Daniel Dăianu susține că recesiunea este după colţ

0
2147
Daniel Dăianu susține că recesiunea este după colţ

Membru în Consiliul de Administraţie al BNR, Daniel Dăianu atrage atenţia că, “recesiunea este după colţ” şi deciziile pe care le vor lua SUA ar putea conduce la îngheţarea pieţelor şi reorientarea lichidităţilor către economia americană.

În acest caz, cauze externe ar putea provoca o recesiune şi în România, dar controlul deficitelor (bugetar şi de cont curent) poate contribui la o anumită încetinire a creşterii economice, care s-ar putea dovedi de bun augur.

Strângerea lichidităților din piețele emergente

“Schimbarea politicii fiscale şi perspectiva creşterii dobânzilor de către Rezerva Federală Americană ar putea strânge lichidităţile din pieţele emergente probabil şi din România şi ar putea declanşa o recesiune economică în perioada imediat următoare”, spune Daniel Dăianu, membru al Consiliului de administraţie al BNR.În acest context, el atrage atenţia că în 2017 vom avea cel mai probabil o încetiniere a creşterii economice, foarte probabil undeva în jurul valorii de 3%. În afara posibilităţii declanşării unei recesiuni economice din cauze externe, una dintre cauzele pentru care România s-ar confrunta cu o scădere a creşterii economice este şi faptul că în ultimii doi ani, ţara noastră a stimulat prin diverse măsuri creşterea economică potenţială.

Saltul deficitului bugetar

Principalele riscuri economice în condiţii de recesiune sunt legate de saltul din ultimii doi ani al deficitului bugetar şi legea salarizării care vor pune în continuare presiuni. “Dacă am avea venituri fiscale nu la media Uniunii Europene, ci măcar de 31% – 32% cât este media ţărilor emergente din UE, şi nu 27% din PIB cât sunt veniturile fiscale la noi acum, dacă sistemul redevenţelor ar fi bine pus la punct, dacă jaful de la exploatarea resurselor naturale ar fi puse la punct, ar fi mai uşor să facem faţă unei recesiuni”, precizează Dăianu. De aceea, un control al deficitelor, bugetar şi de cont curent, devine important şi poate contribui la încetinirea creşterii economice care până la urmă se poate dovedi de bun augur: mai avem nevoie şi de investiţii nu doar de consum care să contribuie la creşterea economică.

Creșterea dobânzii de politică monetară

Un alt factor de risc cu impact negativ asupra evoluţiei economice româneşti este legat din nou de posibilitatea creşterii accelerate a dobânzii de politică monetară a SUA, care va conduce la creşterea costului finanţării şi refinanţării de la 1,5%-1,6% din PIB cat este acum la peste 2% din PIB, după aprecierile lui Daniel Dăianu. Chiar dacă economiile emergente nu sunt prea dependente de dolar, ne vom confrunta cu o dispariţie pe termen scurt a lichidităţilor şi o creştere a yieldurilor (dobânzile la emisiunile suverane).

Tocmai de aceea, nu ne vom putea permite extravaganţe în 2017 şi va trebui să avem un deficit mai mic decât cel din 2016; în nici un caz nu va avea voie să îl depăşească şi trebuie obligatoriu îmbunătăţită colectarea veniturilor fiscale.

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here