Arta – Octav Bancila, Kimon Loghi, V. Grigore si Icoane

0
1905
Arta - Octav Bancila, Kimon Loghi, V. Grigore si Icoane

Pentru detalii contactati-ne pe adresa office@sfin.ro

Octav Bancila – Personaj in curtea Casei     ulei pe panza, 60cm× 48cm, semnat dreapta jos , stare de conservare foarte buna , rama originala

Valoare estimativă: € 4000– 5.500

Kimon Loghi – Flori      ulei pe carton , 52cm× 46cm, semnat dreapta jos ,

Valoare estimativă: € 1200- 2.000

Vasile Grigore – Natura statica Guasa pe hartie lipita carton  , 70cm× 52cm, semnat dreapta jos ,

Valoare estimativă: € 900- 1.200

1. Icoană cvadripartită pe lemn (70/55 cm), de tip rusesc (lipovenesc). Câmpul este împărțit în patru casete, având în centru reprezentarea lui Hristos răstignit pe cruce, tipică în aceste soluții iconografice. Spre deosebire de icoanele mai vechi din acest tip, în cazul acesteia casetele nu sunt separate de benzi colorate. Registrul superior de casete poartă reprezentări de ierarhi – Sf. Haralambie (stânga) și Cuv. Ierarh Nicolae (dreapta), ambii în veșminte episcopale și binecuvântând fiecare cu mâna dreaptă.

Registrul inferior este rezervat reprezentărilor de mucenici, cu Sf. Mucenic Bonifatie din Tarsus în stânga și Sf. Mucenic Nichita în dreapta. Cei doi mucenici poartă filactere desfășurate. Toate personajele sunt identificate de inscripții cu caractere chirilice. Lateral pe chenarul oliv al icoanei, se află alte două reprezentări, cea a unui sfânt în partea stângă și cea a unei sfinte în partea dreaptă.

Deși alăturarea sfinților Haralambie și Nicolae se regăsește cu oarecare frecvență pe icoanele de acest tip, destinate fie expunerii pe tetrapod în biserică, fie cultului privat (fiind fixate pe pereții estici ai caselor), selecția sfinților reprezentați este mai puțin tipică, ea sugerând fie dorința comanditarului – dacă icoana a fost destinată uzului privat, fie, posibil, hramul sau moaștele păstrate în cadrul lăcașului de cult – dacă icoana a făcut parte din zestrea unei biserici. Paleta cromatică vie detașează siluetele pe fundalul de foiță cu motive decorative incizate. Factura și aspectele stilistice ale icoanei o încadrează cu cea mai mare probabilitate în ultimii ani ai sec. XIX sau la începutul sec. XX.

2. Icoană pe lemn (35/30 cm), cu reprezentarea bust a Sf. Ierarh Nicolae, identificat de inscripția cu caractere chirilice elegante din partea superioară. Tipul iconografic este cel consacrat pentru acest sfânt extrem de popular în spațiul ortodox, cu Sf. Nicolae în veșminte de ierarh, din care vizibile sunt sacosul și omoforul. Cu mâna dreaptă binecuvântează, în timp ce în stânga ține Evanghelia închisă.

Figura ierarhului este flancată, după regula iconografică, de reprezentările lui Hristos (cu Evanghelia) și Maicii Domnului (cu omoforul) pe nori, ele făcând trimitere la hirotonirea sfântului Nicolae ca episcop. În chenarul icoanei sunt reprezentați câte un cuvios și câte o cuvioasă pe fiecare parte a reprezentării centrale. Factura tușelor care construiesc chipurile și bărbile păstrează încă reminiscențe ale epocilor anterioare, prin urmare icoana poate fi datată cu probabilitate spre finalul sec. XIX.

3. Icoană rusească prăznicar, pe lemn (30/25 cm), cu reprezentarea Sf. Arhanghel Mihail, identificat printr-o inscripție de factură populară, atât în forma literelor, cât și în forma numelui („Mihael”). De altfel, întreaga reprezentare dovedește realizarea într-un mediu popular, liniile și formele fiind destul de rigide, în ciuda emulării evidente a unui model elegant În special tratarea pământului și din partea inferioară mărturisește o mână înclinată mai degrabă către sintetizare decât către subtilități formale.

Arhanghelul este conducătorul oștilor îngerești în tradiția ortodoxă, calitate în care apare menționat în Cartea Apocalipsei, în care conduce armata cerească victorioasă împotriva Satanei. Din acest detaliu scriptural derivă formula iconografică în care Arhanghelul Mihail, călare, străpunge cu sulița un diavol aflat la picioarele calului. În ciuda abordării sintetice a peisajului din fundal, atât detaliile grafice rapide ale figurii și mâinilor îngerului ori cele ale capului calului, cât și modelajul atent al formelor, dovedesc că artistul a avut la dispoziție un prototip reușit. Factura și detaliile stilistice încadrează icoana în producția finalului de sec. XIX.

4. Icoană pe lemn (30/25 cm), Maica Domnului de tip iconografic rusesc, Îmblânzitoarea inimilor împietrite. Icoana poartă o reprezentare a Maicii Domnului derivată din prototipul bizantin major al Hodighitriei (cea care arată drumul, Îndrumătoarea – nume care face trimitere la gestul cu care Fecioara îl indică pe Iisus, calea mântuirii).

Acest tip s-a îmbogățit însă în spațiul rusesc, ca toate modelele bizantine, prin contaminare cu mai multe surse textuale, ajungând să îmbine atributele gloriei (coroanele Maicii și Pruncului) cu cele ale tipurilor inspirate de profeția lui Simon la intrarea Mariei în Templu, care menționează că inima îi va fi străpunsă de o sabie, referindu-se simbolic la Patimile Fiului său. Un tip iconografic foarte apropiat, care poartă același nume și este derivat din aceeași sursă, presupune șapte săbii sau săgeți care străpung inima Fecioarei.

Cel exemplificat de icoana de față le înlocuiește cu instrumentele Patimilor (crucea, sulița și buretele pe o redare schematică a Golgotei) și cu reprezentarea Sf. Duh. Acestea își găsesc loc în medalioane dispuse în ax pe pieptul Fecioarei. Flancând reprezentarea Maicii Domnului cu Pruncul, în chenarul icoanei apar două mucenice, pe care inscripțiile cu caractere chirilice le indică drept Sf. Muc. Agafia și Sf. Muc. Irina. Factura încă tributară modelelor anterioare indică realizarea icoanei la sfârșitul secolului al XIX-lea.

5. Icoană prăznicară, Sf. Mucenic Bonifatie din Tarsus (?) (35/30 cm). Reprezentarea este cu siguranță cea a unui cuvios martir, iar prin analogie cu icoana nr. 1 se poate propune identitatea personajului ca fiind cea a Sf. Mucenic Bonifatie. Deși nu se bucură de o popularitate la fel de mare ca a altor mucenici în lumea ortodoxă, el este venerat de obicei împreună cu Sf. Aglaia, care ar putea fi personajul feminin reprezentat în bordură, în partea dreaptă.

O prezență mai puțin obișnuită, datorată probabil dorințelor unui comanditar din lumea bulgară, este cea a Sf. Boris în partea stângă (mai probabil Boris I al Bulgariei, căci cei doi țari martiri ai Rusiei, Boris și Gleb, nu sunt de obicei reprezentați separat). Deasupra Sf. Bonifatie este reprezentat Hristos în formula mandylionului.

Deși dificil de apreciat în întregime din cauza deteriorării fundalului, factura icoanei pare una extrem de îngrijită, artistul concentrându-se pe detalii liniare. Figura și părul Sf. Bonifatie mărturisesc, totuși, o atenție la detalii și o așezare a tușelor pe suprafețele picturale care situează icoana mai degrabă la finalul sec. XIX.

Pentru detalii contactati-ne pe adresa office@sfin.ro

NICIUN COMENTARIU

LĂSAȚI UN MESAJ