1,6% este prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an, revizuită în scădere de către BNR

0
830
inflatie

Banca Naţională a României (BNR) a revizuit în scădere, de la 1,7% la 1,6%, prognoza privind inflaţia pentru finalul acestui an, şi de la 3,4% la 3,1% pentru finalul anului 2018, a anunţat guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, în cadrul unei conferinţe de presă. Pentru primul trimestru al anului 2019, inflaţia este estimată la 3,4%.

În luna februarie, BNR a revizuit în scădere, de la 2,1% la 1,7%, prognoza privind inflaţia de la finalul acestui an, dar a urcat estimarea pentru finalul lui 2018, de la 3,2% la 3,4%.  Rata anuală a inflaţiei a urcat în aprilie la nivelul de 0,6%, cel mai înalt nivel din luna mai 2015, potrivit statisticilor oficiale.

”Caracteristica evoluţiei inflaţiei în primul trimestru a fost revenirea în teritoriul pozitiv după doi ani. Este o evoluţie relativ pozitivă”, a spus Isărescu. Inflaţia este în continuare la un nivel foarte scăzut, în condiţiile păstrării unor dobânzi reduse, potrivit guvernatorului.

”Există o disipare a efectului scăderii TVA, dar traiectoria inflaţiei a continuat să poarte amprenta modificrii unor impozite directe şi taxe”, a afirmat Isărescu. Cotaţiile materiilor prime au rămas pe o treaiectorie ascendentă la începutul acestui an, dar există o mare incertitudine pe această zonă, existând posibilitatea ca ele să scadă, a avertizat guvernatorul.

”Creşterea preţului petrolului a dus la menţinerea ratei anuale a inflaţiei combustibililor la un nivel pozitiv, în ciuda eliminării supraaccizei şi a scăderii TVA”, a mai declarat Isărescu. În plus, restrângerea ofertei de legume şi fructe la nivel european, în condiţii meteorologice extreme, a contribuit la accelerarea inflaţiei în primele trei luni ale anului.

”A existat şi o uşoară depreciere a monedei naţionale în primul trimestru, dar o evoluţie relativ stabilă a primei de risc. Condiţiile de finanţare au rămas stabile”, a explicat Isărescu. Guvernatorul a subliniat că există un excedent de cerere încă de anul trecut, în condiţiile în care producţia internă nu acoperă toată cererea pe plan intern. În plus, există o scădere a intensităţii relaţiei dintre deviaţia Produsului Intern Brut (PIB) faţă de potenţial şi inflaţia de bază.

Citeste si  Rata anuala a inflatie ajunge la 2,8% in luna iulie

 ”O explicaţie ar fi creşterea importurilor. Deficitul de cont curent a rămas la un nivel sustenabil, dar asta nu înseamnă că ne permitem un excedent de cerere”, a declarat Isărescu. În 2008, deficitul de cont curent al României era de 14%, iar acum nu depăşeşte 2%, fiind la cote tolerabile, a explicat guvernatorul.  Deteriorarea competitivităţi prin preţ la nivelul producătorilor de bunuri şi servicii a scăzut, ceea ce a facilitatat creşterea ponderii importurilor.

 ”Nu avem nevoie de o apreciere a cursului, ar fi nesustenabil pe termen lung în contextul unei productivităţi scăzute”, a afirmat Isărescu. Excedentul de cerere agregată era de 7 puncte procentuale în 2008, faţă de 2 pp în prezent. Optimismul a revenit la nivelul de dinainte de criză, ceea ce a susţinut dinamica accelerată a achiziţiilor din retail, a explicat guvernatorul.

”Creditarea populaţiei rămâne robustă. Creditele pentru consum au scăzut, dar au crescut cele pentru locuinţe”, a afirmat Isărescu. Guvernatorul a atras atenţia asupra unei scăderi a investiţiilor în ultimul trimestru din 2016, în special pe zonele cu impact ridicat, tehnologie şi infrastructură, ceea ce afectează potenţialul de creştere a economiei.

BNR are o ţintă anuală de inflaţie de 2,5%, plus sau minus 1 punct procentual (1,5-3,5%), începând cu 2013. Strategia de ţintire a inflaţiei a fost introdusă în linie cu politica Băncii Centrale Europene (BCE), însă banca centrală de la Bucureşti a reuşit doar rareori să-şi atingă ţinta de inflaţie.

Rata anuală a inflaţiei, care măsoară evoluţia preţurilor de consum în ultimul an, a încheiat anul 2016 la nivelul de -0,5%, uşor sub estimări, potrivit datelor publicate, în luna ianuarie, de Institutul Naţional de Statistică (INS). Potrivit BNR, menţinerea ratei anuale a inflaţiei în teritoriul negativ s-a datorat anul trecut în mare parte efectului indus de reducerea cotei standard a TVA de la 24% la 20%, începând cu 1 ianuarie 2016.

Citeste si  Înregistrarea în scop de TVA a societăților din România se complică din nou

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here