clienților depind de costurile achiziției de energie pe piețele centralizate operate de către OPCOM, care au avut o evoluție ascendentă în ultimii ani”, arată aceștia.
Compania mai spune că a recurs la scurtarea perioadei de abonament de la doi ani la un an pentru a proteja populația de astfel de fluctuații.
România are peste 9 milioane de clienți casnici, care corespund celor aproximativ 9 milioane de locuințe din țară. Aproximativ două milioane dintre acești clienți sunt consumatorii care s-au transferat la alt furnizor sau și-au negociat separat prețuri.
Cam 90% au semnat tot cu vechii furnizori, cum ar fi Enel, Electrica, dar alt tip de contract, ne spune Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor de Energie Electrică din România (AFEER). Restul de 10%, adică în jur de 200.000 de români, au semnat cu unul dintre cei peste 100 de furnizori de pe piața concurențială.
Acest lucru nu înseamnă că toți cei două milioane sunt în situația de dublare a prețului la energie, căci prețurile variază de la o companie la alta.
Potrivit Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), cei care doresc să se protejeze de aceste scumpiri pot trece înapoi în sistemul reglementat de stat. ANRE a plafonat prețul energiei pentru perioada 1 martie 2019-28 februarie 2022, deci până atunci nu vor fi fluctuații de preț pentru cei de pe piața reglementată de stat.
Cei care vor să revină la prețurile reglementate de stat trebuie să facă o cerere.
”În cazul clienților casnici care au încheiat un contract negociat cu un furnizor concurențial și care doresc să beneficieze de tarife reglementate se procedează după cum urmează:
*dacă au încheiat un contract negociat cu un furnizor de energie electrică desemnat furnizor de ultimă instanță obligat sau opțional în zona de rețea în care se află locul de consum, la data de 1 martie 2019, încheie un contract reglementat numai cu acesta.
*dacă au încheiat un contract negociat cu un furnizor de energie electrică care nu este desemnat furnizor de ultimă instanță în zona de rețea în care se află locul de consum, încheie un contract reglementat cu furnizorul de ultimă instanță obligat desemnat pentru zona de rețea în care se află locul de consum”, se arată în răspunsul trimis de ANRE.
Furnizorii de ultimă instanță obligați de ANRE să alimenteze consumatorii sunt Enel, E.ON, Electrica și CEZ. Alături de aceștia se găsesc și alții, opționali, lista completă fiind disponibilă pe site-ul ANRE.
Ion Lungu, preşedintele Asociaţiei Furnizorilor, le recomandă românilor care au contracte pe piața concurențială să își analizeze bine contractele: ”Să se uite bine pe contractele lor, să compare ofertele cu tarifele reglementate și să aleagă ce este în avantajul lor”.
Ce tarife mai intră în factura la curent
Prețul energiei nu reprezintă decât jumătate din factura la curent. Alături de energia în sine, românii mai achită prin facturi și:
*tarife de distribuție – se plătesc distribuitorilor prin cablurile cărora ajunge energia la consumator;
*tarif de transport – banii ajung la Transelectrica, societate care transportă energia prin liniile de înaltă tensiune și are grijă de sistemul energetic național;
*certificate verzi – prin acestea sunt plătiți proprietarii de ferme eoliene și solare pentru a produce energie curată;
*cogenerare de înaltă eficiență – banii ajung la termocentralele din marile orașe, care produc apă caldă și energie termică alături de energie electrică;
*TVA de 19%, care ajunge la stat;
*accize la energie, prevăzute în Codul Fiscal, iar banii se duc tot către stat.
Acestea pot fluctua în funcție de deciziile Guvernului sau ale ANRE.
