Buletin săptămânal

0
130

Klaus Iohannis a reiterat, la întâlnirea cu Macron, dorinţa României de racordare la nucleul dur al UE

Preşedintele Klaus Iohannis s-a întâlnit, marţi, la Palatul Elysee, cu omologul său francez, Emmanuel Macron, context în care a reiterat dorinţa României de racordare la nucleul dur al Uniunii Europene.
Potrivit unui comunicat al Administraţiei Prezidenţiale, cei doi preşedinţi au discutat despre relaţia bilaterală dintre România şi Franţa, agenda europeană, în contextul pregătirilor pentru preluarea preşedinţiei Consiliului Uniunii Europene de către România, respectiv agenda internaţională şi de securitate.
În cadrul întâlnirii, şeful statului a subliniat semnificaţia deosebită a întâlnirii cu omologul său francez, atât pentru România, cât şi pentru relaţia bilaterală, 2018 fiind anul în care românii sărbătoresc Centenarul Marii Uniri, un moment fondator din istoria naţională, celebrat prin organizarea, împreună cu Franţa, a Sezonului franco-român, respectiv prin marcarea a 10 ani de la stabilirea Parteneriatului Strategic dintre cele două ţări.

Regula de bază a unei alianţe militare este „să ai o armată”, deoarece, în lipsa unei armate, o asemenea alianţă este „o petrecere cu cocktail”, a afirmat, joi, analistul George Friedman în cadrul conferinţei „Viitorul relaţiilor transatlantice. Relevanţa pentru Europa de Est”.
El a vorbit despre diferenţele de angajament militar din cadrul NATO între SUA şi Europa ca fiind mai degrabă din cauza unei diferenţe de viziune.
„Întrebarea noastră pentru Alianţă este ‘Care este angajamentul vostru raportat la prezenţa noastră în Polonia şi România?’ Este o regulă de bază a unei alianţe militare: să ai o armată. Dacă nu ai armată, e o petrecere cu cocktail iar Bruxelles are petreceri cu cocktail excelente”, a afirmat el.

Daniel Dăianu: Un buget al zonei euro? Da, dar nu din resursele bugetului UE

Miniştrii de Finanţe ai Franţei şi Germaniei au propus formarea unui buget al zonei euro menit să reducă discrepanţele economice. Propunerea e de bun-simţ, având în vedere incompletitudinea uniunii monetare ca arhitectură instituţională şi aranjamente de politici. De mult timp, experţi şi responsabili politici îmbrăţişează teza că lipsa aranjamentelor de ordin fiscal (ce nu trebuie reduse la „reguli”) e o carenţă majoră a funcţionării zonei euro.

Franta pledeaza de mai mult timp pentru crearea unui buget al ZE, care sa reduca din fragilitatea functionarii sale, sa faciliteze absorbtia socurilor asimetrice (ce au origine in eterogenitatea de robustete economica –vezi, de pilda, fractura intre Nord si Sud). Sa amintim ca documente ale institutiilor europene din anii recenti vorbesc de un “fond de stabilizare”, care sa atenueze efecte ale somajului inalt in unele state membre.

Modul în care România se raportează la proiectul european trebuie să evolueze, a afirmat preşedintele Institutului Aspen România, Mircea Geoană, luni, la lansarea Cărţii Albe „Priorităţile României şi Preşedinţia Consiliului Uniunii Europene”.
„Lumea occidentală se schimbă, Europa se schimbă şi inclusiv modul în care România se raportează la proiectul european trebuie să evolueze, pentru că Europa evoluează. (…) Supravieţuirea proiectului european face parte din supravieţuirea noastră ca naţiune. Nu avem cum, din orice punct de vedere, să rezistăm singuri”, a declarat Geoană.
El a adăugat că, începând de duminică, „elementul de noutate este faptul că Brexit-ul se produce”. „Este o schimbare de ax, (…) de dinamică, (…) de economie politică, strategică şi culturală, pe care încă nu ştim să-i anticipăm toate efectele. (…) Într-un fel, ce se va întâmpla în trei săptămâni în Londra, în Camera Comunelor, poate să conducă întreaga Preşedinţie românească (a Consiliului UE – n.r.) către complet alt scenariu”, a spus Mircea Geoană.
Referendumul despre familie ar fi putut reprezenta un moment important pentru reconstrucţia sferei publice, un moment pentru dezbaterea și reglarea unor mecanisme colective de negociere. În schimb, nu a fost decât un non-eveniment. A mobilizat totuși aproape 4 milioane de oameni la vot (cât populaţia unor ţări chiar importante – Croaţia, Uruguay, Albania), dar nu a reușit să fie un eveniment cu un impact puternic asupra opiniei publice sau măcar o treaptă pentru acreditarea unui mecanism de a tranșa dezbaterile publice.
A devenit un pseudo-eveniment, în primul rând prin lipsa implicării totale din partea iniţiatorilor și sprijinitorilor, prin momentul prost ales, moment care asocia tema cu un climat politic descurajant, dar și prin naivităţile de strategie și prin comunicarea care nu a beneficiat de strategi, ci mai degrabă a continuat un conflict visceral între tabăra guvernamentală și opoziţia politică, frustrată, resentimentară și cu un discurs care a căutat să deturneze sensul referendumului pentru a obţine boicotul, fiind cunoscută dinainte marea respingere, în România, a temei căsătoriei între persoanele de același sex.
Vasile Puşcaş este profesor, diplomat şi om politic român. Profesor la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, este cel care, în februarie 1990, a inaugurat în România cursurile de integrare europeană, devenite astăzi disciplină obligatorie în toate facultăţile cu profil istorie, relaţii internaţionale, studii europene. Este diplomatul care a negociat reacordarea de către SUA a Clauzei Naţiunii celei mai Favorizate pentru România. În perioada decembrie 2000 – decembrie 2004 Vasile Puşcaş a fost ministru delegat în guvernul Adrian Năstase, negociator-şef al României cu Uniunea Europeană. Sub coordonarea sa, Delegaţia Naţională de Negociere pentru Aderarea României la Uniunea Europeană a încheiat toate capitolele de negociere.
Statul-naţiune s-a impus în istoria modernă a Europei ca un cadru legal-instituţional, în care a fost recunoscută identitatea caracteristicilor etnice, dar şi pentru a crea un cadru de dezvoltare economică, socială, culturală, politică a cetăţenilor. În acelaşi timp, evoluţia istorică a statului-naţiune a statornicit cooperarea între naţiuni ca normă prin care să fie înlocuită seculara concurenţă conflictuală între suverani şi statele monarhice.

Gândurile noastre în legătură cu anul 1918 sunt împărţite. Pe de o parte, comemorăm moartea a milioane de oameni, între care şi sute de mii de români, iar pe de alta celebrăm înfăptuirea deplină a statului naţional unitar român modern.
Dacă în Occident, ideea statului naţional a fost mai timpurie (secolele XV-XVI), în Orient, lucrurile capătă contur în acest sens abia în secolele al XVIII-lea şi al XIX-lea. În aceste secole, cei mai luminaţi dintre greci, cehi, slovaci, croaţi, polonezi, unguri, lituanieni, estonieni, letoni, ucraineni, români, bulgari, sârbi şi alţii – adică dintre acele popoare care nu aveau state naţionale sau state naţionale moderne şi unitare – au fost animaţi de ideea naţională, întreprinzând ceea ce francezii, englezii, spaniolii şi alţii făcuseră mai devreme.

Suntem de 10 ani pe piaţa comunicării strategice din România şi nu ne e nici ruşine, nici teamă să spunem că facem LOBBY. Pentru că, dincolo de ceea ce face în mod normal o agenţie ca a noastră, şi anume deschide canale de comunicare şi conectează adecvat oameni şi instituţii pentru atingerea unor obiective de business, misiunea noastră, încă de la început, a fost aceea de a crea dezbatere în jurul obiectivului pe care îl promovăm. Facem asta respectând legea şi interesul public, iar după 10 ani de comunicare strategică, credem că lobby-ul profesionist a transparentizat şi profesionalizat relaţia dintre mediul de business şi autorităţi”, spune Corina Vinţan, CEO Links Associates.
În 10 ani, de când agenţia este pe baricadele deciziei publice si comunicării alături de clienţii săi, principalul efort a fost acela de a lărgi cadrul de consultare. Pe de o parte, pentru că în lumea în care trăim nimeni nu mai are monopulul deciziei, iar, pe de altă parte, pentru că influenţarea deciziei are un mecanism complet diferit, odată cu democratizarea informaţiei, prin social media şi oportunităţile tehnologice.

S-a scurs un veac de călătorie a României prin vicisitudinile istoriei de la Marea Unire şi până acum. La 100 de ani de la marele act istoric se impun, din perspectiva politicii externe, o serie de constatări, concluzii şi, mai ales, de proiecţii spre viitor. Fără îndoială, ele sunt parţiale şi subiective, ca istoria însăşi, care este făcută de oameni, cu oameni şi, de multe ori, pentru ei. În orice caz, istoria facerii Marii Uniri şi a României moderne a fost pentru oameni, adică pentru poporul român şi pentru viitorul său şi al generaţiilor ce urmau să vină.
Istoria a ceea ce a urmat ne-a arătat, în perioada interbelică, postbelică şi postdecembristă, o Românie în continuă tatonare sau căutare a drumului său. O căutare internă, a celui mai bun model de dezvoltare, dar mai ales o tatonare derivând din poziţia sa geopolitică, de stat aflat la margine. La marginea lumii occidentale, democratice, căreia noi, ca naţiune, am ştiut mereu că îi aparţinem şi unde am vrut mereu să ne întoarcem, chiar şi atunci când aceeaşi istorie ne-a aşezat, vremelnic, dar cu consecinţe pe care şi azi le mai simţim, de partea greşită.

Ministerul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale (MCSI) va elabora o strategie naţională de inteligenţă artificială, sector unde vocea României este ascultată cu atenţie şi respect la nivel european, a anunţat, luni, Manuela Catrina, secretar de stat în cadrul instituţiei, într-o conferinţă de presă.
„Următoarea strategie la care va lucra ministerul este cea de inteligenţă artificială. Inteligenţa artificială în acest moment este unul dintre cele mai fierbinţi subiecte pe agenda europeană. Cu siguranţă este nevoie să ne uităm mult mai atent la ea, de la juriştii care vorbesc despre etică, la oamenii care vorbesc despre digitalizarea industriei şi, cu atât mai mult, oamenii care lucrează cu date şi lucrează în zona de telecomunicaţii”, a spus oficialul ministerial.
Potrivit acesteia, unele ţări europene deja au lansat o strategie pentru inteligenţa artificială.

Aproape în fiecare zi auzim cum Preşedintele PSD câştigă bătălie după bătălie şi cum devine din ce în ce mai puternic.
Argumentele abundă: „a exclus din partid oponenţii politici“, „a impus oamenii săi în guvern“, „o controlează total pe Dăncilă“, „a câştigat la Curtea Constitiţională“, „a reuşit să pună DNA-ul pe butuci“, „a blocat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie pentru o bună perioadă de timp“ etc. Când vine vorba despre viitor, acesta este şi mai luminos: „va prelua controlul justiţiei“, „va avea serviciile secrete la degetul mic“, „va folosi Preşedinţia României la Consiliul Uniunii Europene pentru a-şi negocia situaţia delicată în care se află“, „jurnaliştii, analiştii, sociologii îi vor mânca din palmă“, „va câştiga alegerile prezidenţiale şi atunci va deţine puterea absolută“. Oare aşa să fie? Oare bătăliile politice „de succes“ se obţin atunci când execuţi colegii de partid doar pentru că aceştia nu-ţi mai acceptă pornirile autocrate şi utilizarea instrumentelor instituţionale de putere în scopuri personale?

Preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Mihai Daraban, conduce o delegaţie economică în Kuweit, în perioada 25-27 noiembrie a.c., organizată cu scopul de a facilita oamenilor de afaceri români accesul către pieţele de desfacere din Kuwait şi de a prezenta oportunităţile de business din România.
Potrivit unui comunicat la CCIR remis luni AGERPRES, delegaţia din România a întreprins o primă vizită la sediul Autorităţii de Investiţii Kuweit (KIA), unde membrii delegaţiei au fost primiţi de Farouk A. Bastaki, Managing Director.
‘Valoarea investiţiilor kuweitiene în România, la 31 decembrie 2017, era mai mică de 100 milioane euro. Acesta este o realitate de la care trebuie să pornim analizele şi să construim relaţii economice bilaterale mai profitabile. Strategia CCIR este orientată către cooperarea cu organizaţii din toată lumea, pentru a putea deschide oportunităţi şi pieţe pentru companiile româneşti.

Preşedintele USR, Dan Barna, consideră că reprezentanţii României trebuie să dea dovadă de responsabilitate, diplomaţie şi competenţă, după ce acordul pentru Brexit a fost acceptat în Consiliul European, următorii paşi privind acest eveniment urmând să aibă loc în timpul preşedinţiei ţării noastre la Consiliul UE şi se întreabă dacă Guvernul de la Bucureşti va putea face faţă tuturor provocărilor şi responsabilităţilor.
„Următorul pas oficial (n.r.- după acceptarea acordului pentru Brexit în Consiliul European) este ca Parlamentul Marii Britanii să îşi exprime la rândul său acordul şi apoi urmează divorţul, pe 29 martie 2019, în toiul Preşedinţiei României la Consiliul UE. Vor urma negocieri şi noi acorduri pentru viitoarea relaţie dintre cele două părţi şi pentru a putea stabili viitoarele mecanisme care să suplinească absenţa Marii Britanii din blocul comunitar, mai ales în ce priveşte viitorul Cadru Financiar Multianual. Avem nevoie de multă responsabilitate, diplomaţie şi competenţă din partea reprezentanţilor noştri care vor trebui să joace rolul unui mediator prin excelenţă. Întrebarea zilei este simplă: va face faţă Guvernul României la asemenea provocări şi responsabilităţi? Suntem la doi paşi de ceea ce ar fi trebuit să fie momentul nostru de glorie în Uniunea Europeană.

Teodor Baconschi: ”Dialogul politic inter-prezidențial menține tonusul relației franco-române. Trebuie apreciată și arhitectura sezonului cultural”

Declarația actualizată a Parteneriatului Strategic dintre Franța și România semnată marți la Paris de președinții Emmanuel Macron și Klaus Iohannis, precum și inaugurarea Sezonului cultural între cele două țări, antrenează cele două țări într-o cooperare ca niciodată de complexă, a declarat, în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, fostul ministru de Externe, Teodor Baconschi.
Ambasador al României la Paris între 2007 și 2009, Baconschi este unul dintre artizanii Parteneriatului Strategic dintre cele două țări, semnat în februarie 2008 la București de președinții de la acea vreme, Traian Băsescu și Nicolas Sarkozy
”Mă bucură că dialogul politic la vârf, interprezidențial, menține tonusul relației franco-române, revitalizând parteneriatul strategic la care am lucrat, acum un deceniu. Formula pragmatică a ”foii de parcurs”, înnoite la fiecare 5 ani, a antrenat cele două capitale într-o cooperare ca niciodată de complexă, cu termene asumate. Trebuie apreciată și arhitectura sezonului cultural franco-român, în Anul Centenarului.

Preşedintele Comisiei Europene Jean-Claude Juncker şi comisarul european pentru politică regională Corina Creţu se vor afla joi şi vineri în Las Palmas, în Insulele Canare (Spania), cu ocazia Conferinţei anuale a regiunilor ultra-periferice. Este vorba de nouă regiuni situate la mii de kilometri de continentul european. Conferinţa se va desfăşura în prezenţa Maiestăţii Sale Felipe VI, regele Spaniei, anunță un comunicat al Reprezentanței Comsiei Europene în România.
Corina Creţu se va deplasa în Canare pentru a lansa, împreună cu ministrul regional pentru politică teritorială, dezvoltare durabilă şi securitate, Nieves Lady Barreto Hernández, grupul de lucru pentru gestionarea deşeurilor, arată sursa citată mai sus.
Joi, comisarul pentru politică regională va vizita de asemenea platforma oceanică a Insulelor Canare PLOCAN şi va participa, alături de preşedintele Comisiei Europene, la dineul oficial din cadrul Conferinţei regiunilor ultra-periferice. De asemenea, comisarul Creţu se va întâlni cu preşedintele Insulei Saint-Martin, Daniel Gibbs.

România ar putea intra în anul 2024 cu moneda naţională în mecanismul ratelor de schimb (ERM2), premergător adoptării monedei unice europene, dată care este „un orizont rezonabil”, potrivit guvernatorului Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„Orizonul rezonabil de intrare în ERM2 este 2024, de acolo drumul este doar înainte, fie că durează doi ani, fie că durează mai mult”, a declarat Mugur Isărescu la Profit Financial Forum.
Adoptarea euro devine,tehnic, posibilă doar dacă variaţia cursului leului faţă de euro se încadreayă într-o bandă de ± 15% tip de doi ani şi mai sunt respectat şi alte praguri referitoare la variația inflației, a dobânzilor, s deficitului bugetar și a datoriei publice.
Mai mult, însă decât atât, trecerea la euro nu este o problemă „dacă vrea sau nu guvernatorul. Este o decizie politică de mare responsaabilitate”, dincolo de complexitatea raportului de sute de pagini al Comisiei însărcinate cu evaluarea condițiilor de aderare, a mai spus Mugur Isărescu.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ