Potrivit Mihaelei Triculescu, şeful instituţiei, ANAF va putea cesiona creanţele (datoriile pe care firmele le au faţă de Fisc) înscrise în tabelul definitiv de creanţe, dar numai dacă sunt îndeplinite cumulativ patru condiţii, se arată în proiectul de ordin al preşedintelui ANAF.
Prima, şi cel mai greu de realizat, priveşte preţul de vânzare a creanţelor, pentru că ANAF nu are de gând să cedeze niciun leu: „preţul cesiunii este cel puţin egal cu valoarea creanţelor bugetare, asigurându-se recuperarea integrală a creanţelor bugetare înscrise în tabelul definitiv de creanţe”.
Această condiţie trebuie îndeplinită simultan cu angajamentul cumpărătorului de a plăti preţului cesiunii şi de a recuperara creanţele bugetare într-o perioadă de maximum 3 ani de la data încheierii contractului de cesiune. Cesionarul trebuie să şi justifice un interes public în vederea cesionării creanţei, dar şi să constituie o garanţie, cu excepţia situaţiei în care plata se efectuează integral până la data încheierii contractului de cesiune.
Prin justificarea unui interes public se poate înţelege:
a) justificarea necesităţii cesiunii creanţei în vederea menţinerii scopului pentru care a fost autorizat/contractat de o autoritate sau instituţie publică să presteze un serviciu public şi care se află sub supravegherea şi controlul unei autorităţi sau instituţii publice,
b) justificarea necesităţii cesiunii creanţei ca fiind de interes public, în vederea rezolvării oricăror probleme, fapte sau evenimente locale ori naţionale cu semnificaţie pentru viaţa comunităţii,
c) orice alte justificări din partea cesionarului, relevante în dovedirea interesului public privind cesiunea creanţei.
În cazul în care cumpărătorul creanţei nu-şi respectă angajamentele asumate, acesta poate fi executat silit de Fisc, în baza contractul de cesiune a creanţei firmei aflate în insolvenţă.
