Turcia, incarcata de datorii si cu din ce in ce mai putine finantari din exterior, l-a ales tot pe Erdogan presedinte

0
639

”Mai avem o zi. Suntem pregătiţi să mergem din uşă în uşă? Am încredere în poporul meu, îmi iubesc poporul, care duminică va da opoziţiei răspunsul potrivit” – acestea au fost cuvintele pe care le-a tot repetat Recep Erdogan la mai multe mitinguri din Istanbul, inaintea alegerilor ce au avut loc duminica. Faptul ca oamenii se plimbau cu postere si mesaje ce il intruchipau pe Recep care transmitea posibilitatea unei reviziuri radicale din punct de vedere guvernamental in cazul castigarii alegerilor, i-au dat acestuia mai multa incredere in sine si l-au ambitionat sa lupte si mai aprig.

În vârstă de 64 de ani, Erdogan se află la putere de 15 ani. A fost iniţial premier, apoi preşedinte. Victoria în aceste alegeri prezidenţiale și majoritatea în parlament îi deschid calea unui nou mandat de cinci ani, în care va avea puteri sporite, pentru că devine atât șef al statului, cât și al guvernului.

Presedintele Turciei, adesea caracterizat ca fiind un om puternic, a avut parte de lupta vietii sale.

“Dumnezeule, daca il putem face sa renunte, atunci suntem capabili de orice.”- spunea Hisyar Ozsoy. Rivalii sai se mobilizasera, oricum, si ei, cand au vazut ca votul de duminica este ultima lor sansa de a revizui radical sistemul de guvernare al natiunii.

“Turcia este o poveste complicata, instabila.”, spune Ryan Gingeras, un profesor asociat de la Scoala Navala Postgraduala din California. “Nu stim cum va reactiona societatea, fie ca va castiga opozitia, fie ca va castiga Erdogan… Totul este sub un nor de incertitudine…”

Astfel, pe 24 iunie, peste 56 de milioane de cetateni turci au fost chemati la vot pentru a stabili cine este viitorul presedinte al Turciei. Acest lucru s-a intamplat din cauza ca Recep Tayyip Erdogan si aliatii sai au cerut alegeri anticipate legislative si prezidentiale, cu un an si jumatate mai devreme decat ar fi avut loc in mod normal. Liderul mercurial al tarii a actionat in acest fel, in speranta ca va castiga inainte ca probleme economice sa ia amploare si pentru a accentua controlul pe care deja il exercita asupra tarii.

„Evenimentele din Siria şi din alte părţi au făcut necesară grăbirea trecerii la noul sistem executiv pentru a putea lua măsuri privind viitorul ţării noastre … Am discutat despre sugestia lui Bahceli cu autorităţile relevante. Am ajuns la concluzia că ar trebui să avem o abordare pozitivă faţă de aceste alegeri anticipate”, a declarat Erdogan.

Acest vot a venit in cel mai critic moment, cand Turcia este asaltata de kurzi, chiar la ea acasa si are interventii militare in Irac si Siria. Tensiunile cu Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana iau din ce in ce mai mare amploare. Economia tarii, incarcata cu datorii, care se bazeaza foarte mult pe finantarile externe, a pierdut increderea pe care investitorii o acordau in trecut.

In acest context, pe 24 iunie, Recep Tayyip Erdogan a câştigat din primul tur scrutinul prezidenţial, conform rezultatelor anunţate de presa de stat turcă. Totusi, principalul adversar, Muharrem Ince, denunţă nereguli electorale.

Recep Tayyip Erdogan, susţinut de Partidul Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP, dreapta/conservator), a obţinut 52,6% din voturi. Principalul adversar al lui Recep Erdogan, Muharrem Ince, unul dintre liderii Partidului Popular Republican (CHP, centru-stânga), a obţinut 30,7%.

Recep Erdogan şi-a proclamat victoria, afirmând că rezultatul este expresia puterii democraţiei turce:

“Mesajul este clar. Cu o participare de aproape 90% la alegeri, Turcia a dat lumii o foarte bună lecție de democraţie. Astăzi, ţări unde participarea la vot este de 30-40% se identifică singure drept democraţii. Turcia a făcut alegerea în favoarea protejării democraţiei, a drepturilor şi libertăţilor sale, menţinând reformele. Acest rezultat arată, de asemenea, că vom continua să deschidem drumul spre eliberarea teritoriilor siriene şi pentru revenirea în siguranţă în ţara lor a fraţilor sirieni din ţara noastră″, a menţionat preşedintele Erdogan.

În cadrul stării de urgenţă, au avut loc o serie de represiuni împotriva a mii de oameni care au fost arestaţi sau concediaţi din poziţiile pe care le ocupau în domenii precum justiţia, sectorul public, armata, poliţie, presă şi mediul academic.

Represiunile au creat tensiuni în Turcia iar adversarii lui Erdogan susţin că preşedintele s-a folosit de situaţie pentru a-şi consolida puterea, răzbunându-se pe criticii săi.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ