Cele mai recente date ale Comisiei Naţionale de Prognoză (CNP), indică, printre altele, că, în anul care tocmai a început, produsul intern brut va atinge 908 miliarde de lei, în creştere reală cu 5,5% faţă de nivelul din 2017. Cel mai mult ar urma să urce afacerile din industrie (+7,8%) şi servicii (+6,4%), urmate de agricultură, cu 4,2%. Asta în timp ce în sectorul construcţiilor ar trebui să asistăm la cea mai modestă majorare, de 1,5%. În acelaşi timp, exporturile ar urma să urce cu 7,6%, la 67 de miliarde de euro, în timp ce importurile şi-ar domoli ritmul de creştere la „numai“ 8,7% pe an, până la 81 de miliarde de euro. Evident că deficitul comercial se va majora şi el, la 14,3 miliarde de euro la sfârşitul anului curent faţă de 12,5 miliarde de euro la 31 decembrie 2017. Cu toate acestea, cred experţii CNP, deficitul de cont curent va scădea în 2018 la 2,6% din PIB faţă de 2,8% din PIB anul trecut.
Dae nu toată lumea priveşte cu ochi buni aceste prognoze.
„Creşterea economică puternică se datorează avansului semnificativ al consumului, alimentat de creşterea salariilor şi diminuarea impozitelor, dar aceasta va funcţiona doar pe termen scurt. Dacă avem o majorare a consumului fără sprijinul altui sector economic, atunci vor creşte deficitul comercial şi cel al contului curent“, spunea la finele lui 2017 preşedintele Consiliul Fiscal, Ionuţ Dumitru. În viziunea CNP, lefurile vor continua să se majoreze şi în 2018. Salariul mediu net ar urma să atingă 2.614 lei pe lună, cu 11% mai mult decât în 2017. Asta în timp ce numărul mediu de salariaţi ar trebui să urce cu 4,2%, până la 5,14 milioane, iar rata medie a şomajului ar scădea la 3,9%. Totuşi, deşi pentru angajaţi veştile sunt bune, experţii atrag atenţia asupra unor riscuri. „Politicile salariale cu tentă populistă atrag consecinţe grave asupra preţurilor bunurilor şi asupra competitivităţii“, explica recent Lucian Croitoru, consilier de politică monetară la Banca Naţională a României.
Optimismul debordant al guvernanţilor se manifestă şi în ceea ce priveşte bugetul pe noul an. Astfel, veniturile bugetului de stat ar urma să fie de 141 de miliarde de lei, cu nu mai puţin de 22% (sau 26 de miliarde de lei) mai mult decât în 2017. Asta în ciuda unei scăderi asumate de aproape cinci miliarde de lei la încasările din impozitul pe venit şi profit plătit de persoanele fizice. Echipa de la Palatul Victoria se bazează pe o creştere de 16% a încasărilor din TVA (respectiv 8,5 miliarde de lei în plus faţă de 2017) şi cu 13% a celor din accize (adică 3,3 miliarde de lei mai mult faţă de anul precedent). Ambele prognoze sunt cel puţin şubrede, dar cea privind accizele este de-a dreptul ilogică: în ciuda reintroducerii supra-accizei la carburanţii auto, s-au încasat din această sursă în 2017 cu 300 de milioane de lei mai puţin decât în 2016. Guvernul ia în calcul pentru 2018 şi o creştere cu 15% (plus trei miliarde de lei) a sumelor primite de la UE în contul plăţilor efectuate în cadrul proiectelor cu finanţare europeană. Având în vedere ritmul de melc în care se desfăşoară în ultima vreme proiectele de infrastructură şi numeroasele licitaţii şi şantiere blocate de birocraţie, şi această prevedere s-ar putea dovedi hiperoptimistă.
La fel de iluzorie s-ar putea să fie şi dorinţa de a cheltui cu 23% mai mulţi bani (respectiv 5,4 miliarde de lei în plus) pentru proiectele cu finanţare de la Bruxelles. Totuşi, măcar la un capitol legea bugetului este sinceră: cheltuielile de capital (respectiv investiţiile din sursele proprii ale Guvernului) şi cheltuielile cu bunuri şi servicii vor creşte cu numai 7% fiecare anul acesta faţă de 2017. Raportat la PIB-ul din anul corespunzător, este de fapt vorba de o uşoară scădere. Cea mai spectaculoasă schimbare faţă de 2017 este în ceea ce priveşte cheltuielile cu personalul bugetar: de la 24 de miliarde de lei în 2017 acestea ar urma să ajungă la aproape 44 de miliarde de lei anul acesta, respectiv o majorare cu 82%.
Una peste alta, luând în calcul şi bugetele de asigurări şi pe cele ale administraţiei publice locale, se estimează pentru 2018 un deficit de 2,97% din PIB, despre care senatorul PNL Florin Cîţu, spune: „ignoră total cea mai recentă recomandare a Comisiei Europene de ajustare a acestuia cu 0,8% din PIB“.
Pentru a se încadra în ţinta de deficit, guvernanţii- cel mai probabil la fel ca în 2017 – vor sacrifica cheltuielile cu investiţiile publice, care se vor situa astfel la un nivel mai mic decât cel de anul care tocmai s-a încheiat.
Cu toate aceste critici şi neclarităţi, premierul Mihai Tudose este senin. „În pofida tuturor criticilor şi a corului bocitoarelor, este un proiect bun, într-un an bun, bazat pe cifre care nu sunt nicidecum optimiste, ci mai puţin decât pesimiste, aş putea spune, pentru că avem în vedere o creştere economică de doar 5,5%, în condiţiile în care toată lumea prognozează o creştere mai mare a PIB-ului. Nu trebuie uitat că este pentru prima dată când PIB-ul României depăşeşte 200 de miliarde de euro“, a declarat acesta.
Și alte date economice au dat naştere unor controverse. Cum vor arăta, de pildă, preţurile în anul care tocmai a început? Comisia Naţională de Prognoză crede că ele vor creşte, în medie, cu 3,1%, adică aproximativ la fel ca în 2017. Totuşi, BNR este mai puţin încrezătoare şi estimează pentru următoarele 12 luni o inflaţie mai mare, de 3,2%-3,9%. Indiferent de cine va avea dreptate, în decembrie 2018 produsele şi serviciile vor fi cu aproape şapte procente mai scumpe decât în ianuarie 2017. Asta după ce în perioada ianuarie 2015-decembrie 2016 ele se ieftiniseră cu mai mult de 2%. Iar rata inflaţiei va avea impact evident şi asupra dobânzilor bancare. Dacă cei cu depozite în lei probabil că vor beneficia de o majorare a câştigurilor nominale, cei cu credite vor scoate din buzunare semnificativ mai mulţi bani. O creştere a indicelui ROBOR cu două puncte procentuale înseamnă o majorare a ratei lunare cu circa 5%.
Viziunile asupra cursului de schimb al monedei naţionale sunt contradictorii. Cei de la CNP văd un curs mediu leu-euro de 4,56 în acest an. Proiecţia este în contradicţie cu estimările analiştilor şi economiştilor-şefi ai principalelor bănci, care cred că vom avea mai degrabă un curs mediu apropiat de 4,7 lei pentru un euro.
În ceaţă sunt învăluite şi investiţiile străine directe (ISD). În primele zece luni ale anului trecut, ele au atins 4,1 miliarde de euro, cu 17% mai mult decât în aceeaşi perioadă a lui 2016, arată datele BNR. Totuşi, având în vedere că între decizia unei investiţii şi momentul în care banii ajung în România trec uneori luni sau chiar şi ani, efectele măsurilor fiscale controversate şi ale atitudinii negative ale Puterii faţă de capitalul străin se vor vedea cel mai probabil exact în cursul acestui an. Când s-ar putea să asistăm la o reducere semnificativă a ISD. Asta, desigur, dacă nu se schimbă semnificativ atitudinea Guvernului faţă de mediul de afaceri
Toate detaliile pe:
http://www.capital.ro/anul-2018-in-viteza-cu-economia-spre-zid.html?&page=1
