1,6% este prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, revizuită în scădere de către BNR

0
795
inflatie

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă. Pentru primul trimestru al anului 2019, inflaţia este estimată la 3,4%.

În luna februarie, BNR a revizuit în scădere, de la 2,1% la 1,7%, prognoza privind inflaţia de la finalul acestui an, dar a urcat estimarea pentru finalul lui 2018, de la 3,2% la 3,4%.  Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, potrivit statisticilor oficiale.

”Caracteristica evoluţiei inflaţiei în primul trimestru a fost revenirea în teritoriul pozitiv după doi ani. Este o evoluţie relativ pozitivă”, a spus Isărescu. Inflaţia este în continuare la un nivel foarte scăzut, în condiţiile păstrării unor dobânzi reduse, potrivit guvernatorului.

”Există o disipare a efectului scăderii TVA, dar traiectoria inflaţiei a continuat să poarte amprenta modificrii unor impozite directe şi taxe”, a afirmat Isărescu. Cotaţiile materiilor prime au rămas pe o treaiectorie ascendentă la începutul acestui an, dar există o mare incertitudine pe această zonă, existând posibilitatea ca ele să scadă, a avertizat guvernatorul.

”Creşterea preţului petrolului a dus la menţinerea ratei anuale a inflaţiei combustibililor la un nivel pozitiv, în ciuda eliminării supraaccizei şi a scăderii TVA”, a mai declarat Isărescu. În plus, restrângerea ofertei de legume şi fructe la nivel european, în condiţii meteorologice extreme, a contribuit la accelerarea inflaţiei în primele trei luni ale anului.

”A existat şi o uşoară depreciere a monedei naţionale în primul trimestru, dar o evoluţie relativ stabilă a primei de risc. Condiţiile de finanţare au rămas stabile”, a explicat Isărescu. Guvernatorul a subliniat că există un excedent de cerere încă de anul trecut, în condiţiile în care producţia internă nu acoperă toată cererea pe plan intern. În plus, există o scădere a intensităţii relaţiei dintre deviaţia Produsului Intern Brut (PIB) faţă de potenţial şi inflaţia de bază.

Citeste si  Austria, Germania și chiar Bulgaria vor reduce TVA in anumite sectoare, se poate si în România?

 ”O explicaţie ar fi creşterea importurilor. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, dar asta nu înseamnă că ne permitem un excedent de cerere”, a declarat Isărescu. În 2008, deficitul de cont curent al României era de 14%, iar acum nu depăşeşte 2%, fiind la cote tolerabile, a explicat guvernatorul.  Deteriorarea competitivităţi prin preţ la nivelul producătorilor de bunuri şi servicii a scăzut, ceea ce a facilitatat creşterea ponderii importurilor.

 ”Nu avem nevoie de o apreciere a cursului, ar fi nesustenabil pe termen lung în contextul unei productivităţi scăzute”, a afirmat Isărescu. Excedentul de cerere agregată era de 7 puncte procentuale în 2008, faţă de 2 pp în prezent. Optimismul a revenit la nivelul de dinainte de criză, ceea ce a susţinut dinamica accelerată a achiziţiilor din retail, a explicat guvernatorul.

”Creditarea populaţiei rămâne robustă. Creditele pentru consum au scăzut, dar au crescut cele pentru locuinţe”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul a atras atenţia asupra unei scăderi a investiţiilor în ultimul trimestru din 2016, în special pe zonele cu impact ridicat, tehnologie şi infrastructură, ceea ce afectează potenţialul de creştere a economiei.

BNR are o ţintă anuală de inflaţie de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%), începând cu 2013. Strategia de ţintire a inflaţiei a fost introdusă în linie cu politica Băncii Centrale Europene (BCE), însă banca centrală de la Bucureşti a reuşit doar rareori să-şi atingă ţinta de inflaţie.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a încheiat anul 2016 la nivelul de -0,5%, uşor sub estimări, potrivit datelor publicate, în luna ianuarie, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit BNR, menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat anul trecut în mare parte efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Citeste si  BNR estimeaza înăsprirea conditiilor de creditare pentru toate tipurile de credite

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here