Cât va pierde statul cu impozitul pe gospodării? Câţi dintre cei aproximativ 6 milioane de angajaţi se vor conforma noilor prevederi?

0
651
impozit-cladire

Nu se poate anticipa, dar pierderile pot fi astronomice, dacă se ia în calcul doar prezentele restanţe ale persoanelor fizice către buget.

Controversatul act normativ privind impozitul pe gospodării – vehement combătut de mediul de afaceri şi de societatea civilă – ar putea aduce pierderi uriaşe bugetului de stat. Şi asta doar dacă ne raportăm la datoriile la stat de peste 2,3 miliarde lei pe care le au în prezent circa 10.000 de persoane fizice şi la faptul că în noul sistem de impozitare nu va mai exista reţinere la sursă.

Concret, la data de 31 martie 2017, 10.382 de contribuabili persoane fizice înregistrau obligaţii fiscale restante neachitate în cuantum de 2,331 miliarde lei, potrivit datelor de la ANAF .

Din această sumă, 2,125 miliarde lei reprezintă restanţe către bugetul de stat, 45,18 milioane lei restanţe la bugetul asigurărilor sociale de stat, 1,05 milioane lei restanţe la bugetul fondului asigurărilor pentru şomaj şi aproape 160 milioane lei restanţe la bugetul asigurărilor pentru sănătate.

Datele făcute publice de ANAF vizează obligaţiile fiscale restante pentru fiecare tip de contribuabil care a depăşit plafonul stabilit. Acesta este de 500.000 de lei, în cazul marilor contribuabili, 250.000 de lei pentru contribuabilii mijlocii, 100.000 de lei pentru celelalte categorii de debitori (inclusiv în cazul persoanelor fizice care înregistrează obligaţii fiscale restante şi din desfăşurarea de activităţi economice în mod independent sau exercită profesii liberale) şi de 15.000 de lei în cazul persoanelor fizice. Datoriile celor care nu depăşesc aceste plafoane nu sunt publicate.

Aceste restanţe sunt înregistrate însă în condiţiile în care, în prezent, contribuţiile sunt calculate şi reţinute de angajator, doar PFA-urilor şi Întreprinderilor Individuale sau Familiale revenindu-le sarcina de a le plăti singure în funcţie de veniturile obţinute.

Ce se va întâmpla însă în cazul în care toţi angajaţii vor fi obligaţi să-şi plătească singuri, o dată pe an, dările către stat? În mod sigur, restanţele vor fi mult mai mari de atât având în vedere că în România există aproximativ 6 milioane de persoane fizice care vor trebui să se conformeze noilor prevederi.

În noul model de impozitare propus de autorităţi, impozitul pe venit ar urma să fie redus de la 16% (cota actuală) la 10% şi să fie transformat în impozit pe veniturile globale. Prin urmare, statul va impozita anual cu 10% toate veniturile obţinute de cetăţeni, indiferent că este vorba doar de salarii sau de salarii şi alte sume suplimentare.

Dacă cineva obţine doar venituri din salarii, atunci cota de 10% se va aplica doar acestora, însă la sfârşitul anului ar trebui să dea o declaraţie fiscală în legătură cu toate veniturile realizate şi prin care va putea arăta şi ce cheltuieli a făcut şi ar putea fi deductibile.

Totodată, impozitul pe venit ar urma să nu mai fie reţinut direct de angajator, acesta urmând să fie achitat statului, o dată pe an, direct de către salariaţi. Astfel, angajatorii nu vor mai fi cei care reţin şi achită impozitul pe venit pentru salariaţii pe care-i au, ci obligaţia va cădea în sarcina celor din urmă. Asta înseamnă că, în loc să fie plătit lunar statului, impozitul va fi achitat o singură dată pentru tot anul anterior.

Pe lângă salariaţi, scutirea de reţinerea la sursă a impozitului pe venit ar urma să se aplice şi în cazul veniturilor din activităţi independente, veniturilor din investiţii sau veniturilor din jocuri de noroc.

Revenind la datoriile de peste 2,3 miliarde lei ale persoanelor fizice, categorie în care sunt incluse şi PFA,  acestea cuprind şi contribuţiile sociale de 5,5% pentru CASS şi 10,5% sau 26,3%, conform opţiunii, pentru CAS. În prezent, acestea se raportează la un nou salariu mediu brut, al cărui cuantum a fost stabilit prin intermediul unui act normativ intrat recent în vigoare.

Potrivit Codului fiscal, veniturile din activităţi independente cuprind veniturile din activităţi de producţie, comerţ, prestări de servicii, veniturile din profesii liberale şi veniturile din drepturi de proprietate intelectuală, realizate în mod individual şi/sau într-o formă de asociere, inclusiv din activităţi adiacente.

 În practică, cele mai des întâlnite forme de organizare care desfăşoară activităţi independente sunt cele organizate ca PFA, întreprinderi individuale/întreprinderi familiale, dar, pe lângă acestea, în categoria veniturilor din activităţi independente se încadrează şi veniturile obţinute de persoanele care desfăşoară profesii liberale, autorizate să funcţioneze de organismul care reglementează respectiva profesie; persoanele care realizează venituri din drepturi de proprietate intelectuală, cum sunt cele ce valorifică drepturi de autor.

Astfel, antreprenorii care îşi desfăşoară activitatea ca PFA sunt obligaţi să achite, în primul rând, impozit de 16% pentru veniturile pe care le realizează, dar şi anumite contribuţii.

Dintre acestea, unele sunt obligatorii, aşa cum se întâmplă cu CAS şi CASS, în timp ce alte sunt strict opţionale, cazul contribuţiei la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţiei pentru asigurarea în caz de accidente de muncă şi boli profesionale sau a celei pentru concedii şi indemnizaţii.

Ce se va întâmpla când toţi angajaţii vor trebui să-şi plătească singuri contribuţiile nu se ştie încă, pentru că nu există un studiu de impact. Nu se ştie, cu certitudine nici de câţi angajaţi va avea nevoie Fiscul şi nici cu cât vor fi plătiţi, vehiculându-se doar că ar fi necesari vreo 32.000 consilieri fiscali.

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ