Consiliul UE a somat România să corecteze abaterile bugetare semnificative, date de creşterea cheltuielilor publice şi să prezinte măsurile pentru reducerea deficitului până la mai puţin de 3% din PIB

0
459
Groenlanda

Aflat la Luxemburg, la ultima şedinţă ECOFIN sub preşedinţia bulgară, vicepreşedintele CE, Valdis Dombrovskis a atras atenţia statelor membre că vremurile bune ar trebui folosite pentru a consolida rezistenţa economiilor fiecărui stat şi că acestea ar trebui să constituie tampoane fiscale pentru a se pregăti pentru următoarea recesiune.

„Ar trebui să folosim vremurile bune pentru a consolida rezistenţa economiilor noastre. Acest mesaj a fost reiterat de mai multe ori în ultimele două zile de întâlniri. Comisia Europeană este pregătită să sprijine statele membre în eforturile lor de reformă, inclusiv prin acordarea de asistenţă tehnică pentru elaborarea şi punerea în aplicare a reformelor prin intermediul Programului nostru de susţinere a reformei structurale”, a spus Dombrovskis.

„Într-o notă mai generală, acum nu este momentul să conducem politici fiscale expansioniste. În schimb, ţările ar trebui să construiască tampoane fiscale pentru a se pregăti pentru următoarea recesiune”, a adăugat acesta.

De altfel, oficialul a amintit că miniştrii au confirmat opinia că, în cazul României şi Ungariei, există un caz de proceduri de deviere semnificative.

Consiliul UE a somat România să corecteze abaterile bugetare semnificative, date de creşterea cheltuielilor publice, dându-i termen până la 15 octombrie să prezinte măsurile pentru reducerea deficitului până la mai puţin de 3% din PIB.

„Aşadar, am adoptat căile de ajustare pentru ambele ţări pentru a corecta abaterea”, a spus oficialul european, amintind că, printre ultimele măsuri luate la nivelul Uniunii se numără reglementarea unui sistem paneuropean de pensii private.

Consiliul Uniunii Europene a cerut României, pentru a treia oară în ultimele 12 luni, să corecteze abaterile bugetare semnificative, date de creşterea cheltuielilor publice. România trebuie să ia, până în octombrie, măsuri pentru reducerea deficitului până la mai puţin de 3% din PIB.

Consiliul UE a adoptat o decizie prin care a stabilit că România nu a reuşit  să ia măsuri eficiente pentru a corecta o abatere bugetară semnificativă. Recomandarea trimisă României în cadrul „procedurii de abatere semnificativă” este cea de-a treia începând cu luna iunie 2017.

„România a fost supusă unei proceduri de abatere semnificativă din iunie 2017, după o deteriorare a soldului său structural în 2016 şi o deteriorare ulterioară în 2017. În decembrie 2017, Consiliul a stabilit că România nu a luat măsuri eficiente”, a informat Consiliul UE.

Oficialii europeni au cerut României să ia măsuri urgente pentru a se asigura că majorarea nominală a cheltuielilor publice nete primare nu depăşeşte 3,3% din PIB în 2018, reprezentând o ajustare structurală anuală de cel puţin 0,8% din PIB.

Consiliulul UE arată că soldul structural al României s-a deteriorat la -3,3% din PIB, iar cheltuielile publice nete primare au fost cu mult peste nivelul de referinţă stabilit de Consiliu. „Ambii indicatori confirmă o abatere bugetară semnificativă. Iar nerespectarea recomandărilor anterioare – cu riscul depăşirii valorii de referinţă de 3% din PIB a UE pentru deficitele publice – necesită măsuri urgente”, se arată în informarea Consiliului. Această a treia recomandare trebuie aplicată prin măsuri care trebuie întreprinse atât în 2018, cât şi în 2019.

Ea recomandă României să ia măsuri pentru a se asigura că creşterea nominală a cheltuielilor publice nete primare nu va depăşi 3,3% în 2018 şi 5,1% în 2019, reprezentând o ajustare structurală anuală de 0,8% din PIB în ambii ani.

„Eventualele câştiguri neaşteptate ar trebui utilizate pentru reducerea deficitului, iar măsurile de consolidare bugetară ar trebui să asigure o îmbunătăţire durabilă. Consiliul a stabilit un termen limită pentru 15 octombrie 2018 pentru ca România să raporteze cu privire la măsurile întreprinse”, se arată în documentul Consiliului UE.

Ultima execuţie bugetară, publicată de Ministerul Finanţelor luna trecută, arată un deficit bugetar de 6,05 miliarde lei în perioada ianuarie – aprilie, faţă de un excedent de 1,36 miliarde lei în perioada similară a anului trecut.  Asta înseamnă că statul a cheltuit în primele patru luni din acest an cu 7,4 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului 2017.

Din datele publicate lunar de Ministerul Finanţelor Publice, reiese că acest deficit bugetar se accentuează în fiecare lună, de la aproape 2 miliarde lei în ianuarie (faţă de un excedent de 3 miliarde în ianuarie 2017), la 5,48 miliarde lei în lunile ianuarie şi februarie (faţă de un excedent de 397 milioane lei în ianuarie – februarie 2017), deficitul bugetar raportat pentru perioada ianuarie – martie fiind de 4,458 miliarde de lei (faţă de un excedent de 1,5 miliarde lei în ianuarie – martie 2017).

Aceste cheltuieli uriaşe (deficitul din primele patru luni ale acestui an este de 0,65% din PIB) sunt generate de politicile fiscale aplicate în acest an, respectiv scăderea impozitului pe venit de la 16%, la 10%, coroborată cu creşterea salariilor şi a pensiilor. Aşa se face că, în primele patru luni din 2018, cheltuielile de personal sunt cu 20,4% mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

O altă creştere semnificativă în cheltuielile statului o reprezintă cheltuielile cu dobânzile, care s-au majorat cu 56% faţă de primele 4 luni din 2017. Creşterea cheltuielilor cu dobânzile este determinată atât de creşterea datoriei publice, cât şi de triplarea costului de finanţare.

Şi cheltuielile cu asistenţa socială au crescut faţă de anul trecut, cu 10,8%, fiind influenţate, în principal de majorarea cu 9% a punctului de pensie de la 1 iulie 2017 (punctul de pensie a ajuns la 1.000 lei) şi de majorarea şi modificarea modalităţii de stabilire a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului şi stimulentul de inserţie.

În ce priveşte cheltuielile pentru investiţii, care includ cheltuielile de capital, precum şi pe cele aferente programelor de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, acestea au fost de 5,9 miliarde lei, de două ori mai mari faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, când au fost 2,9 miliarde lei.

În ianuarie-aprilie 2018, veniturile bugetului general consolidat, în sumă de 89,6 miliarde lei, reprezentând 9,6% din PIB, sunt cu 11,8% mai mari, în termeni nominali, faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

Veniturile din TVA au fost de 17,5 miliarde lei, cu 1,1% mai mult faţă de perioada similară a anului precedent, iar veniturile din accize au fost în sumă de 8,8 miliarde lei (0,9% din PIB) cu 14,7% mai mari comparativ cu perioada similară a anului precedent. Încasările din impozite şi taxe pe proprietate au crescut cu 6,7% faţă de aceeaşi perioadă a anului 2017.

Scăderi ale veniturilor statului s-au înregistrat la încasările din impozitul pe salarii şi venit (18,2% mai puţin faţă de primele patru luni ale anului 2017).

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ