Compania franceză Louis Vuitton, parte a grupului LVMH, a achiziţionat „La Fabrique du Temps”, o firmă elveţiană care produce componente pentru ceasuri de lux, cu sediul la Geneva. Suma pentru care tranzacţia a fost realizată nu a fost făcută publică. Deşi produce componente pentru ceasuri de lux, atelierul manufacturier „La Fabrique du Temps” din Geneva nu are o tradiţie îndelungată pe piaţă, fiind înfiinţat în 2007.

Grupul Labelux a cumpărat producătorul de pantofi de lux Jimmy Choo pentru circa 810 milioane de dolari de la fondul de investiţii TowerBrook Capital Partners, potrivit unor surse citate de Bloomberg. Grupul, cu sediul la Viena, a achiziţionat de asemenea în 2008 producătorul elveţian de încălţăminte şi accesorii Bally.

Compania B&B Collection va distribui ceasurile elveţiene Oris pe piaţa românească. “Nu am avut partenerul potrivit până acum, de aceea am venit abia în 2011 pe piaţa românească”, a declarat, într-o conferinţă de presă, Roland Ackermann, regional manager Oris. Deşi a fost creată în 1904, compania elveţiană Oris, deţinută de Ulrich W. Herzog, a rămas până în prezent independentă, nefiind listată la bursă.

Un „concept store” este locul care adaugă experienţei de shopping ceva în plus, fie că e vorba de ceva neaşteptat, precum o expoziţie sau un cinematograf, fie că oferă n amestec imprevizibil de produse - cărţi alături de pantofi, cosmetice alături de electronice etc. În toate acestea se strecoară însă o idee, un „fir roşu” care ajută produsele să se pună reciproc în valoare, astfel încât consumatorul să câştige senzaţia de „îmbogăţit“: nu a venit doar să cheltuiască, ci şi să încerce lucruri noi.

Ritmul de apariţie a ghidurilor Michelin, dedicate principalelor oraşe din lume - şi împrejurimilor accesibile ale acestora, dacă prezintă vreun grad de atracţie gastronomică -, s-a dilatat la maximum: în timp ce ghidurile pentru New York şi San Francisco au apărut în octombrie 2010, iar cel pentru Marea Britanie este disponibil din ianuarie, restaurantele franţuzeşti au trebuit să aştepte cel puţin până în martie .

Guy Martin, star-ul unui legendar restaurant parizian, a devenit celebru bătând recorduri de vârstă: a fost, pe rând, cel mai tânăr bucătar de o stea, două stele şi trei stele Michelin. Din ianuarie, el conduce, prin indermediul unuia dintre asistenţii săi, bucătăria de la Epoque . Este România o destinaţie atrăgătoare pentru un chef cu stele Michelin? Am avut un sentiment bun faţă de această provocare imediat ce am început negocierile. Felul în care a decurs comunicarea între reprezentanţii Epoque şi mine a fost un semn că se vor întâmpla lucruri excelente.

Oamenii de afaceri şi consultanţii din domeniul luxului sunt conştienţi că trebuie să compenseze scăderea numărului de clienţi cu servicii mai bune. Primele obiective sunt aplicarea legilor privind drepturile de autor şi profesionalizarea vânzătorilor. Piaţa neagră şi serviciile sla­be către clienţi reprezintă ce­le mai mari probleme pe care le au producătorii şi co­mercianţii din domeniul luxului în România, au afirmat reprezentanţii acestei industrii într-o conferinţă care a avut loc săptămâna trecută în Bu­cur­eşti.

Producătorul italian de articole de lux Prada vrea să lanseze în iunie o ofertă publică iniţială la bursa din Hong Kong, pentru a obţine în jur de două miliarde de dolari, potrivit unor surse apropiate situaţiei, citate de agenţia Reuters. Vânzarea de acţiuni, prima de acest tip a unei companii italiene la bursa din Hong Kong, ar putea evalua Prada la 10,7 miliarde de dolari, excluzând datoriile.

Grupul francez de bunuri de lux LVMH Moet Hennessy Louis Vuitton va cumpăra producătorul italian de bijuterii Bulgari, în cadrul unei tranzacţii evaluată la 3,7 miliarde de euro, potrivit agenţiei Reuters. Consorţiul LVMH produce genţile Louis Vuitton, şampania Moet si cognac-ul Hennessy, dar deţine şi branduri precum Christian Dior (linia vestimentară), şampania Dom Perignon şi linia de parfumuri Guerlain, a fost de acord să cumpere compania de bijuterii care are sediul la Roma.

Un raport cuprinzător privind piaţa luxului în România va fi prezentat la evenimentul „BUSINESS OF LUXURY FORUM”, care va avea loc la Bucureşti, pe data de 28 martie. Ediţia din acest an se va concentra pe prezentarea oportunităţilor pe pieţele de lux din Serbia, România, Polonia, Ucraina, dar şi Azerbaidjan şi Tatarstan (Rusia). Pentru fiecare dintre aceste pieţe, organizatorul evenimentului, CPP Luxury Industry Management Consultants Ltd, a realizat câte un raport complet. „Săptămâna Financiară” prezintă, în premieră, detalii ale raportului CPP privind piaţa de lux din România.

Mai puţine diamante, dar la fel de multe materiale preţioase, mai puţine zorzoane, dar la fel de multă migală, mai puţine extravaganţe şi o mult aşteptată revenire în zona conservatoare a ceasurilor clasice, de început şi mijloc de secol XX. Cu un public chinez flamboiant, care are nevoie de o scurtă introducere în pasiunea pentru simplitatea „icon“-urilor din orologerie, pe de o parte, şi cu un public din pieţele tradiţionale ce va rămâne o vreme selectat din rândul celor cu extrem de mulţi bani, revenirea la formele tradiţionale este pe deplin motivată şi justificată.

Oamenii care concentrează mare parte din averea planetei sunt şi cei care ştiu foarte bine ce se în­tâmplă cu banii. Dacă ei „îşi pun arici” în buzunare, e recesiune, dacă încep să cheltuiască, piaţa îşi revine. Pe toate pieţele importante - Asia-Pacific, SUA şi Europa - cheltuielile destinate luxului au revenit la un nivel relativ normal.

Un studiu recent al CPP-Management Consultants indică sfârşitul lui 2011 ca fiind momentul din care se va putea afirma că piaţa luxului a început să-şi revină. După recenta deschidere a magazinului Emporio Armani, urmează să se deschidă oficial şi primul magazin Gucci, urmat de un monobrand Burberry, în mai 2011. „Până acum am avut prezente în regim de magazine mono-brand Louis Vuitton, Zegna, Paul & Shark, Canali, Max Ma­ra şi Hugo Boss. Estimez că in­tra­rea celor trei noi branduri va provoca o creştere pe piaţa de modă şi ac­cesorii de aproximativ 40%, dat fiind că Burberry şi Emporio Armani fac parte din aşa-zisul «lux democratic», capabil să atragă în magazine oa­meni cu venituri medii, din zona pro­fesională şi de middle management.

Toţi marii jucători de pe piaţa luxului au încheiat cel de-al treilea trimestru cu creşteri importante, majoritatea segmentelor înregis­trând nu doar vânzări cu peste 10% mai mari faţă de trimestrul anterior, ci şi margini de profit mai semnificative. Apropierea Sărbătorilor şi consolidarea constantă a burselor din ultimele luni par să fi adus şi un nivel mult crescut de încredere în piaţă din partea consumatorilor cu bani, care au considerat că e vremea să deschidă din nou portofelele.

Sunt deja cunoscute cizmele şi hainele de vânătoare încălzite cu baterii, iar „mantia invizibilă“ a fost inventată de câţiva ani buni. Însă designerii de top încearcă să spargă toate barierele, incluzând în creaţiile lor tehnică de ultimă oră. De la vedetele de pe covorul roşu la catwalk-urile din capitalele modei, ledurile şi bluetooth-ul se întrec în cucerirea noii generaţii de consumatori. Ca să vinzi scump, trebuie să vorbeşti limba clienţilor, iar producătorii de lux din toată lumea se văd neputincioşi în faţa generaţiei Y, pentru care comunicarea tradiţională a devenit complet lipsită de valoare.

În primele zile ale lui noiembrie, un fior rece i-a străbătut pe toţi iubitorii de produse de lux exclusiviste: apăreau primele zvonuri conform cărora LVMH ar fi cumpărat, pe ascuns, o cantitate enormă de acţiuni la Hermés. LMH (Louis Vuitton Moet Hennessy) a confirmat rapid, consumatorii s-au cam pa­nicat, şefii Hermés au ieşit la rampă cu declaraţii dure, Vuitton a jucat car­tea puterii, iar autorităţile s-au se­si­zat şi au demarat o anchetă asupra legalităţii tranzacţiilor. Că toată treaba e complet lipsită de transparenţă, că Vuitton înjunghie pe la spate sau că ceva e în neregulă cu toată po-vestea - toate acestea sunt clare. Nu e clar însă cum va evolua acest război în care fiecare dintre părţi are arme puternice, disponibilităţi financiare colosale şi doze notorietate cum rar se mai văd prin piaţă.

Marile branduri închid şi deschid magazine noi, îşi recalculează preţurile, îşi lansează noile campanii de advertising şi, pe scurt, fac tot posibilul să îşi (re)aducă cei mai buni clienţi la tejghea. Nu neapărat în sensul fizic (deşi ultimele zile au consemnat şi noi des­chideri de magazine), ci măcar online, unde Boucheron a creat prima „tejghea virtuală“, la care pot fi probate bijuterii cât se poate de reale.

Frumuseţea este trecătoare se spune, iar altă prejudecată mi­sogină spune că frumuseţea şi inteligenţa nu fac casă bună. Însă exemplele că lucrurile nu stau chiar aşa curg din toate direcţiile. Şi ce alt exemplu mai bun ar putea exista dacă nu chiar simbolurile absolute ale frumuseţii - supermodelele?

Galeria de artă modernă Guy Hepner a declanşat un adevărat scandal săptămâna trecută, căruia, de altfel, i-a şi căzut victimă: expoziţia demitizantă a rebelului Jason Alper, creatorul costumelor din ireverenţiosul film „Bruno”, al lui Sascha Baron Cohen (şi co-autor al celebrelor personaje Ali G şi Borat), a atacat cu eleganţă două simboluri revitalizate de începutul secolului XIX - Da Vinci şi Louis Vuitton - ambele devenite recent definiţii supreme ale consumatorismului. La doar câteva zile, expoziţia a fost închisă.