Profesorul de economie Cristian Păun, a declarat pentru „Adevărul” că iniţiativa celor trei deputaţi ai ALDE, Ştefan Alexandru Băişanu, Adrian Mocanu şi Daniel Olteanu, privind iniţiativa proiectului de desfiinţare a Autorităţii de Supraveghere Financiară şi reînfiinţarea celor trei comisii care l-au format în 2013, poate avea drept scop crearea a „trei vaci de muls, numai bune de căpuşat.”
„Oriunde în lume activitatea pieţelor financiare este supravegheată/reglementată de către instituţii special create. Trebuie revizuită includerea celor trei comisii în ASF, care, din punctul meu de vedere, acum, este mult depăşită. Putem discuta revenirea la trei comisii, cea pentru piaţa de capital, cea pentru piaţa asigurărilor şi cea pentru piaţa pensiilor private. Dar este foarte importantă calitatea supravegherii şi a persoanelor care fac parte din conducerea acestor entităţi.
Dacă acestea sunt numite tot pe criterii politice, nu din rândul operatorilor din fiecare segment, al reprezentanţilor consumatorilor, înseamnă că nu se doreşte o reformă reală, ci crearea a trei entităţi, trei vaci de muls numai bune de căpuşat”, a declarat Cristian Păun, profesor de economie la ASE.
Acesta a explicat că o reformă în adevăratul sens al cuvântului s-ar face prin renunţarea la politizarea acestor instituţii şi aducerea unor argumente logice.
„Împărţirea ASF în trei entităţi şi lăsarea instituţiilor financiar nebancare, cum sunt societăţile de leasing şi IFN-urile, sub supravegherea BNR nu are logică”, a spus Păun. În proiectul iniţiat de cei trei deputaţi ALDE numirea membrilor aflaţi la conducerea celor trei Comisii se va face tot de către Parlament.
De aceleaşi beneficii băneşti urmând să aibă parte şi noii şefi ai celor trei comisii de supraveghere a pensiilor private, a asigurărilor şi a valorilor mobiliare, pieţe de circa 23 miliarde de euro.
ASF, cea care reglementează şi supraveghează piaţa pensiilor private, cea a asigurărilor şi pe cea de capital, ar putea fi desfiinţată, la propunerea a trei deputaţi ALDE. Proiectul a fost înregistrat la Camera Deputaţilor.
Iniţiatorii proiectului de act normativ, cer reînfiinţarea celor trei structuri unificate în 2013 în ASF, respectiv Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare (CNVM), Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) şi Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), considerând că există disfuncţionalităţi în activitatea ASF.
„Luarea acestor măsuri în regim de urgenţă se impune în considerarea faptului că există riscul ca, în actuala conjunctură, aceste disfuncţionalităţi să submineze, prin contaminare, încrederea populaţiei în serviciile oferite de întregul sistem financiar şi în modul în care se realizează supravegherea acestora”, se arată în expunerea de motive.
Un alt argument adus în favoarea desfiinţării ASF este că aceasta a fost înfiinţată în scopul transferului celor trei comisii sus-amintite la BNR, lucru extrem de „periculos”.
“Prin Legea 126/2018 acest lucru s-a realizat în proporţie de 50%, însă este foarte periculos ca şi aceste trei sectoare financiare să intre, alături de cel bancar, în competenţa băncii centrale”, se arată în expunerea de motive.
Pe de altă parte, deputaţii dau vina pe cele trei pieţe pentru prăbuşirea acţiunilor la listate la Bursa de Valori Bucureşti, la momentul când Darius Vâlcov a anunţat OUG 114.
„De altfel, acest lucru s-a văzut în 19, 20 decembrie 2018 dar şi în 14, 15 ianuarie 2019, când, în cadrul războiului BNR împotriva Guvernului şi măsurilor fiscale anunţate şi prevăzute de OUG 114/2018, preţurile principalelor acţiuni care compun indicele BET al BVB au căzut dramatic, această cădere fiind cauzată de tranzacţionarea unor volume exagerat de mari în raport la volumul mediu de tranzacţionare a acţiunilor acestor emitenţi, ceea ce indică o acţiune concertată de manipulare a pieţei de capital, întrucât deţinătorii unor asemenea cantităţi de acţiuni la aceste companii sunt în principal instituţiile financiare componente ale principalelor grupuri financiar-bancare (bănci, asigurări, fonduri de pensii private, fonduri de investiţii, etc.), elemente care intră sub incidenţa abuzului de piaţă prevăzut de Legea 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă, a Legii concurenţei şi chiar a siguranţei naţionale”, se mai arată în document.
În opinia iniţiatorilor, de fapt „problema constă în lipsa unei instituţii guvernamentale (sau a unui minister al afacerilor financiare) care să se ocupe de politicile guvernului privind dezvoltarea celor trei sectoare financiare, întrucât aceste trei sectoare financiare trebuie să fie coloana vertebrală a economiei şi nu să intre în aria de competenţă a băncii centrale”.
„Datele statistice referitoare la piaţa de capital confirmă disfuncţionalităţile în activitatea ASF şi scot în evidenţă lipsa unor politici care să vină în sprijinul dezvoltării acestor sectoare esenţiale pentru o economie de piaţă funcţională şi bazată pe stabilitate şi cmpetitivitate”, se arată în documentul citat.
