Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorilor (ANPC) a amendat cu circa 300.000 de lei mai multe bănci pentru încălcarea legii, în urma efectuării unor verificări la un număr de 17 instituţii financiare.
În cadrul controalelor efectuate de ANPC, au fost verificate următoarele bănci: Alpha Bank, Credit Agricole Bank, Bancpost, Credit Europe Bank, ING Bank NV Amsterdam, Garanti Bank SA, BRD Groupe Societe Generale SA, Raiffeisen Bank, Marfin Bank, Bank Leumi România SA, Banca Transilvania, Banca Comercială Română, Banca Românească, CEC Bank, OTP Bank, Unicredit Bank, Piraeus Bank.
Conform unor surse din piaţă, controlul s-a desfăşurat pe o perioadă de mai multe luni, inclusiv în prima parte a anului în curs, băncile primind avertismente şi amenzi şi fiind obligate să-şi remedieze deficienţele constatate.
Încasarea de comisioane abuzive, precum şi majorarea marjei dobânzii fără temei legal au fost principalele abateri constatate de ANPC. Un alt abuz identificat de ANPC în unele contracte de credit face referire la faptul că “operatorul financiar bancar a încheiat contracte fără a menţiona valoarea totală plătibilă”.
În documentul la care se face referire se arată:
“Pentru nerespectarea art. 35, alin. 1, lit. d) din OUG 50/2010 cu modificările ulterioare, care prevede: «se interzice perceperea unui comision de retragere pentru sumele trase din credit» au fost sancţionate următoarele bănci:
Alpha Bank,
Credit Agricole Bank,
Bancpost,
Credit Europe Bank,
ING Bank NV Amsterdam,
Garanti Bank SA,
BRD Groupe Societe Generale SA,
Raiffeisen Bank,
Piraeus Bank”.
Premierul Mihai Tudose a solicitat Ministerul Economiei, să publice sinteza acţiunilor de control făcute de ANPC la bănci.
În şedinţa de Guvern şeful Executivului s-a adresat reprezentantului ministerului de resort: “Şi o rugăminte mare către Ministerul Economiei, domnul secretar de stat: La mine a ajuns o sinteză a acţiunilor de control făcută de ANPC în sistemul bancar. Dat fiind faptul că ANPC este în coordonarea dumneavoastră, vreau ca acest raport să fie pe site, public. De asta l-a făcut, ca să ştim ce e acolo, da? Nu l-am citit, recunosc, dar, dacă e aşa de gros şi frumos, cred că va fi o lectură interesantă pentru toată lumea, că nu-i de uz intern”.
Replica Băncii Naţionale la afirmaţiile primului ministru nu au întârziat să apară. Adrian Vasilescu, consultant de strategie în cadrul Băncii Naţionale a României (BNR), a reacţionat la spusele lui Mihai Tudose, declarând:
“În clipa de faţă, sunt într-o vacanţă într-o localitate din România, unde mă uit în jur şi văd că nu miroase a ciment, nu sunt macarale, nu se construişte nimic. Băncile au aici o relaţie mai slabă cu comunitatea şi peste tot unde relaţia dintre bancă şi comunitate nu este foarte puternică, acolo nu miroase a ciment, acolo nu se construieşte. Guvernul României însuşi e la mâna băncilor în foarte multe cazuri. Lună de lună, Guvernul României se împrumută la bănci, plăteşte pensii, plăteşte salarii. E o relaţie continuă şi o relaţie benefică între bănci şi guvern. E o declaraţie neinspirată, este punctul meu de vedere. Înţeleg că este declaraţia unui intelectual care nu are de-a face cu băncile. A avut un incident nefericit. Sunt sigur că astfel de lucruri se întâmplă. Eu vreau să fac o subliniere şi aici este problema de lege. Băncile se mişcă în funcţie de cât le lasă legile să se mişte. Nu am auzit pe nimeni de la Guvern, nici pe ministrul de Finanţe, nici pe premier, că băncile ar încălca legea. Sigur, legile noastre sunt interpretabile, legile noastre sunt slabe şi, atât instituţiile, cât şi oamenii întind lucrurile cât este posibil, până la limita legii”.
Ministrul Finanţelor Publice, Ionuţ Mişa a vorbit despre vânzarea de credite performante în cadrul portofoliilor de împrumuturi neperformante, pentru externalizarea profitului.
În context, printr-o Ordonanţă de Urgenţă aprobată de Guvern, a fost limitat gradul de deducere a cheltuielilor cu vânzarea creditelor neperformante. Nota de fundamentare a Ordonanţei menţionează: “Se propune deducerea cheltuielilor reprezentând valoarea creanţelor înstrăinate, în limita unui plafon de 30% din valoarea creanţelor înstrăinate la care se adaugă valoarea venitului realizat din înstrăinarea acestora. Astfel, de exemplu, la calculul rezultatului fiscal pentru o creanţă care a fost înstrăinată la o valoare de 1500 lei faţă de valoarea nominală de 10.000 lei, cheltuiala reprezentând valoarea acestei creanţe va fi deductibilă în limita a 4500 lei”. Până acum, respectivele cheltuieli erau deduse 100%.
Asociaţia Română a Băncilor (ARB) şi Consiliul Patronatelor Bancare din România (CPBR) au subliniat, recent, într-un comunicat de presă comun, că băncile respectă legislaţia din ţara noastră.
La rândul său, Mugur Isărescu, guvernatorul Băncii Naţionale a României, a precizat că instituţiile bancare nu au plătit impozit pentru că nu au avut profit, subliniind că autorităţile ar trebui să verifice motivele pentru care băncile nu au înregistrat profit.
