Planul Comisiei Europene de a limita accesul copiilor la rețelele sociale intră într-o zonă în care protecția minorilor, libertatea de exprimare și interesele marilor companii de tehnologie se intersectează cu o relație transatlantică deja tensionată. Bruxelles-ul pregătește reguli noi pentru utilizatorii tineri, în timp ce administrația președintelui Donald Trump acuză Uniunea Europeană că discriminează companiile americane.
În ultimele 18 luni, amenințările Washingtonului privind introducerea unor tarife au influențat climatul în care Comisia Europeană a gestionat dosarele ce vizează platformele digitale din Statele Unite. Presiunea politică americană a scos la suprafață și diferențele dintre statele membre în privința modului în care ar trebui aplicate noile reguli europene.
„Nu suntem proști. Evităm provocările inutile în domeniul tehnologiei”, a declarat un oficial european, citat de Financial Times. Afirmația surprinde echilibrul dificil pe care Bruxelles-ul încearcă să îl mențină: autoritățile vor să limiteze riscurile asociate utilizării platformelor de către copii, fără să transforme fiecare intervenție într-un nou conflict comercial cu Washingtonul.
O limită de vârstă, dar nu o interdicție uniformă pentru toți adolescenții
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, urmează să propună un set de limite de vârstă pentru accesul la platformele sociale. Copiii cu vârsta sub 13 ani nu ar mai putea utiliza rețelele sociale, în timp ce adolescenții mai mari ar urma să primească accesul gradual, în funcție de vârstă.
Propunerea ar putea include și platformele de jocuri care folosesc funcții considerate susceptibile să creeze dependență. Astfel, discuția nu se limitează la rețele precum Instagram sau Facebook, ci vizează un ecosistem digital mai larg, în care timpul petrecut online și mecanismele de recompensă pot influența comportamentul utilizatorilor minori.
Pragul pregătit la nivel european este mai puțin strict decât cel adoptat sau analizat în alte state. Marea Britanie, Australia și Indonezia au stabilit ori iau în calcul o limită de 16 ani. În interiorul Uniunii Europene nu există însă un acord clar asupra vârstei potrivite și nici asupra modului în care o asemenea restricție ar putea fi verificată și aplicată.
Franța și Grecia au cerut de mai mult timp o intervenție europeană amplă. Parisul a încercat chiar să interzică accesul la rețelele sociale pentru persoanele sub 15 ani, însă măsura a fost anulată ulterior de cea mai înaltă instanță a țării. Decizia arată dificultatea juridică și practică a unor reguli naționale care afectează simultan drepturile minorilor, responsabilitatea părinților și obligațiile platformelor.
În țările nordice și în Europa Centrală și de Est, guvernele sunt mai rezervate. Îndoielile nu privesc doar oportunitatea unei intervenții directe a statului, ci și eficiența ei. O limită de vârstă este dificil de aplicat dacă platformele nu pot verifica în mod credibil identitatea utilizatorilor, iar soluțiile de verificare pot ridica, la rândul lor, probleme legate de protecția datelor personale.
Platformele americane intră din nou în centrul reglementării
Inițiativa Comisiei ar afecta direct companii americane precum Meta, într-un moment în care Bruxelles-ul analizează deja funcțiile oferite de Instagram și Facebook. Investigațiile europene urmăresc inclusiv dacă anumite caracteristici ale acestor servicii pot încuraja utilizarea excesivă sau pot crea comportamente de dependență.
Pentru companii, noile reguli ar putea însemna costuri suplimentare de verificare a vârstei, modificări ale produselor și restricții privind modul în care sunt proiectate funcțiile destinate utilizatorilor tineri. Platformele ar trebui să demonstreze nu doar că oferă instrumente de control parental, ci și că acestea funcționează efectiv într-un mediu digital în care conturile pot fi create rapid și utilizate de pe dispozitive diferite.
Companiile de social media susțin că au făcut deja pași pentru protejarea copiilor. Instagram oferă conturi dedicate adolescenților, cu limite privind timpul petrecut în aplicație și setări suplimentare de confidențialitate. Acestea restricționează, între altele, contactele inițiate de persoane necunoscute.
Aceste măsuri voluntare nu au închis însă dezbaterea. Pentru autoritățile europene, problema este dacă instrumentele dezvoltate de companii sunt suficiente și dacă protecția minorilor poate fi lăsată în principal la latitudinea platformelor. Pentru companii, cerințe europene diferite de cele aplicate în alte piețe ar putea crește complexitatea operațională și riscul de sancțiuni.
Regulile digitale, testate de conflictul comercial cu SUA
Administrația Trump s-a opus unor restricții de acest tip, invocând libertatea de exprimare și interesele mediului de afaceri. Președintele american a acuzat în repetate rânduri Uniunea Europeană că vizează în mod special companiile din Statele Unite și a amenințat cu tarife drept răspuns la măsurile adoptate de Bruxelles.
Conflictul nu este unul pur teoretic. În iulie, după ce Comisia Europeană a amendat Google cu 890 de milioane de euro pentru încălcarea regulilor digitale ale Uniunii, Trump a avertizat că blocul comunitar va plăti „un preț foarte mare”. Pentru investitori, astfel de declarații sporesc incertitudinea privind costurile de reglementare și posibilitatea ca sancțiunile europene să fie urmate de represalii comerciale americane.
Anthony Whelan, cel mai înalt funcționar european din domeniul concurenței, a descris pentru Financial Times divergențele dintre Bruxelles și Washington drept „dezamăgitoare”. El a arătat că autoritățile de reglementare din Statele Unite și Europa au adesea preocupări similare, dar a respins ideea că presiunile geopolitice determină Comisia să evite investigațiile împotriva companiilor americane.
Pentru familii, miza imediată este accesul copiilor la platforme și nivelul de protecție oferit în mediul online. Pentru companii, miza ține de costul conformării și de libertatea de a-și proiecta produsele. Iar pentru Bruxelles, noua inițiativă va fi un test al capacității de a aplica propriile reguli într-un sector dominat de grupuri americane, fără ca protejarea utilizatorilor să se transforme într-un nou front comercial cu Washingtonul.
