Datoria publică este susținută în principal prim emisiunile de titluri de stat, care au randamente reduse în prezent

0
1510
titluri de stat

Aceasta ca rezultat al nivelului de dobândă stabilit de BNR. Există însă pericole legate de anii următori, în condițiile în care creșterea cu un punct procentual a dobânzii majorează serviciul datoriei publice cu 1,3 miliarde lei doar pentru 2017.

În 2017, volumul total al împrumuturilor ce urmează a fi lansate de MFP pe piaţa internă prin emisiuni de titluri de stat este determinat de nivelul previzionat al deficitului bugetar, de 2,96% din PIB, circa 24 miliarde lei, care urmează să fie finanţat în proporţie de 65% de pe piaţa internă şi 35% de pe cea externă, precum şi de nivelul refinanţărilor de titluri de stat 2017 denominate în lei scadente în 2017.

Creşterea finanţării sec­torului populaţiei din ultimii ani nu a modificat substanţial ni­ve­lul mare al expunerii instituţiilor de credit faţă de ad­ministraţia publică. Deţinerile de titluri de stat ale băncilor au­toh­to­ne şi creditele acordate de către acestea sectorului guvernamental, ca pondere în total active, situează România pe al doilea loc în Uniunea Europeană la sfârşitul anului trecut. Ponderea se ridică la 22,6%, doar uşor mai mică decât în Ungaria, în timp ce media europeană este de 9,2%. Faţă de 2007, perioada dinaintea crizei financiare, expunerea băncilor faţă de sectorul public este cu 18% mai mare, conform Raportului de Stabilitate Financiară al BNR.

Titlurile de stat emise pe piaţa internă sunt deţinut în proporţie de 47% de sectorul bancar, incomparabil faţă de participaţia populaţiei la finanţarea statului, care este de circa 1%. Pe lângă titlurile de stat, băncile au o expunere de 10,1 miliarde lei, la sfârşitul anului trecut, asupra administraţiilor publice locale, expunere reprezentată de împrumuturi bancare în proporţie de 93%. Spre comparaţie, expunerea faţă de administraţia centrală este în proporţie de 99% pe titluri de stat. La nivelul sistemului bancar putem adăuga la expunerea indirectă faţă de stat şi programul Prima Casă, unde jumătate din valoarea garanţiilor imobiliare sunt acoperite de statul roman.

La sfârşitul primului trimestru al anului în curs, ponderea titlurilor de stat deţinute de fonduri de pensii private s-a micşorat de la 15,3% în martie anul trecut până la 13,7%, conform datelor Ministerului de Finanţe. Valoric, titlurile de stat deţinute de fondurile de pensii se ridică la 21,3 miliarde lei. În schimb, ponderea titlurilor deţinute de bănci a crescut cu 0,6 puncte procentuale faţă de sfârşitul anului trecut, ajungând la 47,7%. Investitorii nerezidenţi deţin 18% din titlurile de stat emise, iar categoria „alţii“ are restul de 20,6%. Documentul Ministerului de Finanţe arată că investitorii locali s-au axat în principal pe titlurile de stat cu maturităţi de până la şapte ani şi doar marginal pe cele cu maturităţi mai lungi de zece ani.

Datoria externă a României a ajuns anul trecut la 92,4 miliarde euro, în creştere cu 2,1% faţă de finalul anului 2015. Ca structură, datoria externă pe termen scurt a crescut cu 3,5 miliarde euro, până la 23,4 miliarde euro în decembrie 2016. Datoria externă pe termen scurt raportată la rezervele valutare ale BNR s-a majorat uşor până la 68,3% în 2016, faţă de 61,7% în 2015. Ponderea datoriei pe termen scurt în totalul datoriei externe s-a situat la 25,3%, nivel considerat confortabil de Banca Naţională.

Datoria externă pe termen lung s-a redus cu 1,6 miliarde euro în 2016, până la 69 miliarde euro. Principalul factor al diminuării datoriei pe termen lung a fost reducerea datoriei negarantate public, inclusiv a depozitelor pe termen lung ale nerezidenţilor. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri şi servicii s-a stabilizat la 6,3 luni în decembrie 2016, nivel similar celui înregistrat în 2015. Rezerva de aur BNR s-a menţinut la 103,7 tone, înregistrând cel mai mare nivel în context regional, iar valoarea rezervelor internaţionale ale României (aur şi valută) se ridica la la 37,9 miliarde euro.

Chiar dacă nu există un pericol iminent de creştere a dobânzilor, Ministerul de Finanţe arată că o creştere cu un punct procentual a ratelor de dobândă, în acest an, va conduce la creşterea plăţilor în contul serviciului datoriei statului cu 1,3 miliarde lei. Totuşi, doar o mică parte din datorie este contractată cu rate variabile şi, ca urmare a strategiei de extindere a duratei portofoliului de datorie, riscul de rată a dobânzii şi cel de refinanţare sunt moderate dacă se au în vedere în mod distinct portofoliile de datorie în lei şi în valută.

Spre diferenţă de BNR, Ministerul de Finanţe consideră că ponderea datoriei pe termen scurt în totalul datoriei guvernamentale este încă mare şi poate induce un risc de refinanţare şi de dobândă mai ridicat pentru acest portofoliu.

Insă raportul Ministerului arată că expunerea la riscul de dobândă este diminuată pentru portofoliul de datorie în valută ca urmare a faptului că emisiunile de euro-obligaţiuni şi împrumuturile de la instituţiile financiare internaţionale cu scadenţe pe termen lung şi foarte lung şi o rată fixă de dobândă au reprezentat partea majoritară a acestei datorii la sfârşitul anului 2016. Astfel, o creştere cu un punct procentual a ratelor de dobândă în 2017 va conduce la creşterea plăţilor în contul serviciului datoriei cu 1,3 miliarde lei, respectiv cu 0,6% din veniturile administraţiei publice centrale pentru datoria în monedă naţională, şi cu 1,5 miliarde lei, respectiv cu 0,8% din veniturile administraţiei publice centrale pentru datoria în valută.

Totodată, refinanţarea emisiunilor de obligaţiuni benchmark ar putea reprezenta o provocare în procesul de finanţare de pe piaţa internă, dacă băncile găsesc plasamente alternative mai profitabile. Concentrarea rambursărilor pe termen scurt se observă mai ales la nivelul datoriei interne şi reflectă importanţa certificatelor de trezorerie în finanţarea guvernamentală, ajungând la sfârşitul anului 2016 să fie în valoare de 11,7 miliarde lei. Refinanţarea acestor obligaţii, deşi în scădere, ar putea reprezenta o provocare pe piaţa internă şi pentru că băncile comerciale au o pondere a titlurilor de stat de peste 20% din totalul activelor proprii.

În Strategia Fiscal-Bugetară 2017-2019, Ministerul de Finanţe a revizuit modalitatea de administrare a datoriei publice guvernamentale pentru a fi în concordanţă cu indicatorii bugateri prevăzuţi pentru această perioadă. Astfel, principalele obiective ale MFP sunt dezvoltarea pieţei interne a titlurilor de stat, limitarea riscurilor asociate portofoliului datoriei publice guvernamentale şi asigurarea necesarului de finanţare a administraţiei publice centrale, pe fondul minimizării costurilor pe termen mediu şi lung.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here