Şeful Băncii Centrale a atras atenţia că, în timp ce exporturile au crescut cu 9%, importurile au înregistrat o creştere de 12%, având o balanţă comercială dezechilibrată. Chiar dacă importurile şi exporturile ar creşte cu aceleaşi ritmuri, balanţa comercială s-ar deteriora şi mai mult, a evidenţiat Guvernatorul, avertizând că se conturează o problemă în cazul deficitului comercial.
Fostul bancher Lucian Isar a reacţionat la declaraţiile Guvernatorului BNR, menţionând că, prin afirmaţiile sale, Mugur Isărescu a ghidat cursul în sus “o perioada îndelungată”: “Guvernatorul Isărescu a constatat că politicienii nu cedează la negocierile cu domnia sa dacă doar creşte în ritm alert dobânzile. Prin urmare, a decis să apeleze la o armă redutabilă şi îndelung testată de fiecare dată când se discută schimbarea guvernatorului BNR: deprecierea cursului de schimb.
El a făcut nici mai mult nici mai puţin decât să ghideze cursul în sus «o perioada îndelungată». Isărescu a aflat, recent se pare, că România are deficit de cont curent, de foloseşte această justificare şcolărească pentru a forţa creşterea cursului. Simultan, a anunţat inflaţie în creştere pentru a justifica dublarea dobânzilor la nivel de săptămână.
Este ca şi cum, după atâţia ani în funcţie, nu a înţeles că deprecierea cursului se transferă rapid în preţuri.
În rezumat, Isărescu încearcă să provoace verbal creşterea preţurilor (un canal de politică monetară), pentru a masca creşterea simultană a dobânzilor şi cursului. Negocierea este simplă – dacă politicienii aprobă comisie de anchetă pentru Isărescu, atunci el va acţiona cu pârghiile dobândă, curs şi creditare, pentru frânarea economiei, aşa cum a făcut în 2008 (în 2009 economia a scăzut cu 7,1%, după o creştere de 8%)”.
Mugur Isărescu a spus, ieri, că tendinţa de depreciere a leului a început de mai mult timp, în comparaţie cu evoluţia monedelor din regiune: “Ce remarcăm în ceea ce priveşte leul? În primul rând că tendinţa de depreciere e mai de durată decât în cazul zlotului şi forintului. La zlot şi la forint au fost variaţii mult mai mari, leul fiind mult mai stabil. Dar, per total, observăm o tendinţă de depreciere mai de durată, nu cu cifre mari, cu cifre mici, mai de durată însă, şi ea este categoric asociată cu evoluţia balanţei de plăţi a României, pentru că, spre deosebire de zlot şi de forint, adică de polonezi şi de unguri, avem o situaţie în deteriorare a balanţei comerciale”.
Referitor la faptul că euro a ajuns la un nivel maxim al ultimilor cinci ani, şeful BNR a precizat, răspunzând unei întrebări: “Dumneavoastră trebuie să vă gândiţi la comparaţiile acestea istorice pe care le faceţi după patru – cinci ani şi că trebuie să le introduceţi într-un context istoric. S-au întâmplat multe şi în Europa şi în lume, în cinci ani de zile. Aşa că, de ce nu comparaţi, de exemplu, cu alt nivel, alt an? De fiecare dată putem să luăm un an care nu ne convine. Ceea ce pot să vă spun este că nivelul cursului de schimb trebuie să fie unul de echilibru. În România, este stabilit de piaţă, îl influenţăm prin influenţarea pieţei, nu prin alte metode, prin influenţarea condiţiilor de pe piaţă şi evităm pe toate căile ca acest curs să nu reflecte fundamentele. O spun în clar, aşa cum m-am referit de fiecare dată – nu avem cum să ne batem cu fundamentele. Fundamentele trebuie rezolvate. Dacă e o problemă de extindere a deficitului de cont curent, trebuie să i te adresezi problemei, nu cursului. Înseamnă că, dacă în mod permanent ai un deficit de valută pe piaţă, atunci el trebuie să fie rezolvat”.
Cursul leu/euro nu se poate aprecia atâta vreme cât fundamentele economice, precum deficitul balanţei comerciale, cel de cont curent şi deficitul bugetar, nu se îmbunătăţesc, a spus şi Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal. Domnia sa a declarat: “Eu cred că ar fi hazardat să pronunţăm orice cifră legată de evoluţia cursului, atât timp cât nu ştim în ce direcţie o iau politicile fiscale. Atâta vreme cât fundamentele macro nu se îmbunătăţesc şi, în plus, şi percepţia se deteriorează, în astfel de condiţii cursul nu se poate aprecia. Că se depreciază mai mult sau mai puţin, e de discutat”.
Leul a continuat să se deprecieze, în raport cu euro, atingând un nou maxim al ultimilor cinci ani, respectiv 4,6279.
Nivelul la care a ajuns cursul de schimb reprezintă o dramă pentru lumea exportatorilor şi a importatorilor, consideră Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR). Domnia sa ne-a spus, miercuri, că, deşi, pentru moment, exportatorii ar trebui să fie fericiţi întrucât încasează mai mult, totuşi, având în vedere că circa două treimi din exporturi sunt realizate pe bază de importuri, acest curs îi va scoate din competiţia internaţională de competitivitate: “Pentru importatori, drama acestui curs, care nu are nicio legătură cu evoluţia economiei, este irecuperabilă. Ceea ce pierd ei acum la curs, nu se poate recupera decât din majorări de preţ ale produselor, care vor duce la o creştere accentuată a inflaţiei”.
În opinia domnului Ionescu, este presiune pe curs, acum, în piaţă, pentru că nu sunt suficiente intrări de valută, iar importurile sunt în creştere, importatorii având nevoie de monedă străină.
