După 3 ani cu Gabriela Firea la conducerea Primăriei Bucureștiului, bilanțul este unul dezmăgitor, raportat la promisiunile făcute

0
170

​​În loc ca marile probleme ale orașului – traficul, poluarea, declinul sistemului centralizat de încălzire – să găsească rezolvare, acestea s-au acutizat fie din lipsa de acțiune, fie din cauza unor decizii ineficiente sau luate târziu.

Concret:

*RADET a intrat în faliment,

*nu s-au făcut investițiile necesare în rețea,

*din cauza avariilor bucureștenii rămân tot mai des fără apă și căldură.

*în ceea ce privește traficul și poluarea, lucrurile s-au acutizat.

TRAFIC

Primăria Capitalei a cumpărat 400 de autobuze noi, ceea ce este un lucru bun în ciuda scandalului din jurul achiziției și a defecțiunilor, însă în lipsa benzilor unice și a parcărilor park&ride, oamenii nu își lasă mașinile acasă fiindcă transportul public rămâne neatractiv. Și autobuzele vechi și cele noi rămân blocate în trafic și sunt aglomerate. Primăria Capitalei a reușit să facă benzi unice doar pe linia tramvaielor 21 și 1, unde rezultatele sunt spectaculoase, însă deocamdată doar atât. În proiect ar mai fi amenajarea de benzi unice pe liniile tramvaielor 16 și 32.

Nici la capitolul piste de biciclete nu s-au făcut progrese, în sensul că nu a fost inaugurată nicio pistă nouă și avem în continuare doar cei 10 km de infrastructură dedicată, o rușine pentru o capitală europeană. În lucru este un singur tronson, între Piața Victoriei și Aviației, trasat în mare parte pe pistele de pe bd Aviatorilor, însă acesta nu a fost finalizat.

Tot la capitolul trafic, primarul nu a reușit nici până acum să finalize cele două mari proiecte de infrastructură începute în urmă cu circa 10 ani , Pasajul Ciurel și Pasajul Nicolae Grigorescu. Singura lucrare majoră de infrastructură începută în mandatul Gabrielei Firea este lărgirea străzii Fabrica de Glucoză, unde se lucrează din toamna trecută în mod constant și cel mai probabil proiectul va fi finalizat în termen.

Totodată, Primăria are în desfășurare licitațiile pentru achiziția a 100 de tramvaie, 100 autobuze electrice, 130 de autobuze hibrid și 100 troleibuze. Măsura este un pas important pentru îmbunătățirea transportului public din oraș, fiindcă actualele mijloace de transport au de mult durata de viață depășită, însă această măsură singură nu va rezolva problema traficului.

CONSOLIDARI

Un domeniu unde lucrurile chiar se mișcă, este consolidarea clădirilor și reabilitarea fațadelor clădirilor dărăpănate. După ce în 20 de ani s-au consolidat 20 de clădiri, acum sunt în lucru sau în fază de proiectare nu mai puțin de 199 clădiri, iar pe șantiere se lucrează, potrivit datelor furnizate de municipalitate. Rămâne de văzut rezultatul final și câte clădiri ar reuși să consolideze Gabriela Firea până la finalul mandatului.

COMPANII MUNICIPALE

Cea mai controversată decizie din mandatul Gabrielei Firea, până acum, rămâne înființarea celor 22 de companii municipale, în care orașul a băgat 2,8 miliarde de lei prin majorări de capital succesive. Acestea au fost atacate în instanță de USR, fiindcă au fost înființate cu votul a jumătate plus unu din consilieri, nu cu două treimi, hotărârile de înființare fiind anulate definitiv. În paralel, USR are proces pentru dizolvarea lor. Cu toate acestea, Gabriela Firea continuă cu ele ca și cum nu s-a întâmplat nimic. Problema majoră este că Gabriela Firea a delegat cele mai importante servicii publice acestor companii, iar în cazul în care vor fi dizolvate, până se fac noi achiziții publice, orașul ar putea fi paralizat. Soluția ar fi organizarea unor proceduri de urgență pentru achiziția serviciilor, în paralel cu dizolvarea.

Consilierii USR și PNL au toate motivele să nu voteze intrarea în legalitate a companiilor municipale (lipsa de transparență, angajări controversate, achiziții controversate), dar problema trebuie tranșată, în sensul că trebuie păstrat ce funcționează, iar restul desființate. Decizia trebuie însă luată din timp, nu în momentul în care este prea târziu.

STIMULENTE FINANCIARE

Tot la capitolul controverse intră și stimulentele financiare acordate de Gabriela Firea. Pentru alocarea lor, în perioada 2017-2018 s-au cheltuit circa 109 milioane euro, iar în bugetul pe 2019 s-au prevăzut 96 milioane de euro, potrivit datelor furnizate de municipalitate recent. O parte dintre bucureșteni le apreciază, alții spun că fac parte din categoria pomenilor electorale și că acești bani ar putea fi folosiți pentru modernizarea rețelei RADET sau fluidizarea traficului, adică investiți, bani care să aducă alți bani.

Gabriela Firea mai are un an din mandat, iar timpul promisiunilor a trecut de mult. Acum trebuie să arate ce a făcut și pe ce a cheltuit 4,5 miliarde de euro, bugetul Primăriei Capitalei în ultimii 3 ani.

Circumstanțe atenuante pentru ultimul de mandat al Gabrielei Firea ar fi scandalul cu Liviu Dragnea și retragerea sprijinului Guvernamental, dar și starea de sănătate a primarului general, până acum având nevoie de două intervenții chirurgicale, iar în luna iunie urmează a treia.

Criza RADET

Tribunalul București a decis falimentul RADET pe 17 aprilie 2019, la peste 2 ani de la intrarea în insolvență. Decizia a venit dupa o lungă perioadă de agonie în care RADET a acumulat datorii de circa 3,9 miliarde lei către ELCEN, producătorul de energie termică, și avarii la rețea din ce în ce mai dese, iar administratorul judiciar nu a reușit să vină cu un plan de reorganizare.

Primăria Municipiului București a anunțat pe 23 aprilie 2019 că a fost admisă cererea de suspendare provizorie a executării sentinței de deschidere a falimentului RADET, judecată la Curtea de Apel a Municipiului București. În următoarea perioadă întreaga activitate a RADET va fi preluată de Compania Municipală Termoenergetica.

Deși primarul Gabriela Firea a promis în campania electorală că salvarea RADET constituie o prioritate, primarul a venit în fiecare an cu o soluție diferită. Inițial, edilul a propus contopirea RADET cu ELCEN și ștergerea datoriilor, apoi a propus cumpărarea acțiunilor de la ELCEN, apoi un transfer de afacere către Compania Municipală Energetică, apoi o majorare de capital la Compania Municipală Energetica – 1,2 miliarde lei – pentru cumpărarea creanțelor ELCEN în vederea fuzionării cu RADET. Într-un final, în luna martie 2019, Consiliul General al Municipiului București, cu voturile consilierilor PSD și PNL, a aprobat înființarea companiilor municipale Termoenergetica și Energetica Servicii București, care vor prelua activitatea RADET, serviciul public fiind delegat către acestea după declararea falimentului.

Pe lângă avariile zilnice, Capitala risca să rămână fără apă caldă zilele trecute din cauza faptului că Primăria Capitalei nu a plătit subvenția asumată către ELCEN, furnizorul de agent termic, iar furnizorul de gaze urma să taie gazele.

Pentru a rezolva situația, Primăria Capitalei se va împumuta 462.661.949 lei de la Trezoreria Statului. Împrumutul trebuie restituit în 20 de ani, iar cadrul legal pentru acordarea sa este Ordonanța 35/2019.

Primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, a declarat că s-a ajuns în această situaţie „neobişnuită” pentru că, în decembrie anul trecut, PMB a primit de la Ministerul Finanţelor o sumă mai mică cu 500 de milioane de lei, „exact suma despre care vorbim acum şi care era planificată în vederea plăţii gazelor”.

Rămâne de văzut cum va gestiona noua companie acest serviciu și dacă va reuși să modernizeze rețeaua RADET sau sistemul va crăpa.

Pierderi imense

RADET a avut în 2017 pierderi totale de căldură de 28,61%, valoarea pierderilor de energie termică și apă de adaos ridicându-se la circa 80 milioane lei, potrivit bilanțului energetic al sistemului de termoficare postat pe site-ul municipalității. În total, au avut loc în sistem nu mai puțin de 7.596 incidente și avarii. În iarna 2018-2019 au existat doar câteva zile în care nu au fost avarii.

Prea puține investiții

La începutul anului, primarul Gabriela Firea anunța că în 2018 se vor face investiții de 17 milioane de euro (circa 76 milioane lei). Până la finalul anului au rămas în bugetul de investiții al regiei doar 9,7 milioane lei, circa două milioane de euro, restul fiind tăiați la rectificările bugetare fiindcă investițiile nu s-au făcut.

La începutul anului 2017, erau programate în buget investiții de 86 milioane lei. La final au rămas doar 7,5 milioane lei.

Pentru modernizarea rețelei RADET este nevoie de nu mai puțin de 1,4 miliarde de euro, pe o perioadă de 20 de ani, relevă documentele oficiale ale municipalității. Astfel, cifra investită în ultimii ani este minusculă.

Desi subvenția crește de la an la an, problema nu se rezolvă

În comparație cu investițiile, Primăria Capitalei a plătit în ultimii 3 ani subvenții în valoare de peste 2,2 miliarde lei către RADET, pentru a acoperi diferența dintre prețul real al gigacaloriei și prețul plătit de populație. Subvenția este una dintre cele mai mari din țară, peste jumătate din prețul gigacaloriei. Iar acești bani merg la toată populația abonată la RADET, indiferent de venit.

În 2018, subvenția pentru RADET a fost de 879 milioane lei, în 2017 – 719 milioane lei, în 2016 – 717 milioane lei. Subvenția însă nu rezolvă problema RADET, doar face suportabil tariful pentru populație și acoperă pierderile din sistem.

Primarul Gabriela Firea a declarat în mai multe rânduri că va accesa fonduri europene pentru modernizarea rețelei RADET. Termenul inițial pentru depunerea cererii de finanțare pentru accesarea banilor era finalul anului 2018. Primăria Capitalei încă nu a depus cererea de finanțare, dar spune că termenul de depunere a fost prelungit, astfel că nu s-au pierdut banii. Până acum însă municipalitatea nu a anunțat că a obținut fondurile europene.

Trafic și poluare

Deși este una dintre cele mai mari probleme ale orașului, care merge mână în mână cu poluarea, rezultatele întârzie să apară, iar bucureștenii acuză că se circulă din ce în ce mai rău, mai ales la orele de vârf.

Proiectele de infrastructură

Pasajul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu

Primăria Capitalei nu a reușit să finalizeze nici acum lucrările la străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu, deși pasajul este finalizat în proporție de 98%. Lucrările au fost blocate aproximativ 2 ani din cauză că nu s-a luat în calcul încă de la începutul proiectului supraînălțarea cablurilor electrice care trec peste pasaj. În plus, nu au fost prevăzute în contract lucrări privind iluminatul public, iluminatul arhitectural, semaforizarea intersectiilor si amplasarea separatoarelor de flux din beton. Abia în urmă cu două săptămâni municipalitatea a anunțat că proiectul a fost deblocat.

„Putem spune astazi căa am reușit să deblocăm în totalitate acest obiectiv extrem de important pentru traficul din Capitală, iar, în prezent, nu mai exista niciun impediment pentru ca această lucrare să poată fi dată în folosință până la sfârșitul acestui an. Străpungerea b-dul Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu este încă unul dintre proiectele majore ale Capitalei pe care, la preluarea mandatului, le-am găsit complet blocate, cu mari intârzieri în ceea ce privește termenele de execuție. In aceeasi situație se găseau proiecte precum Pasaj Piata Sudului, finalizat în vara anului 2017 sau Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtutii, aflat acum într-un stadiu avansat de execuție”, a explicat primarul Gabriela Firea.

Valoarea lucrărilor de iluminat, semaforizare si amplasare separatoare este de 6.970.435,44 lei, fără TVA.

Pentru supraînaltarea liniilor de înaltă tensiune, Primaria Municipiului Bucuresti a realizat în 2018 studiul în vederea executarii acestor lucrări. Ulterior, în luna octombrie 2018, Municipiul Bucuresti a semnat două contracte cu deținătorii rețelelor de energie electrică, respectiv Transelectrica SA si Enel, în urma cărora cei doi operatori au declanșat procedurile pentru a achiziționa serviciile de proiectare si execuție a lucrărilor necesare. In acest moment, Transelectrica SA si Enel se află în faza analizei de oferte, în vederea desemnării unui câștigător.

Lucrările la Străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu au început în 2010.

Pasajul face parte din străpungerea Nicolae Grigorescu – Splai Dudescu care constă în lărgirea B-dului Nicolae Grigorescu la trei benzi pe sens, realizarea unui scuar median de 7-12 metri și lărgirea trotuarelor la 5 metri, construirea unui pasaj peste Dâmbovița. În etapa a doua artera va ajunge până în Șoseaua Olteniței. Consiliul General a aprobat la începutul anului 2019 indicatorii tehnico-economici pentrui a doua etapă, respectiv 63 milioane lei.

Proiectul a fost început în martie 2010 și ar fi trebuit încheiat la sfârșitul anului 2012. Lucrarea a fost însă blocată circa patru ani deoarece Consiliul General al Municipiului București nu a aprobat exproprierile, estimate la o valoare de 35 milioane lei (8 milioane euro). În urma unei licitații, valoarea proiectului a fost stabilită la 90 milioane lei. Lucrările au fost reluate în luna martie 2014. Exproprierile pentru prima etapă a lucrării au costat 30,9 milioane de lei.

Pasajul Ciurel

În ceea ce privește Pasajul de la Ciurel, două filmări făcute cu drona de Asociația Pro Infrastructura, una în aprilie 2018 și una în aprilie 2019, arată cât de mult au avansat lucrările în ultimul an: extrem de puțin raportat la declarațiile primarului general, Gabriela Firea, că pasajul este executat în proporție de 90%.

Inițial, edilul a promis că pasajul va fi gata în 2017, apoi în 2018, iar ultimul termen avansat este finalul anului 2019. Într-un comunicat emis de Primăria Capitalei la începutul lunii aprilie 2019 se arăta ca în proiectul de buget pe anul în curs s-au prevăzut pentru Penetrația Splaiul Independentei – Ciurel – Autostrada Bucuresti – Pitesti – Nodul Virtutii circa 11 milioane de euro, iar lucrarea se va finaliza până la finalul acestui an.

Pasajul Ciurel face parte din Străpungerea Ciurel – Nod Rutier Virtuții. Valoarea totală a proiectului este de 128 milioane euro.

În a doua etapă Primăria Capitalei va realiza străpungerea către A1. Culoarul stabilit inițial pentru lucrare nu va mai fi însă respectat.

Primăria Capitalei a demarat lucrările la drumul expres spre Autostrada București-Pitești în 2010, iar potrivit documentelor prezentate la vremea respectivă, artera, de 8,3 km, ar fi urmat să facă legătură între Splaiul Independenței și autostrada A1. Licitația pentru executarea lucrării a fost câștigată de către consorțiul JV Bogl – Astaldi – Euroconstruct -Tehnologica și Proiect București, termenul estimat pentru finalizare fiind de 35 luni, de la începerea lucrării, respectiv anul 2014.

Lucrările au fost oprite la câteva luni după ce au început atât din cauza litigiilor cât și din motive financiare. În 2014 au fost reluate, însă s-a lucrat cu viteza melcului.

Primarul Gabriela Firea spune că atunci când a preluat lucrarea, aceasta era la 13%. Potrivit primarului, motivele blocajului au fost următoarele: nu s-au făcut plăți către constructor, nu au fost mutate rețelele edilitare, descărcarea arheologică a durat foarte mult.

Nodul Rutier Virtuții constă în traversarea râului Dambovita pe directia Splaiul Independentei-A1, prin intermediul unui pod hobanat (3 benzi de circulatie rutiera) si traversarea soselei Virtutii prin 2 poduri, cu 4 benzi de circulatie pe fiecare cale si cu asigurarea accesului prin rampe si bretele.

Lărgire Fabrica de Glucoză

Lucrările de lărgire a străzii Fabrica de Glucoză au început în august 2018, iar reprezentanții municipalității estimează că se vor finaliza în această toamnă, acesta fiind unul dintre puținele șantiere care nu are probleme.

Proiectul noii șosele Fabrica de Glucoză presupune lărgirea la 4 benzi, două pentru fiecare sens de circulație, a arterei de 1,8 km lungime, între Șoseaua Petricani – Nod A3 și Calea Floreasca. Fiecare bandă va avea 3,5 metri lățime, iar trotuarele vor include și o pistă pentru bicicliști cu o lățime de 1,5 metri pentru fiecare sens.

Intersecțiile pe care Șoseaua Fabrica de Glucoză le traversează vor fi reconfigurate și va fi realizată racordarea la sensul giratoriu din zona Autostrăzii A3. De asemenea, vor fi amenajate noi spații verzi, iar iluminatul stradal va fi modernizat. Proiectul prevede și amenajarea de parcări, a două drumuri colectoare și semaforizare pe anumite segmente.

Contractul de proiectare și execuție a fost semnat cu întârziere din cauza situațiilor legate de exproprieri și contestații. De asemenea, apariția de noi construcții în zonă au dus la necesitatea modificării proiectului initial.

Dirigenția de șantier este realizată de Compania Municipală Dezvoltare Durabilă București.

Lucrările sunt executate de asocierea Straco Grup-Tracon – Primacons Group și costul actualizat se ridică la circa 48 milioane lei.

Pasajul Doamna Ghica și lărgirea străzii Prelungirea Ghencea

Pasajul Doamna Ghica și lărgirea străzii Prelungirea Ghencea sunt două proiecte așteptate de bucureșteni de mai bine de 10 ani.

La începutul anului 2019, Consiliul General al Municipiului București a aprobat exproprierile necesare pentru lărgirea străzii Prelungirea Ghencea. Vor fi expropriate 500 de parcele, valoarea acestora fiind estimată la 20 milioane lei.

Proiectul presupune lărgirea și modernizarea bulevardului Ghencea, pe o lungime de 6 km, începând de la capătul tramvaiului 41 și până la Șoseaua de Centură. Noua arteră va avea câte două benzi pe sens, linie de tramvai în zona mediană, piste de biciclete, trotuare cu o lățime de 6 m, spații verzi între trotuar și partea carosabilă (3m). Se va realiza, de asemenea, un nod intermodal (tramvai 41, autobuze și microbuze ale liniilor preorășenești) și o parcare de tip Park&Ride cu o capacitate de 300 de locuri, ce poate fi extinsă până la 500 de locuri într-o dezvoltare ulterioară.

Valoarea totală a investiției este de 559 milioane lei, aproximativ 122 milioane euro.

Tot la începutul anului, reprezentanții Primăriei Capitalei anunțau că proiectanții Companiei Municipale Dezvoltare Durabilă S.A. au finalizat studiul de fezabilitate și proiectul tehnic și se lucrează la documentația privind elaborarea caietului de sarcini pentru execuția lucrărilor. Prelungirea Ghencea are o bandă de circulație pe sens și trebuia lărgită încă din 2007, însă proiectul s-a blocat.

În ceea ce privește Pasajul de la Doamna Ghica, în luna mai 2019, primarul Gabriela Firea a încredințat contractul pentru proiectare și execuție Trustului de Clădiri Metropolitane București. Proiectarea va dura 3 luni, iar execuția 12 luni, costurile fiind de circa 28 milioane de euro, a declarat Gabriela Firea. Pasajul va fi făcut peste Șoseaua Colentina și va avea două benzi pe sens.

Transport public

Primăria Capitalei a semnat în iunie 2018 contractul pentru achiziția a 400 de autobuze Euro 6 cu asocierea Otokar Europe SAS – Otokar Otomotiv Ve Savunma Sanayi A.S, câștigătoarea licitației. Valoarea contractului este de 458.100.826 lei fără TVA. Primele autobuze au ajuns în octombrie 2018, până acum fiind livrate 370 unități. Din păcate, în loc să fie un moment important pentru București, acesta a fost umbrit de zecile de defecțiuni apărute imediat după punerea în circulație a mașinilor.

În 2018 au fost dotate cu aer condiționat 150 autobuze și 76 troleibuze.  În plus, în anul 2019, în cadrul Uzinei de Reparaţii vor fi modernizate şase tramvaie V3A, aflate în parcul depourilor Colentina şi Titan şi vor circula pe liniile deservite de depourile respective.
Primăria Capitalei are în desfășurare licitațiile pentru achiziția a 100 de tramvaie, 100 autobuze electrice, 130 autobuze hibrid, 100 troleibuze.

În 11 decembrie 2018, a fost publicat anunţul pentru achiziţia a 100 de tramvaie noi, din gama de 36 m. Valoarea estimată a achiziţiei este de 845.687.394 lei fără TVA. În cadrul procedurii au depus oferte doi operatori economici, respectiv asocierea dintre Astra Vagoane Călători S.A. şi CRRC Qingdao Sifang CO., LTD, şi DURMAZLAR MAKINE SAN. VE TIC A.S. Documentația depusă se află în analiza comisiei de evaluare constituită la nivelul autorităţii contractante. Pentru achiziția tramvaielor s-a solicitat finanțare din fonduri europene nerambursabile prin Programul Operațional Regional (POR) 2014-2020. Pentru două proiecte au fost semnate contractele de finanţare, iar celelalte șase proiecte au fost aprobate și se află în perioada de contractare a finanțării.

În 15 martie 2019, Primăria Capitalei a lansat în sistemul electronic de achiziții publice licitația pentru cumpărarea a 100 de autobuze electrice și a unei rețele de stații de încărcare lentă și rapidă.
Valoarea estimată a contractului pentru cele 100 de autobuze electrice este de 219.571.200 lei. Termenul limită pentru primirea ofertelor este 27 mai 2019. Municipalitatea a solicitat finanțare din fonduri europene nerambursabile pentru achiziția autobuzelore electrice.

Tot în martie, Primăria Capitalei a început procedura de achiziție pentru atribuirea contractului de furnizare a 130 de autobuze hibride noi, din gama de 12 m, valoarea estimată a achiziției fiind de 195.487.890 lei fără TVA. În 7 mai 2019, s-au deschis ofertele, singurul ofertant fiind Mercedes – Benz România. Finanțarea provine din fonduri nerambursabile, Municipiul București având încheiat cu Administrația Fondului pentru Mediu, în acest scop, contractul de finanțare nr. 39/28.12.2018, care vizează achiziționarea a 100 de troleibuze și a 130 de autobuze hibride.

Valoarea totală a investiției în noile mijloace de transport public (100 de troleibuze și a 130 de autobuze hibride) se ridică la aproximativ 488 de milioane de lei, din care fonduri nerambursabile primite din partea Administrației Fondului de Mediu reprezintă 340 de milioane de lei.

În data de 5 februarie 2019, a fost publicat anunţul pentru achiziția a 100 de troleibuze noi, din gama de 12 m. Valoarea estimată a achiziției este de 214.488.800 lei fără TVA. În cadrul procedurii a depus ofertă un singur operator economic, respectiv asocierea dintre Bozankaya Otomotiv Makina İmalat İthalat ve İhracat A.Ş. (Turcia) și SILEO GmbH (Germania). Documentația depusă se află în analiza comisiei de evaluare constituită la nivelul autorităţii contractante.

Piste de biciclete

Bucureștiul are în acest moment circa 10 km de piste pentru biciclete. Primăria Capitalei a reușit să intre în posesia celor 10 milioane de euro de la Ministerul Mediului pentru amenajarea a 100 de km de piste pentru biciclete, deși banii au fost alocați din 2014.

În aprilie 2018, Primăria anunța că a fost aprobat în Comisia Tehnico-Economică a Ministerului Mediului proiectul pentru realizarea pistelor de biciclete, pe o distanta de 67 de kilometri, iar în toamnă au început lucrările la primul tronson.

Acestea au fost finalizate în 2018 pe traseul 1, tronsonul 1, însă municipalitatea nu a făcut marcajele rutiere deoarece licitația a fost blocată de o contestație, soluționată abia în luna aprilie a acestui an.

Proiectul cuprinde 4 trasee.

Traseul 1 are două ramificații:

  • Ramura 1: Piaţa Victoriei – Bdul. Aviatorilor – bdul. Beijing – str. Nicolae Caranfil – Șos. Pipera;
  • Ramura 2: Bdul. Constantin Prezan – Șos. Kiseleff – Piața Presei Libere
  • Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 7,70 km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 9,30 km.

Traseul 2: P-ța Victoriei – Bd. Iancu de Hunedoara – Șos. Ștefan cel Mare – Șos. Mihai Bravu.

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 8,60 km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 17,20 km. Suprafața totală de teren ocupată de realizarea pistelor destinate circulației bicicliștilor este de cca. 56.930mp.

Traseul 3: Calea Victoriei – Bd. Regina Elisabeta – Splaiul Independenței – Bd. Națiunile Unite (Pod Grozăvești)

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 5,50km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 10,15km. Suprafața totală de teren ocupată de realizarea pistelor destinate circulației bicicliștilor este de cca. 37.850mp.

Traseul 4: Bd. Libertății – Piața Constituției – Bd. Unirii – Bd. Decebal – Bd. Basarabia – Stadionul Național.

Lungimea arterelor de-a lungul cărora se desfășoară acest traseu este de cca. 6,19 km, iar lungimea totală a pistelor de bicicliști proiectate este de cca. 11,60km.

Suprafață totală de teren ocupată de realizarea pistelor destinate circulației bicicliștilor este de aproximativ 44.250mp.

Suprafața totală ocupată de lucrările de realizare ale acestei piste este de 166.530mp.

În prezent, sunt realizate lucrările de infrastructură pe Traseul 1 – Ramura 1: Piaţa Victoriei – Bdul. Aviatorilor – bdul. Beijing – str. Nicolae Caranfil – Șos. Pipera, urmând a fi realizare lucrările de marcaje orizontale și semaforizarea după atribuirea contractului de execuție (procedura fiind în derulare), spun reprezentanții municipalității.

Pentru Traseele 2, 3 și 4 este în curs de definitivare proiectul tehnic și urmează obținerea autorizației de construire. Durata de realizare a pistelor este de 6 luni.

Benzi unice

Primăria Capitalei a reușit să facă până acum, în mandatul Gabrielei Firea, doar două benzi unice, pe linia tramvaielor 1 și 21.

În bugetul STB pe 2019 sunt prevăzuți bani pentru alte câteva proiecte:

  • delimitarea cu stâlpișori a liniei tramvaielor 7,11 si 21 pe Șos. Giurgiului, între CFR Progresu, Piata Eroii Revoluției, pe un tronson de 7.6 km – 452.000 lei;
  • delimitarea cu garduri a liniilor tramvaielor 19,23,27 pe bd. Camil Ressu, între Șos. Mihai Bravu și str. Dristor – 200.000 lei;
  • delimitarea cu stâlpișori a liniei tramvaielor 46 și 55 pe Șos. Iancului, între Șos. Mihai Bravu și Șos Pantelimon (2,4 km) – 142.000 lei;
  • delimitarea cu garduri a liniei tramvaielor 45 pe Șos. Chitilei, între bd. Laminorului și bd. Bucureștii Noi (4 km)- circa 2 milioane lei;

În ceea ce privește benzile unice pentru autobuze, nu s-a făcut nimic. Primarul a avut o tentativă de a înființa o bandă unică între cartierul Baneasa si Piata Dorobanti, în 2016, care a blocat traficul in nordul Capitalei si a fost inchisa a doua zi, dupa un urias scandal.

Parcări park&ride

Lucrările la parcarea park & ride de la capătul Șoselei Pantelimon nu au început nici până acum, deși din 2016 edilul anunță în fiecare an că vor începe. Primăria capitalei nu are acum în construcție nicio parcare park&ride.

În bugetul pe anul 2019, Compania municipală Parking SA are prevăzuți bani pentru achiziționarea terenurilor necesare.

”În prezent compania are aprobată o majorare de capital social de 150.000.000 lei pentru achiziționarea unui teren și construirea de parcări de tip Park and Ride în 8 zone de acces în Municipiul București: Militari, Pallady, Pipera-A3, DN1 – Nord, IMGB, Colentina, Chitila și Sos. Alexandriei. Totodată, compania dorește achiziționarea unui număr de 2-4 terenuri centrale pentru realizarea de parcări supraterane, însă începerea exploatării acestora este estimată pentru anul 2020”, se arată în proiectul de buget.

Poluare

Stațiile Ministerului Mediului care măsoară poluarea aerului în București arată aproape zilnic depășiri pentru poluarea cu praf (PM10 și PM2,5) unde valorile maxim admise sunt depășite și de 2-3 ori. Datele sunt confirmate și de airly.ro, o rețea de monitorizare independentă. În ultimii ani nu am știut cu exactitate cât de poluat este aerul, deoarece rețeaua de monitorizare a Ministerului Mediului nu funcționa. Nici acum rețeaua nu funcționează pentru toți parametri. Chiar dacă România riscă sancțiuni drastice din partea Uniunii Europene, iar poluarea afectează dramatic sănătatea oamenilor, Primăria Capitalei nu a făcut mare lucru în ultimii 10 ani pentru combaterea fenomenului.

Abia în ultimul an s-au făcut câțiva pași mici în această direcție (achiziția de noi autobuze, benzi unice pentru tramvaie), însă insuficient, după cum arată realitatea.

Companiile municipale

Una dintre cele mai contestate decizii din mandatul de aproape trei ani al primarului general Gabriela Firea a fost înființarea celor 22 de companii municipale. Hotărârile de înființare pentru 20 din cele 22 de companii au fost anulate în instanță, într-un proces deschis de USR, pe motiv că nu au fost aprobate legal, respectiv cu votul a două treimi dintre consilieri. Decizia instanței este definitivă, dar primarul general spune că mai sunt căi excepționale de atac.

Primăria Capitalei a investit în cele 22 de companii municipale circa 2,8 miliarde de lei prin majorări de capital succesive. În plus, din 2017, de la înființare, la aceste societăți au fost angajați mii de oameni și l-au fost delegate principalele servicii publice din oraș, de la iluminatul public, semaforizare, întreținere străzi la parcări sau cimitire.

În 2018, acestea au avut un buget estimat de 1,2 miliarde lei, iar în 2019 de circa 1 miliard de lei.
În 2018, la cele 22 de companii municipale înființate de Primăria Capitalei cheltuielile aprobate pentru personal s-au ridicat la 370 de milioane de lei. În 2019, cheltuielile prevăzute pentru salarii la 19 companii municipale sunt estimate la peste 300 milioane lei. Până la finalul anului 2019 se estimează că vor avea peste 6500 de angajați.

La companiile municipale, salariul unui director ajunge până la 4.000 de euro brut pe lună. La Consiliile de Administrație (CA), unde numirile sunt făcute politic, indemnizația brută primită de un membru al CA poate ajunge până la 2.000 de euro pe lună brut, pentru a participa la câteva ședințe.

În primii doi ani de activitate, companiile municipale s-au remarcat prin lipsa de transparență, angajări pe criterii politice și achiziții spectaculoase.

Deși hotărârile de înființare a companiilor municipale au fost anulate în instanță, primarul Gabriela Firea continuă cu acestea ca și cum nu s-ar fi întâmplat nimic, venind cu proiectele de buget pe 2019.

În urma discuțiilor cu grupurile politice, pentru intrarea în legalitate, primarul a venit cu propunerea de a înființa 11 companii municipale noi care vor vor absorbi prin fuziune cele 20 de companii municipale înființate în perioada 2017-2018, potrivit unui document obținut de HotNews.ro. Însă deocamdată nu au fost discuții pe această temă.

Spații verzi

Parcul Verdi

Consiliul General al Municipiului București a aprobat cumpărarea terenului pe care se află Parcul Verdi pe 6 septembrie 2018. Parcul a fost retrocedat, iar locuitorii din zonă cereau de câțiva ani salvarea acestuia, după ce pe spațiul verde au apărut câteva construcții. Soluția găsită de Primăria Capitalei a fost cumpărarea terenului de la proprietari.

Proprietarii terenurilor erau: Emil Dragoş Săvulescu, un controversat om de afaceri, fost patron al Clubului de Fotbal Dinamo Bucureşti, condamnat în dosarul fostului primar constănţean, Radu Mazăre, Speranța Budeanu, mama milionarului Radu Budeanu, fondatorul ziarului Cancan, afaceristul iranian Manochehr Saadati- Sohi, fostul patron Antrefrig, Noemi Roxana Saadati- Sohi, Cosmin Tirvuloiu, Maria și Radu Dornean, Mircea Robea, Liviu Traian Poenaru, Dobrescu Elisabeta, Deak Andrei, Săvulescu Nicolae, etc.

Deși sunt foarte mulți proprietari, principalii beneficiari ai tranzacției sunt Emil Dragoş Săvulescu, Speranța Budeanu și Manochehr Saadati- Sohi. Cei care au negociat cu primăria au fost Emil și Geta Săvulescu.

Prețul plătit de municipalitate pentru cele 5,6 hectare a stârnit mai multe controverse în spațiul public, acestea fiind exprimate la ședința de Consiliu General în care a fost aprobată tranzacția.

Iniţial, expertul a evaluat terenul la o sumă de două ori mai mică – 26,4 milioane de euro, dar o lege aprobată cu puțin timp înaintea tranzacției ar fi dus la dublarea sumei, susține deputatul Nicușor Dan.

Primarul Gabriela Firea a replicat că respectă grila notarială. Pe 07.03.2019, Prefectura București a atacat în instanță Hotărârea 573/06.09.2019 prin care s-a aprobat cumpărarea parcului și a cerut anularea ei.

Primăria Capitalei a plătit până acum circa 27 milioane de euro din cele 50 milioane de euro ce urmează a fi date pentru cumpărarea Parcului Verdi, 4,6 ha, se arată într-un răspuns dat de municipalitate la solicitarea HotNews.ro. 1,6 milioane de euro au fost plătiți de Primăria Capitalei după suspendarea de către Prefectul Municipiului București a hotărârii în baza căreia s-a aprobat achiziționarea parcului.

Reprezentanții Primăriei Capitalei spun că actul de vânzare-cumpărare a terenului era deja semnat, atunci când prefectul a atacat hotărârea, iar dacă municipalitatea nu făcea plățile la data scadentă, instituția plătea penalități, iar în 90 de zile pierdea toți banii dați până la acel moment. Rămâne de văzut cum se va soluționa acest caz.

Parcul Centenar

Primarul Gabriela Firea a promis în noiembrie 2017 că va amenaja un nou parc în București, în zona Eroilor, la intersecția arterelor străzilor Dr. Dumitru Bagdasar, Nicolae Paulescu și Dr. Gheorghe Marinescu, pentru a celebra împlinirea a 100 de ani de la Marea Unire. A trecut anul 2018, însă pe spațiul verde de 1,5 ha ce urma să poarte numele de ”Parcul Centenarului”, nu a fost amenajat și inaugurat.

Într-un răspuns adresat la solicitarea HotNews.ro, reprezentanții municipalității spun că anul trecut au reușit doar să organizeze un concurs de soluții pentru amenajarea peisagistică, anul acesta se va realiza proiectul tehnic și apoi vor începe lucrările.

Ajutoare și bani pentru biserici

În ultimii 2 ani, Primăria Capitalei, la propunerea primarului Gabriela Firea, a acordat nu mai puțin de 14 stimulente financiare și vouchere: 450 de lei, o dată pe an, pentru achiziţionarea de rechizite elevilor bucureşteni cu vârsta cuprinsă între 6 şi 14 ani, 2.000 de lei pentru femeile gravide și 13.800 lei pentru fertilizare in vitro, 1.000 lei/lună pentru copiii cu handicap, 2.500 de lei pentru fiecare nou-născut, 1.500 lei pentru căsătorie, până la 800 lei/lună pentru familiile monoparentale cu venit redus, 500 lei pe lună pentru adulții cu handicap, 25.000 de vouchere de 500 lei pentru biciclete, 250 lei pentru ochelari pentru pensionarii cu venituri reduse, primă între 1.000 şi 3.000 de lei pentru cuplurile longevive, vouchere în valoare de 17.000 de lei pacientelor cu cancer la sân pentru testele genetice, între 750 și 1.500 de lei elevilor de până în 16 ani din şcolile din Capitală pentru a-şi pune aparat dentar, decontare combustibil până la valoarea de 500 de lei pe lună pentru părinții din zona București-Ilfov care folosesc în comun mașinile proprietate personală pentru a-și duce copiii la școlile din București.

În plus, tinerii din Bucureşti diagnosticaţi cu cancer vor putea primi ajutor pentru prezervarea fertilităţii prin proiectul „Newborn – Oncofertilitate”, bugetul proiectului fiind de 880.000 de lei.

În 2019, Primăria Capitalei dă circa 53 milioane de lei pentru biserici. Din această sumă, 10 milioane de lei vor merge la Catedrala Mântuirii Neamului, iar restul la alte 101 de biserici. Fiecare lăcaș de cult va primi sume cuprinse între 8.800 și 1 milion lei. În 2018, suma alocată de Primăria Capitalei către biserici a ajuns la 121 milioane lei, iar suma dată către Catedrala Mântuirii Neamului la 45 milioane lei.

Consolidări

În București sunt 349 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic, 361 de imobile încadrate în clasa II de risc seismic si 111 clădiri în clasa III de risc seismic. Până în 2020 se va interveni la toate cele 349 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic, a anunțat primarul Gabriela Firea în luna martie 2019.

”Am infiintat Administratia si Compania pentru Consolidarea Cladirilor cu Risc Seismic – care au acum 700 de angajati, toti fiind implicati efectiv in procesul rapid de consolidare. Avem, deja, 2 cladiri la care s-a finalizat consolidarea: str. Blanari nr 10, Str. Spatarului nr 36. Urmeaza realizarea finisajelor. In vara, locatarii se pot muta in imobilele consolidate. Lucrarea trebuia finalizata in 2 ani (termen de executie). S-a reusit intr-un an si jumatate!”, anunța edilul în luna martie.

La finalul lunii mai, Primăria Capitalei anunța că are în proces de consolidare 199 de clădiri.

Investiții în sănătate

Primăria Capitalei, prin ASSMB, a făcut investiţii semnificative în ultimii ani pentru extinderea, modernizarea, reabilitarea şi dotarea celor 19 spitale aflate în administrare. Numai pentru dotări, în perioada 2016-2019, Primăria Capitalei a investit în aparatura medicală aproximativ 37 de milioane de euro.

S-au finalizat lucrările la Spitalul clinic de copii Dr. Victor Gomoiu – 50 milioane de euro, Ambulatoriul integrat al spitalului Dr. Victor Gomoiu – 2,2 milioane euro. Spitalul Clinic de Ortopedie-Traumatologie şi TBC osteoarticular „Foişor” – 51 milioane euro, un corp nou de clădire – Spitalul de Reumatologie Ion Stoia.

În 2019, primarul Gabriela Firea a semnat cu reprezentanţii Companiei japoneze Itochu Corporation documentele necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate al Centrului de Terapie cu Protoni. Centrul de Excelență în Terapie Oncologică va reprezenta un complex complet de tratament, pentru toate tipurile de afecţiuni oncologice, cu tehnologie de ultimă generaţie, fiind dedicat atât copiilor cât şi adulţilor, cu o capacitate de minim 2.400 de pacienţi pe an. Locaţia Centrului a fost deja stabilită (Șos. Vitan Bârzești nr. 20A).

Anul acesta s-au alocat peste 85 de milioane de euro pentru continuarea proiectelor de modernizare şi dotare a celor 19 spitale aflate în administrare şi a cabinetelor din reţeaua de medicină şcolară precum şi pentru continuarea proiectelor şi programelor derulate de Administraţia Spitalelor.

Ce a promis Gabriela Firea în campania electorală:

„Voi face revoluție în materie de trafic în capitală. Am foarte multe soluții care vor decongestiona traficul. În primul rând, investiții masive în transportul public, voi propune acordarea de urgență a bugetului necesar pentru ca aceste autobuze stricate să între în trafic. Împreună cu Poliția Capitalei vom face în așa fel încât să avem un sistem de semaforizare inteligent așa cum se întâmplă în orice Capitală europeană. De asemenea, aș dori să se încheie de urgență lucrările la metroul din Drumul Taberei. În jumătate de an se va vedea că se vor schimba lucrurile în București. Într-o jumătate de an se va circula mult mai ușor în București. Sunt soluții identificate. M-am consultat cu mulți specialiști în domeniul traficului, transportului și toți mi-au spus că deși avem un plan de mobilitate urbană multe lucruri nu se respectă”, a spus Gabriela Firea în iunie 2016, potrivit digi24.ro.

Listă promisiuni: 

* benzi unice pentru RATB, o rețea viabilă de piste pentru biciclete, extinderea numărului de intersecții incluse în sistemul de management al traficului din București (SMTB) și o colaborare cu programul global Waze Connected Citizens, care oferă autorităților informații în timp real cu privire la trafic, gropi, accidente și ambuteiaje.

transformarea RATB din regie autonomă în societate comercială și un contract de delegare a gestiunii serviciului public de transport, contract prin care se vor stabili condițiile de prestare a serviciului și modul de acordare a compensației pentru diferența de tarif aferentă gratuităților și reducerilor pentru transportul public.

„În baza unui audit, vor fi dimensionate corect subvențiile acordate de municipalitate, pe baza costurilor de exploatare și a numărului real de beneficiari. Având o încadrare exactă în parametri bugetari a activității, va fi asigurat parcul de autovehicule necesar pentru acoperirea integrală a nevoilor de transport public. Se va face o evaluare și redimensionare a tuturor traseelor, astfel încât să se elimine redundanțele și să se asigure interconectarea traseelor de suprafață cu cele ale metroului. După ce activitatea companiei de transport public va fi pusă pe baze economice sănătoase, va fi introdus biletul unic de călătorie, valabil atât pe mijloacele de transport de suprafață cât și pentru metrou. Biletul unic va putea fi achiziționat nu doar de la punctele clasice de vânzare a legitimațiilor de călătorie, ci și online. De asemenea, va exista și o versiune electronică a tichetului, pentru telefoanele mobile inteligente”, se arata în programul Gabrielei Firea.

*pentru parcările publice de suprafață se va introduce sistemul de taxare automată, cu plata online sau prin sms.

*demararea unui amplu program, împreună cu primăriile de sector, de amenajare și construire de locuri de parcare de reședință, astfel încât să fie descongestionate arterele de circulație.

*continuarea proiectului care prevede amenajarea parcărilor de tip Park&Ride, amplasate la toate porțile de intrare în oraș, unde cei care fac naveta în București să-și poată lasa autoturismele pe timpul zilei, având la dispoziție mijloace de transport în comun.

Toate detaliile pe:

https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-23184995-bilant-3-ani-gabriela-firea-primaria-capitalei-radet-intrat-faliment-bucurestenii-raman-tot-mai-des-fara-apa-calda-problema-traficului-poluarii-acutizat.htm

 

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ