Conducerea CEC a fost schimbată. Ministerul Finanţelor l-a numit pe şeful Trezoreriei statului în funcţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie

0
105

Radu Ghețea a fost numit președintele CEC Bank in anul 2007.

Acționarul principal al CEC Bank nu i-a mai prelungit mandatul fostului președinte CEC Bank, Radu Ghețea, locul lui fiind luat de secretarul de stat din Finanțe Valentin Mavrodin, care conduce și operațiunile Trezoreriei. Tentative de a-l schimba pe Radu Ghețea au existat încă de pe vremea când ministrul Finanțelor era liberalui Daniel Chițoiu, dar nici el și nici miniștrii care s-au succedat nu au reușit înlocuirea. Ghețea a fost și unul dintre criticii vocali ai OUG 114, prin care se instituia taxa pe bănci.

De-a lungul vremii, conducerea CEC Bank, singura banca de talie importantă rămasă în administrarea Statului, era mai mereu obiectul negocierilor politice, președinții instalați de partidele aflate la putere petrecându-și câte un an-doi la conducerea CEC, după care erau înlocuiți. De fapt, aproape fiecare ministru de Finanțe (acționarul principal al CEC) numea câte un președinte agreat. Doar Ghețea a rezistat 10 ani, deși nu puține au fost situațiile în care s-a încercat „mazilirea” lui.

Cea mai veche bancă de stat a fost de-a lungul timpului protagonistă a două scandaluri majore:

  1. Asocierea cu Fondul Național de Investiții (controlat de controversatul Sorin Ovidiu Vântu)
  2. Creditul acordat Ioanei Băsescu, fiica președintelui în exercițiu Traian Băsescu, aceasta împrumutând în septembrie 2013, circa 4.6 milioane de lei de la CEC Bank.

În septembrie 2005, statul român se făcea că scoate la privatizare un pachet „de până la 75% din acțiunile CEC, dar nu mai puțin de 50% plus o acțiune”. În urmă anunțului, Comisia de privatizare a primit scrisori de intenție de la nouă instituții financiare-Banca Monte dei Paschi di Siena S.p.A, Dexia Bank, EFG Eurobank, Erste Bank, Național Bank of Greece, OTP Bank, Rabobank, Raiffeisen Zentralbank Oesterreich Aktiengesellschaft în consorțiu cu Raiffeisen Internațional Bank-Holding AG și Societé Generale. După câteva zile, Rabobank își anunța retragerea din cursă întrucât consideră că strategia de maximizare a prețului de vânzare reprezintă o abordare greșită a procesului. În octombrie 2005, se retrage și Grupul Societé Generale, astfel că doar șapte din cei nouă investitori au depus oferte neangajante. La acea data, oficialii Comisiei de privatizare a CEC au declarat că următorul termen pentru depunerea ofertelor finale angajante va fi 28 noiembrie. Cu puțin timp înainte de împlinirea acestui termen, surse guvernamentale anunțau că „depunerea ofertelor angajante a fost amânată, iar o data limită va fi fixată cel mai probabil pentru luna ianuarie 2006”.
În final, în cursă a rămas doar NBG, a cărui ofertă fost respinsă.

Ghețea, ( 70 ani) cu o experiență de peste 40 de ani în sistemul bancar, și-a făcut de-a lungul timpului prieteni loiali, dar și adversari pe măsură. Și asta nu doar din mediul bancar ci și din cel politic. El are însă două merite incontestabile: a reușit să pună pe picioare Asociația Română a Băncilor și să restructureze CEC Bank. Pe de altă parte, tot Ghețea era și cel care se opunea negocierii contractelor de credit de consum.

„Haideți să nu încurajăm negocierea contractelor de credit de consum, că nu se practică nici în alte țări. S-a creat această psihoză printre bănci, să nu dea contractele din mână. Unele au plătit consultanți pentru acele contracte și nu le-ar plăcea să le vadă în mâna concurenței”, spunea bancherul.

Foști colegi din ARB mai spun că Ghețea nu se consulta întotdeauna cu ei atunci când făcea declarații în numele Asociației. Public însă a ieșit doar fostul șef al BRD, Patrick Gelin, care în 2008 declara că ARB nu funcționează ca o adevărată asociație care să apere interesele băncilor. Directorul BRD s-a referit la unele declarații ale lui Ghețea, spunând că o parte din temele la care se referea șeful CEC Bank nu au fost abordate în cadrul ARB. Gelin nu a fost singurul care era pe atunci împotriva lui Ghețea, dar a fost printre cei foarte puțini care au adus în spațiul public nemulțumirile sale.

La nici doi ani de la instalarea la CEC, în ianuarie 2009, apăreau ”pe surse” primele informații cu privire la înlocuirea șefului CEC. Pe atunci, printr-o ieșire publică fără precedent, BNR își manifesta public dezacordul față de modalitatea prin care un partid-PSD-decide schimbarea președintelui unei bănci de stat, în acest caz CEC. Până atunci bancherii  nu exprimau opinii publice față de schimbările operate de cei aflați la putere în sistemul bancar, chiar dacă uneori asemenea schimbări se făceau peste noapte. În acest caz, după doar câteva ore, a venit replica BNR prin vocea lui Adrian Vasilescu, consilierul guvernatorului băncii naționale.
„Am luat notă de o declarație care poate să ducă la o întorsătură periculoasă a lucrurilor. Mă refer la afirmațiile privind schimbarea conducerii CEC” spunea Vasilescu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ