20 de drumuri şi tronsoane de autostradă, aflate în construcţie, nu au audit de siguranţă rutieră. Avizele pe care le au nu sunt bune. Iar concluzia vine chiar de la inspectorii Corpului de Control al Ministerului Transporturilor. Documentul a fost trimis şi către DNA. Surse din cadrul Ministerului Transporturilor spun că există un proiect de act normativ, care ar rezolva acestă problemă.
Corpului de control MT a început o anchetâ după ce Autoritatea Rutieră s-a plâns că din 2003 încoace nu a primit nicio solicitare din partea Companiei Naţionale de Drumuri pentru efectuarea de audituri de siguranţă rutieră.Asta cu toate că în aceasta perioadă s-au tot deschis şantiere şi s-au dat în folosinţă drumuri şi autostrăzi. Auditul de siguranţă rutieră este unul dintre criteriile de acordare a autorizaţiei de construcţie.
20 de probleme din 22 proiecte verificate
Aşa că inspectorii Corpului de control au luat la verificat 22 de proiecte de infrastructură şi au găsit probleme la 20 dintre ele. Printre acestea se numără autostrada Transilvania, Bucureşti-Braşov, Arad-Nădlac, Orăştie -Sibiu şi Timişoara-Lugoj. Pe lista inspectorilor s-au aflat centurile oraşelor Braşov, Bacău, Caracal, Tecuci şi Târgu Mureş, dar şi tronsoane din drumurile naţionale Bucureşti-Giurgiu şi Craiova-Calafat.
Suspiciune de corupție
Alin Goga, consilier juridic la CNADNR: „Este o dublă problemă, şi de incompatibilitate şi chiar de o suspiciune de fapte de corupţie, deoarece persoanele care îndeplineau acea calitate de auditor de siguranţă rutieră sunt persoane care provin, unii dintre ei, din Poliţia Rutieră şi au lucrat cu specialiştii CNADNR. Există suspiciunea rezonabilă că de asta ar fi luat nenumărate contracte pentru că ar fi avut o relaţie specială cu persoane din CNADNR.” Practic, Corpul de control susţine că auditurile de siguranţă rutieră au fost încheiate direct între constructori şi mai mulţi auditori, ocolind Autoritatea Rutieră, care estimează că a pierdut, astfel, încasări de 16 milioane de euro. Legea spune însă că era treaba CNADNR să încheie contracte cu Autoritatea Rutieră pentru obţinerea acestui aviz, care desemna apoi un inspector de siguranţă. Se garanta astfel independenţa acestuia. Mai mult, în unele cazuri aceste audituri ar fi fost întocmite de persoane care nu erau atestaţi de Autoritate.
DNA va sesizatâ
Asupra acestui lucru se atrage atenţia şi în documentul citat, în care se propune, prin urmare, sesizarea DNA. Inspectorii Corpului de control identifică 23 de persoane responsabile din cadrul CNADNR, printre care 4 foşti directori generali – Daniela Drăghia, Liviu Costache, Mircea Pop şi Narcis Neaga, dar şi mai mulţi actuali directori din companie. Pe de altă parte, surse din Ministerul Transporturilor spun că de vină pentru întreaga situaţie este legislaţia proastă din domeniu. Tariful pentru obţinerea avizului de siguranţă rutieră era de 50.000 de euro pe kilometru atunci când au demarat lucrările la proiectele analizate de corpul de control. Acesta a fost modificat în ultimii ani. În lucru ar fi şi o ordonanţă de urgenţă, în care se propune evaluarea rapoartelor de audit întocmite cu ocolirea Autorităţii Rutiere. Dacă acestea primesc aprobarea ARR, atunci şi autorizaţiile de construcţie, emise în baza acestor audituri sunt valabile.
Neregulile descoperite de Corpul de control
“Auditurile de siguranţă rutieră au fost contractate şi executate în temeiul Specializării (nu atestării) profesionale, conferite de Certificatul de absolvire obţinut în anul 2004, printr-un program Phare, eliberat de către Universitatea Bauhaus din Weimar, Germania şi nicidecum în baza atestatului de auditor de siguranţă rutieră eliberat de Autoritatea Rutieră Română. Respectivul Certificat nu asigură competenţă legală pentru efectuarea auditului de siguranţă rutieră în temeiul Legii 265/2008 şi al Legii 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii.”
