O mare parte din suma recuperată reprezintă bani găsiţi în conturile condamnaţilor, dar şi din vânzarea unor case, terenuri şi maşini. Asta în contextul în care numai anul trecut instanţele de judecată au confiscat peste 300 de milioane de euro în dosare trimise în judecată de procurorii anticorupţie. Fiscul are şi explicaţii pentru eficienţa redusă a recuperării – legislaţia, lipsa de personal, dar şi sechestrarea unor bunuri care îşi pierd din valoare înainte de o decizie definitivă.
Direcţia specială a Fiscului care se ocupă cu recuperarea prejudiciilor din corupţie a încasat, între 2016 şi 2018, peste 454 de milioane de lei.
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: Cea mai mare parte a sumei încasate de Direcţia Cazuri Speciale vine din executare silită – peste 400 de milioane de lei, în timp ce din vânzarea bunurilor confiscate prin decizii judecătoreşti definitive dictate în dosare de corupţie, Fiscul a mai obţinut peste 46 de milioane de lei.
În 2018, de exemplu, Fiscul a vândut 22 de imobile şi 176 de maşini la cele 121 de licitaţii ţinute pe parcursul anului. Agenţia atrăgea atenţia încă de anul trecut că lipsa de performanţă în recuperarea prejudiciilor din infracţiuni nu ţine doar de instituţie.
Toni Avram, director adjunct în ANAF: Avem confiscările virtuale. Se confiscă milioane de lei fără a exista. Aceste milioane, dacă nu sunt garantate prin nişte măsuri asiguratorii, noi trebuie să facem investigaţii până la recuperarea integrală, sunt sume imprescriptibile.
Andreea Georgescu, jurnalist Digi24: O piedică în calea recuperării eficiente a prejudiciului este legislaţia – prea stufoasă şi fără suficiente mecanisme care să îi ajute pe angajaţii fiscului. ANAF susţine că nici magistraţii nu contribuie prea mult la acest capitol. De multe ori, pun sechestru pe bunuri care la finalul unor procese îndelungate îşi pierd mult din valoarea de piaţă.
Într-o informare transmisă Parlamentului, Fiscul enumeră şi alte probleme:
*Personal subdimensionat,
*Lipsa banilor necesari pentru evaluarea bunurilor,
*Imposibilitatea valorificării unor construcţii fără autorizaţie sau deţinute în coproprietate.
Asta în contextul în care numai pentru 2018 DNA, structura specializată în dosare de mare corupţie, a raportat că instanţele au dispus definitiv în dosarele sale confiscarea a peste 350 de milioane de lei.
