Anul trecut a fost dezastruos pentru toată industria modei de lux, iar e­fectele au fost mai adânc re­sim­ţite de companiile mici şi de cele cu o reţea de distribuţie concentrată fie pe plan naţional, fie exclusiv european. Giganţii modei au reuşit, în tot acest timp, să compenseze pierderile de pe pie­ţele tradiţionale - Eu­ro­pa şi SUA - prin creşterile mari din China, O­rien­tul Mijlociu şi Rusia. Dar pentru că sfârşitul lui 2009 nu pare să fi adus creşterile scontate, iar prog­­noza pentru 2010 e încă pesi­mis­tă, implicarea guvernelor pare inevita­bilă. Franţa a făcut primii paşi.

Reprezentantul exclusiv al Rolex în România, Chronolink, a lansat în această săptămână un magazin multibrand, Ellinas, în care vor fi prezente trei companii de top din lumea bijuteriilor şi orologeriei – Mikimoto, Tudor şi Boucheron. Valoarea investiţiei Chronolink în noul magazin, aflat în imediata proximitate a locaţiei iniţiale, se ridică la un milion de euro, 80% din sumă fiind reprezentată de stocuri.

Magazinul My House, importator al unor branduri de precum Rosenthal, Lalique şi Hermes, a lansat în această săptămână şi o serie de colecţii de cristaluri Moser, un nume recunoscut pe plan mondial ca standard al rafinamentului şi bunului gust. Printre clienţii care au contribuit la consacrarea imaginii firmei ca “furnizor pentru clienţi cu sânge albastru” se numără Eduard al VII-lea al Angliei, Curtea Imperială a Austriei, Papa Pius al XI-lea, Şahul Persiei, Regina Elisabeta a II-a, Regele Mohammed al V-lea al Marocului, Preşedintele Sukarno al Indoneziei şi mulţi asmenea.

Harry Winston este omul care a avut cele mai mari şi cele mai preţioase diamante din lume. Atât de multe încât nici o casă regală din lume nu s-ar putea compara cu fiul umilului imigrant ucrainian Jacob, devenit Winston după fuga în America, la sfârşitul secolului XIX. Povestea lui Harry Winston este punctată de cea a pietrelor sale preţioase, însă merge mult, mult mai departe.

La primele semne de profit, bancherii de pe Wall Street nu doar că s-au hotărât să îşi acorde bonusuri la acelaşi nivel ca înainte de criză, dar sunt şi destul de de deschişi în a recunoaşte că mare parte din bani se vor duce pe cheltuieli de lux, de la proprietăţi la bijuterii şi ceasuri. Relativ indiferenţi la criticile din media, mulţi sunt pe cale să primească în acest an bonusuri-record, cum nu au existat nici în cei mai buni ani fiscali.

Cie. Financiere Richemont SA, cel mai mare producător de bijuterii din lume, a anunţat recent că vânzările de sărbători s-au situat la un nivel peste aşteptări, mai ales în cazul a două dintre cele mai importante branduri ale grupului – Cartier şi IWC. Veniturile dein vânzări au atins 1,59 miliarde de euro în ultimul trimestru al anului trecut, faţă de estimările de 1,51 miliarde (media a 17 prognoze oficiale) faţă de 1,54 în aceeaşi perioadă a lui 2008.

Aşa cum era de aşteptat, declanşarea crizei economice a afectat major vânzarea de obiecte de artă în general şi a licitaţiilor în special. Ultimele vânzări prin această formă de comerţ au marcat un fel de concluzii, dar şi premisele unei noi dinamici. În paralel cu criza economicăpropriu-zisă, seismele pe piaţa de licitaţii au fost determinate şi de apariţia unei case care venea cu un concept nou, cu o investiţie masivă în forma de prezentare şi cu un nou tip de marketing: casa Artmark Apariţia Artmark, spre sfâr­şi­tul anului 2009, a fost un test de anduranţă pentru toate celelalte case de licitaţii. Singura care a rămas relativ stabilă în vânzări a fost Goldart, celelal­te două resimţind puternic aceas­tă inserţie incomodă.

Imobiliarele, aurul, pasiunea neinhibată a chinezilor şi indienilor faţă de „glamour“, precum şi declaraţiile optimiste ale politicienilor şi finanţiş­tilor de pretutindeni au repus pe picioare piaţa luxului mai rapid decât cele mai optimiste prognoze. În plus, consumul de lux în zona Asiei nu pare să fi fost afectat de criză, ba, mai mult, China ar putea deveni în curând cea mai importantă piaţă din lume.

Piaţa autohtonă de bijuterii de lux pare să fi intrat într-o efervescenţă departe de lamentările legate de criză din majoritatea celorlalte segmente ale luxului. Cu puţin înainte de deschiderea celui mai mare spaţiu destinat bijuteriilor din Bucureşti, flagship-ul Micri Gold, competitorii de la Galt prezentau în exclusivitate, în spaţiul dina apropierea Căii Victoriei, o expoziţie itinerantă a unuia dintre cei mai rafinaţi producători italieni de bijuterii, Pasquale Bruni.

Complexul Tulip Beauty & SpA Rituals din cadrul hotelului Vega din Mamaia a devenit recent primul centru de înfrumuseţare şi sănătate de pe litoral care şi-a aliniat “meniul cosmetic” la cele standardele internaţionale de “cinci stele”.

Unul dintre liderii pieţei de bijuterii din Bucureşti, Micri Gold, a deschis ieri cel mai mare showroom multibrand specializat din Bucureşti, în incinta proaspăt renovatului hotel Continental. În noul magazin vor fi disponibile seriile de lux şi piese foarte rare sau unicate ale celor nouă companii pe care Micri Gold le reprezintă în România - Chopard, Bvlgari, Damiani, deGrisogono, Chimento, Schoeffel, Gianni Lazzaro, Claudio Fiorentino şi Dubey & Schaldenbrand.

După deschiderea unui magazin “flagship” în Constanţa, Future Fashion International şi-a continuat extinderea cu un magazin Boss de lux în Bucureşti, la mai puţin de un an după ce fostul partener autohton al companiei germane s-a văzut silit să renunţe la reprezentarea brandului.

Între Salonul de Înaltă Orologerie de la Geneva şi apariţia noilor colecţii pe piaţă există, de obicei, un hiat destul de lung, mai ales în cazul liniilor cu foarte puţine exemplare. Unicatele şi cele mai scurte serii au toate şansele să dispară chiar înainte să apară oficial spre vânzare, în timp ce restul colecţiilor pândesc reacţiile criticilor pentru a stabili preţul final. Nu a fost cazul însă pentru trei linii de excepţie de la Girard Perregaux, lansate de curând şi prin intermediul magazinelor Galt - Cat’s Eye, ww.tc Shadow şi Vintage 1945 Centered Hour & Minute - toate prezentate în premieră la ediţia 2009 a salonului de la Geneva

Se spune că foametea mondială va veni în momentul când vor învăţa chinezii să mănânce cu lingura. Deocamdată, cheful lor de băutură e pe cale să scoată grupul Louis Vuitton-Moet-Hennessy din graficele descrescătoare. Şi alte zone ale pieţei de lux au reînceput să-şi pună speranţa în China, mai ales marile case de bijuterii şi de modă. Rusia însă stagnează la un nivel foarte scăzut al consumului de lux, iar Brazilia nu mai are mari motive să-şi pună iniţiala în rezervorul de spe­ranţe numit BRIC (Brazilia-Rusia-India-China, considerate viitorul El Dorado al vânzătorilor de lux)

În spatele Pieţei Obor, o structură de hală veche aminteşte că aici se găsea pe vremuri „Hala 100”, unde România producea ceasurile Orex (de la „Ora Exactă”). Astăzi a deve­nit doar un alt motiv de scandaluri imobiliare. În blocul de alături, la  ultimul etaj, în câteva cămăruţe cu aer de laborator de farmacie, de genetică sau de ceva studii spaţiale, se află sediul Horologivm, locul în care ceasurile stricate se întorc la viaţă. Aici îşi petrece mare parte din viaţă un vrăjitor.

Relaţia dintre piaţa luxului şi Internet se complică pe zi ce trece. În unele privinţe, seamănă cu războiul drepturilor de autor împotriva download-urilor ilegale. Pe de o parte, tot ce e legat de artă, istorie, de “feeling”-ul brandului şi imaginea sa devine conţinut obligatoriu pentru site-urile proprii. Comunicarea la nivel de brand (mai rar de grup) sau de colecţie nu are cum să evite prezenţa online. Când vine vorba despre vânzări însă, problema se schimbă.

Designerul japonez Yamamoto, unul dintre oamenii care au schimbat cel mai mult faţa “haute-couture” după anii ’80, a fost îngenunchiat de criza financiară: compania care îi poartă numele a depus cerere de intrare în faliment după ce mare parte din consumatorii fideli au preferat să treacă la haine mai ieftine.

Piaţa luxului a fost afectată de două crize în mai puţin de un deceniu: cea care a urmat atacurilor de la 11 septembrie şi cea derivată din prezenta recesiune. O epidemie de atitudini anti-shopping a adăugat o presiune colosală asupra producătorilor, care şi-au văzut mult micşorat grupul şi-aşa restrâns, elitist de consumatori. Câţiva au făcut pasul către mass-market (Coach, Jimmy Choo), alţii au închis pur şi simplu porţile (Escada, Christian Lacroix). Făcând sinteza ultimilor cinci ani, Luxury Institute a lansat un document-manifest, conţinând 12 reguli esenţiale, în care arată ce trebuie să se schimbe urgent în mentalitatea producătorilor şi vânzătorilor de lux ori cum se pot adapta aceştia la noile valori ale consumatorilor.

Unul dintre cei mai prestigioşi manufacturieri elveţieni, Vacheron Constantin, a decis să le reamintească pasionaţilor de orologerie de începuturile companiei, lansând o ediţie limitată (50 de piese) a ceasului Pocket Watch Patrimony Contemporaine, primul model de ceas de buzunar inclus în colecţia Collection Excellence Platine. La fel ca în 1755, când a fost fondată compania, ceasul de buzunar vine să marcheze o nouă eră.