Ce riscam cheltuind banii publici aiurea

0
1845
bani-publici

Patronatul Investitirilor Autohtoni consideră că direcționarea investițiilor în sectoarele economice cel mai puțin competitive în plan european, cu productivitate foarte scăzută, costuri de personal mici și grad redus de calificare a forței de muncă, precum fabricarea produselor textile, prelucrarea lemnului, tăbăcirea pieilor, încălțăminte și marochinărie, crește semnificativ riscul de cheltuire ineficientă a fondurilor publice și de estompare a impactului așteptat, ca urmare a utilizării instrumentelor structurale în procesul de dezvoltare a mediului de afaceri în general și a IMM-urilor în special.

Într-o scrisoare deschisă adresată ministrului Fondurilor Europene, Cristian Ghinea, și vicepremierului Vasile Dîncu, Patronatul Investitorilor Autohtoni dorește să atragă atenția asupra unei „stări de fapt anormale” ce caracterizează cadrul actual de alocare și direcționare a fondurilor europene nerambursabile, cu precădere prin intermediul Programului Operațional Regional 2014 — 2020, „ce poate avea profunde implicații negative asupra dezvoltării economice regionale a României, în perioada următoare”.

Nici o perspectivă de a genera valoare adăugată

„(…) constatăm faptul că subvențiile acordate în cadrul programelor de finanțare europeană fie nu sunt suficient direcționate către industria prelucrătoare (principalul angajator la nivel național), fie sunt destinate unor sectoare economice care nu prezintă nicio perspectivă reală de a genera valoare adăugată la nivel regional și de a spori competitivitatea economică națională în raport cu piețele externe. Cu titlu de exemplu, în Strategia Națională de Competitivitate 2014-2020, sunt identificate ca sectoare prioritare de dezvoltare din sfera industriei prelucrătoare domeniile textile și pielărie, respectiv lemn și mobilă, care se află la nivel european între primele cinci industrii necompetitive și fără perspective de a genera valoare adăugată”, afirmă investitorii.

Fac referire la un studiu recent

În acest sens, Patronatul Investitorilor Autohtoni face referire la un studiu recent realizat din care rezultă că, la nivelul României, industria prelucrătoare constituie principalul sector angajator, cu un număr de 1.185.617 contracte de muncă, reprezentând circa 25% din totalul contractelor de muncă înregistrate la nivel național în anul 2015.

„Analizând particularitățile structurale ale industriei prelucrătoare din România, a reieșit faptul că acest sector industrial este specializat preponderent în domenii precum: fabricarea articolelor de îmbrăcăminte — 148.806 contracte de muncă, fabricarea de mobilă — 60.005 contracte de muncă, fabricarea articolelor de marochinărie și încălțăminte — 48.893 contracte de muncă etc, în timp ce structura forței de muncă din România se caracterizează printr-o pondere relativ ridicată a lucrătorilor necalificați în total personal”, spune patronatul. Investitorii români atrag atenția asupra faptului că aceste sectoare industriale, în care economia românească tinde să se specializeze, constituie la nivel european domenii industriale caracterizate prin productivitate scăzută și cerințe reduse de calificare a forței de muncă.

Nu pot constitui fundamentul dezvoltării economice

„Conform Eurostat, fabricarea de mobilă, tăbăcirea și finisarea pieilor, fabricarea articolelor de voiaj și marochinărie, prelucrarea lemnului, fabricarea produselor textile și, în special, fabricarea articolelor de încălțăminte sunt domenii caracterizate prin niveluri ale productivității muncii ce variază între 19.000 — 35.000 euro/angajat anual și care, în consecință, nu generează valoare adăugată și nu pot constitui fundamentul unei dezvoltări economice durabile la nivel regional sau național, mai ales în condițiile în care, în contrapartidă, domeniile identificate la nivel european ca intens generatoare de valoare adăugată sunt cvasi-inexistente în economia autohtonă”, spun aceștia.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ