În prezent, sunt 11.000 de bancomate şi peste 150.000 de POS-uri în România, iar anul acesta ar trebui să asistăm la o dublare a numărului de POS-uri, urmată la ceva distanţă de numărul de plăţi cu cardul.
Cosmin Vladimirescu, director general al Mastercad România
Plata cu cardul ar trebui să fie o practică obişnuită a consumatorilor români, însă ţara noastră are încă un procent mare de populaţie nebancarizată. Măsurile legislative din 2017 ar trebui însă să schimbe acest lucru.
Utilizarea cardurilor pentru efectuarea de plăţi la comercianţi a crescut semnificativ în ultimii ani, 2015 fiind anul în care numărul tranzacţiilor la comercianţi l-au depăşit pe cel al retragerilor de numerar de la ATM. Chiar şi aşa numărul celor care folosesc cardul preponderent pentru a retrage bani de la bancomat este majoritar, cu un total de 80% dintre posesorii de carduri, în timp ce plăţile fără cash sunt prioritare la doar 20%, conform unui studiu realizat de NoCash.
Valoric însă, tranzacţiile cu cardul nu depăşesc 25% din total, retragerile fiind majoritare, fapt vizibil şi din valoarea medie a unei retrageri de cash, de 600 lei, versus cea a plăţii la comercianţi, de 177 lei. Din fericire, 2017 debutează cu modificări legislative care ar putea duce mai departe creşterea utilizării cardurilor, cea mai importantă fiind obligativitatea comercianţilor cu încasări de peste 10.000 de euro anuală de a avea un POS instalat.
Dintr-un total de aproximativ 600.000 de comercianţi activi prezenţi în ţara noastră, un procent de circa 70% au vânzări anuale de peste 10.000 de euro. Ceea ce înseamnă că numărul POS-urilor instalate ar trebui să depăşească 400.000 de la un total de 153.000 la sfârşitul trimestrului al treilea al anului trecut, conform datelor BNR, adică o creştere masivă. După cum spuneau cei de la Mastercard, acesta este primul pas ce trebuie făcut în direcţia bancarizării zonei rurale. Cu alte cuvinte, trebuie să existe posibilitatea achitării cu cardul pentru ca oamenii să găsească atractive soluţiile de plată fără cash.
Studiul realizat de Brandberry la comanda NoCash arată că mai puţin de o treime din mediuil rural are acces la servicii financiare de bază, precum un cont bancar. În mediul urban mare şi în metropole 85% dintre adulţi au cel puţin un cont bancar, iar în oraşele mici procentul coboară la 78%, pentru ca în rural să ajungă la 35%. Creşterea utilizării în mediul rural ar putea fi ajutată şi de posibilitatea retragerii de bani de pe card direct de la magazin (cu un maxim de 200 lei), comercianţii având acum posibilitatea de a oferi acest serviciu financiar. Evident, contra unui comision sau prin îndeplinirea unor condiţii stabilite de ei, cum ar fi obligativitatea cumpărării unor produse înainte de a putea cere cash. Iniţiativa există deja şi se aşteaptă ca anul acesta să fie şi implementată de comercianţi.
În urma ţării vecine
Numărul total de carduri în circulaţie în ţara noastră este de circa 15 milioane, adică 0,75 carduri pe cap de locuitor, mai mic şi decât cel din Bulgaria, unde este de 1,1 carduri la un locuitor. Cifra reală este şi mai mică dacă luăm în calcul că persoanele care utilizează frecvent serviciile bancare au cel puţin două carduri pe care le folosesc lunar. Nici la numărul de plăţi raportat la populaţie nu stăm mai bine: doar 11 plăţi anuale, în timp ce în Bulgaria numărul urcă la 14, iar în statele din Vestul Europei depăşesc o sută.
Dar utilizarea serviciilor financiare moderne creşte şi este obligatoriu să crească dacă dorim să reducem evaziunea fiscală. Un ajutor important va veni şi de la legea care prevede obligativitatea conectării online a caselor de marcat fiscale cu serverele ANAF, fapt care va limita automat posibilitatea modificărilor încasărilor.
Dar deocamdată nu se ştie clar când şi cum va fi implementată această măsură deoarece presupune eforturi majore atât din partea comercianţilor, cât şi din cea a distribuitorilor de case de marcat, fără să mai vorbim de capacitatea ANAF de a gestiona un volum atât de mare de date. Desigur, nici măcar această măsură nu va elimina complet evaziunea fiscală (nu vor dispărea spre exemplu cumpărăturile „pe caiet“, care nu pot fi înregistrate în registrul zilnic de vânzări), dar o va limita semnificativ.
Utilizarea banilor cash nu va dispărea prea curând din ţara noastră şi nici nu este de dorit acest lucru, dar iniţiativele care se anunţă anul acesta, ca şi avansul tot mai mare al plăţilor contactless şi al celor cu telefonul mobil sunt veşti bune pentru o economie care are nevoie şi de bancarizare şi de combaterea plăţilor nefiscalizate.
