Constantin Niculescu, seful Automobil Club Român, care activează la ACR de peste o jumătate de secol, acuzat că și-a făcut hotel plutitor și și-a luat Cadillac din banii membrilor!

0
1561

Constantin Niculescu este contestat de primul său contracandidat, după 24 de ani de când este la cârma ACR. O emblemă a comunismului, Automobil Clubul Român, arhicunoscută sub acronimul ACR, a căpătat în capitalism forma unei vaci de muls de către Constantin Niculescu, cel care conduce instituția cu mână de fier de dinainte de Revoluție.

În România există un domn care s-a angajat acum 52 de ani la instituția la care se află și astăzi: Constantin Niculescu care activează la ACR de peste o jumătate de secol! Iar la ”butoane” este de 24 de ani.

Incredibil este faptul că Niculescu n-a avut niciodată contracandidat, la nici un rând de alegeri. Nimeni n-a avut curaj să-l înfrunte, după ce tuturor opozanților le-a pus, cumva, bețe-n roate, descurajându-i!

Omul, în vârstă de aproape 80 de ani (este născut pe 18 mai 1940), face tot posibilul să nu fie deranjat nici în 2019, când îi expiră mandatul de 5 ani și este obligat să organizeze noi alegeri.

Totul este ținut sub cheie, la mare secret. Niculescu nu comunică deloc cu exteriorul, are doar câteva persoane de încredere, iar mâna lui dreaptă se numește Ilie Gabra.

Cine dorește să-l concureze pe Niculescu este imediat blocat. În acest moment, nu se cunoaște data următoarelor alegeri și nu se știe numărul exact al membrilor ACR. Despre numărul delegaților cu drept de vot la așteptatul congres, nici vorbă.

De această dată, există o persoană care s-a încumetat să-l conteste la urne. Se numește Ovidiu Mazilu, 59 de ani, fost pilot de raliu și fost președinte al Federației Române de Automobilism Sport (FRAS). “ACR este cel mai mare tun de după Revoluție”, declară Mazilu, candidat la alegerile despre care nimeni nu știe nimic.

I-a dictat decretul lui Iliescu!

Realitatea care reiese din acte dă fiori. Un document scos la iveală recent arată adevărata forță a instituției. În 1990, Ion Iliescu i-a dat pe mână lui Constantin Niculescu suma de 22,5 milioane de dolari!

Actul emis de Ion Iliescu, 89 de ani în prezent, l-a transformat pe Niculescu într-un moșier în plin capitalism. Așa a dus-o vreme de 30 de ani, fără să fie deranjat de vreo instituție a statului! Zeci de hectare de pământ, imobile valoroase, chirii rezultate de pe urma sediilor, cotizații încasate de la membri l-au făcut pe Niculescu de neatins.

Pentru a înțelege situația, util ar fi să dăm zilele înapoi. ACR s-a înființat în anul 1967, printr-o Hotărâre a Consiliului de Miniștri (HCM) dată de Gheorghe Maurer, care a dizolvat Asociația Automobiliștilor din România, pentru a face loc pe piata noii entități. Conducerea actuală a ACR susține că duce mai departe o tradiție auto începută în 1904.

În 1985, revolta lui Nicolae Ceaușescu l-a găsit pe Constantin Niculescu vicepreședinte la ACR. Șeful statului, aflat în goana după valută, a aflat potențialul instituției, i-a confiscat banii și-a trimis bunurile acolo de unde veniseră, la consiliile locale.

Pe 27 decembrie 1989, la două zile după împușcarea lui Ceaușescu, Niculescu s-a așezat la mașina de scris înregistrată la Miliție, conform legilor din acea vreme, și a conceput mesajul pentru Ion Iliescu. Pe 29 decembrie, misiva lua drumul către cel care se ridicase drept noul lider al statului.

A donat 1% în contul Libertatea

Invocând un număr de 350.000 de membri, Niculescu i-a cerut, cu succes, lui Iliescu să dea un decret prin care ACR-ului să îi fie retrocedată suma de 270 de milioane de lei (o Dacie costa, la Revoluție, 70.000 de lei, iar un dolar valora oficial, pe 1 februarie 1990, 21 de lei, dar cursul din perioada 1985-1989 a fost de 12 lei).

Așadar, 22,5 milioane de dolari pentru Niculescu, echivalentul a 3.857 de Dacii, la vremea confiscării!

La schimb, Niculescu s-a angajat să verse un procent de 1% din sumă în contul Libertatea, apărut în vâltoarea evenimentelor, pentru copiii defavorizați. Suma de 2,6 milioane de lei era un gest sub formă de donație.

Pe 5 ianurie 1990, Niculescu trimite și către Consiliul FSN, scris tot de el, proiectul de decret în care cereau bani.

Îl trece în josul paginii pe Ion Iliescu, astfel încât acesta doar să-și pună semnătura. Forma decretului arată că Iliescu nu s-a obosit prea tare să modifice conținutul primit de la Niculescu! Practic, a executat ce i-a cerut acesta!

Premier era atunci Petre Roman. În iunie 1990, Roman a emis o hotărâre de Guvern, pentru a întări statutul ACR. Iată ce scrie, la articolul 1: “Automobil Club Român, conform prevederilor Decretului nr. 85/1990, funcționează în forma și structura stabilite prin statutul propriu, având deplină autonomie organizatorică, funcțională, financiar- economică și valutară”.

Zeci de spații comerciale

Istoria postrevoluționară a ACR se învârte exclusiv în jurul lui Niculescu.

Personajul are o situație locativă de veritabil nomenclaturist. Venit de la Brașov, locuiește în buricul Capitalei, pe bulevardul Kiseleff, la doi pași de sediul PSD.

Din SUA, și-a adus fiica, Elena Corina Slaff, numind-o director general, fără a avea experiență în domeniul auto. Asta pentru că dorește să-i predea puterea, ca într-o dinastie. Niculescu ar vrea să iasă din scenă, dar să nu se știe cum a condus și unde au zburat milioanele din 1990, dar și alte proprietăți.

ACR pare o instituție rămasă în urma vremurilor, muribundă, dar cu destul de multe secrete. Cunoscătorii susțin că miza este istorică și merită efortul.

În lipsa informațiilor oficiale, se speculează că patrimoniul ACR ascunde adevărate comori: terenuri, moteluri, sedii, case, vapoare, pontoane, hoteluri plutitoare.

Numai spațiile în care își desfășoară activitatea ACR (fiecare județ are minimum 2-3 unități) sunt de ordinul zecilor, după cum relevă un document din 2004. Unele locații sunt subînchiriate și aduc venituri necunoscute publicului.

STATUT ACR, adoptat de Conferinţa Naţională (Adunarea Generală) din 20 martie 2014

CAPITOLUL I, Articolul 2

”Scopul AUTOMOBIL CLUBUL ROMÂN este de a dezvolta interesul cetățenilor, în general, și a membrilor asociației, în special, pentru practicarea automobilismului, a turismului automobilistic, sși a activității sportive de automobilism și de karting, precum și de a acorda asistența tehnică de profil pentru practicarea și bună desfășurare a activităților de profil”

Niculescu a botezat vaporul instituției cu numele lui!

ACR a deținut un hotelul plutitor numit ”Sf Constantin”, după numele celui care conduce instituția – Constantin Niculescu, redenumit suplimentar ”Carpatia”, după ce a intrat în proprietatea firmei ”Carpatia Tour”, se pare în 2016. Din pricina opacității conducerii ACR, nici suma tranzacției nu este certă. Puținii oamenii care știu cazul susțin că nava a fost vândută cu o sumă care depășește 100.000 de euro.

Sediu ACR devenit palatul lui Bercea

La filialele din țară, situația este dramatică. La multe sedii, lacătul pus de multă vreme a adunat straturi de rugină. Adevărul scria că, în 2010, Florin Anghel, unul dintre fiii lui Bercea Mondial, a cumpărat de la Automobil Clubul Român (ACR) două loturi de 1.400 mp, respectiv 1.013 mp. Construţia veche, aflată pe unul dintre terenuri, a fost modificată fără autorizaţie, căpătând forma unui palat cu turnuleţe. Reacţia Primăriei a fost promptă: amendă de 80.000 de lei şi somaţie de demolare. Bercea a contestat sancţiunile, dar Judecătoria Slatina a respins acţiunea. Primarul Slatinei era atunci Darius Vâlcov.

Ce-a fost și ce-a ajuns

În perioada comunistă, ACR era aducător de valută pentru stat, înseamna stații ITP, platforme de tractare și școli de șoferi. Totul la prețuri promoționale pentru cei care aveau statut de membri. În 2019, ACR înseamnă mult mai puțin. Nu se cunoaște numărul public exact de membri, cei care îi asigură, se spune, un salariu de 5.000 de euro pe lună lui Niculescu. De asemenea, patrimoniul ACR este neclar, asta pentru că Niculescu lucrează netransparent.

”Și-a luat Cadillac de 150.000 $ din banii ACR, a deturnat 177.000 de dolari”

În 1997, patru angajați ACR, dintre care trei directori de filială, i-au făcut un denunț penal lui Niculescu.

“Consiliul de conducere a aprobat investirea a 800.000.000 de lei pentru repararea pontonului plutitor de la Tulcea și punerea lui la dis­poziția membrilor. Niculescu a dispus transformarea acestuia în hotel de trei stele pentru uzul său personal și al familiei sale, cheltuind 2.000.000.000 de lei”;

“A achiziționat în numele clubului patru autoturisme de serviciu pentru uzul personal, între care un Cadillac din SUA, de 150.000 $, plus vamă de 50.000 $. Asistența tehnică rutieră e asigurată cu autoturisme Dacia vechi de 20 de ani”;

“În 1995, suma de 177.000 de dolari oferită ACR sub formă de sponsorizare a fost deturnată fraudulos de Constantin Niculescu”;

“A mai adus și alte prejudicii ACR: în 1990, la Mondialul de fotbal, nu le-a oferit turiștilor toate serviciile pe care aceștia le-au plătit, a achiziționat 22 de autospeciale neperformante de la o firmă fantomă din Belgia, la un preț supraevaluat, a cumpărat 300 de autoturisme destinate închirierii, dar a căror exploatare necoresponzătoare a cauzat pierderi de 500.000.000 de lei pentru ACR”.

În final, cei patru, Ionel Patrichi, Nicolae Hațegan, Iulian Ocroteală și Eugen Stănescu, care își asumau răspunderea pentru faptele relatate, spuneau că “Niculescu s-a deplasat anual în SUA la fiica sa pe banii ACR, chipurile în interes de serviciu”. Denunțul a rămas fără vreun rezultat.

Comunism pur la ultimele alegeri

Ultimele alegeri, cele din 2014, s-au ținut la Alba Iulia, în Sala Marii Uniri. Iar Niculescu, unic candidat, a fost ales fără vreo abținere, dar nu prin vot, ci prin aplauze!  ”Era ca la ședințele lui Dragnea de la PSD: vreți să mai fiu șeful vostru?”, povestește un martor ocular.

Convocarea s-a făcut în mare grabă, printr-o notă urgentă, de către Ilie Gabra, omul de încredere al lui Niculescu. Pe 17 martie a fost anunțată ședința de pe 20!

Ședința din 2014 s-a deschis cu ”SALUTUL adresat de Președintele ACR”.

”Când vorbește el, toată lumea tace. Cine crâcnește, este dat afară”, îi descriu comportamentul cei care îl cunosc.

A candidat la șefia țării

Niculescu a pus pe picioare Partidul Național al Automobiliștilor, PNA, spre uluiala celor de la FIA, care nu concep implicarea politicii în sport, și a ademenit PSD cu promisiunea că îi atașează o remorcă plină cu 350.000 de alegători. PNA-ul condus de inginerul Constantin Niculescu s-a dovedit o gogoașă. În 1996, candidatul la Președinția României din partea Automobiliștilor a terminat pe locul 15, penultimul, cu 30.045 de voturi (0.24%). Nici vorbă de 350.000 de voturi. Tactica a ținut mai departe, iar în legislatura 2000-2004, Niculescu a fost ales deputat în județul Tulcea pe listele PSD. În declarația de avere de atunci, șeful Automobiliștilor nu și-a trecut niciun automobil!

Băsescu îi desenează dungi de pușcăriaș, Niculescu îl sprijină la referendum

Constantin Niculescu a intrat în coliziune cu Traian Băsescu, fost deputat de Vaslui și ex-presedinte al României, care știa în detaliu activitatea șefului ACR de când era ministru al Transporturilor. Un document atribuit lui ”Băse”, dar neconfirmat oficial de liderul PMP, îl descrie pe Niculescu ca pe un ”pușcăriabil”.

”Când pierzi ceva e dureros. Dar când pierzi și speranța de a avea vreodată mai că-ți vine să-l omori pe croitorul ăla de ți-a spus că orice ar face, din stofa de parlamentar nu iese mai mult de un costum marinăresc cu dungi invers. Și când vine să dai la schimb salteaua cu apă pe țambal, pontonul plutitor din Deltă cu stuful de la Poarta Albă și Cadillac-ul pe dubă, ne întrebăm și noi cu plecăciune: ”Domn Președinte, unde se duc cocorii când se duc?”.

Temându-se probabil de mânia lui Băse, Niculescu uită că-l are rival politic și lansează, în mai 2007, îndemnul către sucursalele teritoriale ale ACR să susțină cauza președintelui, la referendumul pentru demiterea acestuia.

Niculescu, mai tare ca Ceaușescu

Absolvent al Universității Brașov, Facultatea de Mecanică – Sectia Automobile și Tractoare, inginerul Niculescu a început ca secretar la filiala ACR Brașov, în 1967-1978, iar din 1978 a ajuns în funcție de decizie. Conducătorul ACR are trecut la CV următorul parcurs profesional: vicepreședinte 1978-1985 – secretar general – 1985-1994, președinte – 1994 – prezent.

Ziua cu semnificație pentru Niculescu este 11 septembrie.

”11 septembrie 2017 a fost o zi cu dublă semnificație majoră în istoria Automobil Clubului Român.

În primul rând s-au împlinit 50 de ani de la reorganizarea modernă a Automobil Clubului Român, înființat la data de 5 aprilie 1904 din inițiativa Prințului George Valentin Bibescu.

Totodată, în această zi, Președintele ACR, Domnul Constantin Niculescu a împlinit 50 de ani de activitate neîntreruptă în Automobil Clubul Român.

Pe lângă această statornicie în slujirea automobilismului românesc și internațional, Președintele Constantin Niculescu a egalat și depășit recordul celor 22 de ani petrecuți ca Președinte al ACR de întemeietorul Automobil Clubului Român, Prințul George Valentin Bibescu.

Iată că din cei 113 ani ai Automobil Clubului Român, Domnul Constantin Niculescu a servit ACR-ul timp de 50 de ani, stabilind un adevărat record de longevitate și de devotament pentru fenomenul automobilistic!”, se scrie pe site-ul instituției.

Are două voturi la FIA

Pe plan extern, forța ACR este uriașă. Instituția lui Niculescu deține două voturi, atunci când se alege președintele FIA (Federația Internațională a Automobilului). Se știe că FIA are o componentă de Turism și una de Sport. La ambele, voturile României vin de la ACR. În țară însă, MTS recunoaște și finanțează doar FRAS (Federația Română de Automobilism Sportiv), deoarece instituția respectivă a ales să se reorganizeze după Legea Sportul, adoptată în 2000. Asta în timp ce ACR a rămas să funcționeze după regulile unei asociații de tip ONG pe care Niculescu, complicând și mai tare lucrurile, a reușit să o cuprindă în lege, la capitolul ”alte organizații sportive naționale”, pe vremea când era deputat (L472/2004). În acest moment, și ACR, dar și FRAS au dreptul să organizeze concursuri interne, bulversându-i pe iubitorii sporturilor cu motor. Mai mult, când trebuie să meargă la concursuri externe, piloții au nevoie de licența acordată de ACR. Nu de puține ori, Niculescu și ai lui s-au opus.

”Vă sună dânsa”! Dar n-a sunat

Reporterii ziarului au mers la sediul central al ACR, aflat în Piața Romană din Capitală. N-am reușit să trecem de poarta înaltă care obturează vederea către o curte generoasă. Paznicul a invocat inițial faptul că secretara domnului Niculescu era ieșită din birou, apoi, la doar câteva minute, a revenit și a solicitat numele și numărul de telefon al jurnalistului, cu mențiunea: ”Vă sună dânsa!”. Telefonul n-a sunat însă, motiv pentru care nu vă putem prezenta punctul de vedere al lui Constantin Niculescu față de situația de la ACR.

Președinți ACR

*Principele George Valentin Bibescu (-22 martie 1924)

*Ion M. Mitilineu (22 martie 1924 – iulie 1946)

*Constantin Niculescu (1995 – prezent)

Președinți de onoare

Regele Ferdinand I

*Principesa Maria

*Carol al II-lea

*Regele Mihai, 1940 – 1947

Toate detaliile pe:

https://www.libertatea.ro/stiri/averea-de-milioane-de-dolari-a-automobil-clubului-roman-formata-din-sedii-terenuri-hoteluri-masini-si-vapoare-secretizata-si-manevrata-de-constantin-niculescu-aflat-de-50-de-ani-in-institutie-2744145

LEAVE A REPLY

Please enter your comment!
Please enter your name here