40 de români, majoritatea magistraţi pensionaţi, iau pensii care depăşesc 20.000 de lei brut pe lună

0
875

În luna iunie, Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării a plătit 40 de pensii militare care depăşesc 20.000 de lei brut, arată un document oficial al instituţiei. Majoritatea pensionarilor militari cu cele mai mari pensii din Apărare sunt magistraţi militari. Pensiile militare sunt plătite doar de la bugetul de stat, alimentat din taxele şi impozitele plătite obligatoriu de toţi contribuabilii din România.

Intr-un document oficial al Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării sunt enumerate cele mai mari pensii militare pentru limită de vârstă, plătite de instituţie în luna iunie.

40 de militari pensionaţi au avut în luna iunie pensii pentru limită de vârstă care depăşesc 20.000 de lei brut. Majoritatea acestora sunt magistraţi militari pensionaţi, arată datele Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării.

Cea mai mare pensie militară pentru limită de vârstă, plătită în iunie 2017 de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării, ajunge la aproape 33.400 de lei brut, arată datele instituţiei.

A doua cea mai mare pensie militară pentru limită de vârstă, plătită în iunie 2017 de Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării, e de aproape 31.900 de lei brut. Ambii pensionari cu cele mai mari pensii militare plătite în iunie sunt magistraţi militari.

Datele se referă doar la beneficiarii de pensii militare, plătiţi de Casa de Pensii Sectorială a MApN. În afară de această instituţie, alte două Case de Pensii Sectoriale – ale MAI şi SRI – plătesc pensii militare.

Reprezentanţii Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale  au precizat: „Pensiile militare de stat se plătesc de la bugetul de stat. Casa de Pensii Sectorială a MApN nu primeşte bani de la bugetul asigurărilor sociale sau din alte surse de finanţare”. Astfel, toţi contribuabilii cotizează obligatoriu – prin taxele şi impozitele plătite la stat – la pensiile militare, care sunt plătite doar din bugetul de stat.

“În evidenţa Casei de Pensii Sectoriale a Ministerului Apărării Naţionale se găsesc 78.932 de beneficiari de drepturi de pensii şi alte drepturi sociale, dintre care 78.803 de persoane beneficiază de pensii militare de stat: pensie de serviciu, pensie de invaliditate şi pensie de urmaş, iar 129 de persoane beneficiază de alte drepturi de asigurări sociale – nu au pensii”, au mai precizat oficialii Casei de Pensii Sectoriale a MApN.

Citeste si  Scaderi dramatice ale indicatorilor din turism în mai, pe fondul crizei COVID 19

Numărul beneficiarilor de pensii militare este însă mai mare, pentru că include şi beneficiarii de pensii militare, care sunt plătiţi de Casele de Pensii Sectoriale ale MAI şi SRI.

Au dreptul la pensie de serviciu pentru limită de vârstă militarii care îndeplinesc cumulativ următoarele condiţii:

  • au împlinit 60 de ani, adică vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă.
  • au o vechime efectivă de cel puţin 25 de ani, din care cel puţin 15 ani reprezintă vechimea în serviciu.

Pensiile militare sunt reglementate prin Legea nr. 223 din 2015 privind pensiile militare de stat, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57 din 2015.

Unul dintre principiile de bază ale Legii pensiilor militare ( nr. 223 din 2015) este cel al recunoştinţei faţă de loialitatea, sacrificiile şi privaţiunile suferite de militari, poliţişti şi funcţionari publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi de familiile acestora pe timpul carierei.

Anomalia pensiilor militare: articolul nr. 60 din Legea pensiilor militare prevede creşterea pensiilor ori de câte ori se majorează salariile militarilor aflaţi în activitate.

În prezent, pensiile militare sunt mai mari decât salariile pe care le-au avut beneficiarii, datorită unei prevederi de lege care spune că pensiile militare cresc în raport cu majorările salariale ale celor încadraţi în funcţiile din care s-au pensionat beneficiarii de pensii speciale.

Liviu Dragnea a declarat că mecanismul actual de calcul al pensiilor speciale este „destul de ciudat”.

„Ni s-a explicat un mecanism care e destul de ciudat şi nu mai este întâlnit în alte ţări, anume dacă cineva din cadrul acestor categorii de pensionari iese la pensie cu o pensie care poate ajunge cu 100 şi ceva la sută faţă de salariu, se ajunge şi până la 131%. Problema e că în momentul în care un individ a ieşit la pensie cu această pensie specială, cu o valoare X azi, peste 2 ani, peste un an, pensia i se măreşte, dacă s-a mărit salariul celui care i-a ocupat locul, se poate ajunge la creştere de până la 50%, adică 150%”, a spus liderul PSD, potrivit News.ro.

Citeste si  Scaderi dramatice ale indicatorilor din turism în mai, pe fondul crizei COVID 19

„Riscul foarte mare e ca, dacă nu se intervine, impactul bugetar care azi e de 6 miliarde de lei pentru aceste pensii speciale, să poată să ajungă la 10 miliarde, la 11 miliarde în doi ani, poate la 15 miliarde în doi ani. În ritmul acesta, impactul se poate duce la sume foarte mari, blocând şansa statului român să continue creşterea punctului de pensie pentru celelalte milioane de pensionari”, a mai declarat Liviu Dragnea.

 Lia Olguţa Vasilescu a declarat că până la sfârşitul acestei săptămâni va emite o Ordonanţă de Urgenţă prin care pensiile speciale ale MApN, MAI şi SRI nu se vor mai actualiza în raport cu salariile celor aflaţi în activitate, ci vor creşte doar în raport cu rata inflaţiei. Ordonanţa de Guvern ar urma să intre în vigoare în jur de 15 septembrie, a spus Ministrul Muncii.

„Foarte mulţi dintre cei care sunt în sistem la ora actuală preferă să plece la o vârstă foarte mică în pensie, se întâmplă chiar şi la 40 de ani, pentru că aşa cum arată legislaţia la ora actuală poţi ieşi cu o pensie de 120% faţă de salariu, după care se actualizează pensia respectivă în funcţie de creşterile salariale pe care le au cei care sunt activi. Se ia 85% din brut şi se adaugă sporurile şi iese cu mai mult decât are netul la pensie. (..) Pensia se actualizează întotdeauna în funcţie de cei care sunt activi. Asta înseamnă că, dacă anul viitor vom creşte salariile cu 25%, şi le vom creşte, fără niciun fel de dubii, în 2019 vor fi iarăşi creşteri salariale de 25%, li se actualizează pensiile cu 25% sau cu cât cresc salariile celor care sunt în activitate”, a explicat Olguţa Vasilescu.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here