Cei mai mari producători de tehnologie, de la Sony şi Panasonic până la Samsung şi LG, pariază anul acesta pe tehnologia de divertisment 3D, care are un succes fără precedent în cinematografe, dar despre care specialiştii spun că va avea un şi mai mare succes în sufrageria utilizatorilor.

Dezvoltarea platformelor de conţinut online şi creşterea spectaculoasă a reţelelor sociale generează noi cerinţe în privinţa serviciilor de monitorizare a informaţiei pe diferite medii. Acestea încearcă să acopere nu numai nevoile departamentelor de PR ale companiilor, ci şi pe ale celor de strategie, vânzări şi chiar resurse umane. Deşi marketerii şi-ar dori mai multe informaţii legate de reţelele sociale, există nişte limite privind viaţa privată, care nu pot fi încălcate de agenţiile de monitorizare.

Programul „Rabla“ este departe de a fi perfect şi asta o demonstrează surprinderea manifestată de Guvern în momentul în care s-au epuizat vou­che­rele şi măsurile disperate pe care acesta vrea să le ia. Propu­nerea de limitare a valabilităţii tichetelor va­lori­ce la numai 3 luni este aproape inutilă, singurul efect fiind preţul cu care aceste hârtii se vor tranzacţiona. Până atunci, ofertele dealerilor cu­mulate cu prima de casare au co­borât preţurile la valori incredibile.

Din când în când, sătul de căutarea unui absolut culinar (care oricum nu există), îmi vine o poftă de mâncare bazică, de hrană de cantină, de popotă, de refector. Este mai totdeauna urmarea unui şir mai lung de dejunuri sau cine sofisticate, unde chiar cuvintele par învelite în staniol ca nu cumva alunecarea lor să păteze grav conversaţia. Aşa că am profitat deunăzi de invitaţia unui prieten mult mai tânăr şi mult mai punk să vizitez un pub „à l’anglaise“ nu departe de Regie. Zgomot, gălăgie şi tumult poate fi definiţia repetitivă a locului.

România şi Cehia vor fi primele ţări în care piaţa de lux va ieşi din criză în următorul interval, anunţă CPP-Management Consultants, în avanpremiera primului mare eveniment consacrat luxului din acest an. În Bulgaria, nu există încă semne clare de revenire, însă perspectiva nu are nici motive să fie sumbră. Polonia, neafectată de criza financiară, îşi accelerează ritmul de creştere a pieţei de produse şi servicii premium şi superpremium, după ani întregi în care părea că luxul şi polonezii sunt o incongruenţă conceptuală. Cea mai grea situaţie este întregistrată în Ungaria şi Ucraina, unde piaţa de lux continuă să se scadă, fără posibilitatea de a-şi reveni înainte de 2011, iar cele mai promiţătoare semne vin din Serbia, unde vânzările de lux îşi vor continua creşterea.

Ski în Aspen, surf în Hawaii, plajă în Dubai, excursii gourmet la Tokyo, călărie în Kentucky, scuba în Marea Barieră de Corali a Australiei, camping în vecinătatea elefanţilor africani, spa într-un palat indian… Opţiunile de a petrece clipe de neuitat la un preţ cam piperat sunt fără număr. Chiar şi aşa, apare din când în când câte o idee care reuşeşte „să-i lase mască” pe cei care credeau că au văzut totul.

Un roman ca un poem
Scriam, cu aproape doi ani în urmă, despre primul roman al Dianei Adamek, „Vasco da Gama navighea­ză”: „Un roman deosebit de mai tot ce se scrie la noi, scris fără complexe şi fără nevoia de a se supune unei mode”. Acelaşi lucru se poa­te spune şi despre al doilea roman al ei, „Pădurea mătuşii Clematis“, apărut la Editura Palimpsest. „Diana Adamek mi se pare un prozator extraordinar, decuplat de toate modelele mileniului al treilea, de toate obişnuinţele scrisului postmodern“, spune de­spre ea criticul Cornel Ungureanu, care o plasea­ză „în vecinătatea lui Alice Botez, Virginia Woolf sau Nathalie Sarraute”.

Într-un guvern, Ministerul Culturii reprezintă interfaţa politică a identităţii unui popor. Este punctul nevralgic al prezenţei unui stat în Uniunea Europeană şi în lume. Până acum, în România nu s-a în­ţeles acest lucru, la nivelul de practică politică. Nici în ceea ce pri­veş­te alocarea fondurilor de la buget, nici în gestionarea lor. Menţinerea în stare de ruină a MCCPN şi a domeniilor de pe teritoriul său de referinţă s-a manifestat fie prin cinism, fie prin incompetenţă. După ultimele alegeri, ministerul a fost preluat de Kelemen Hunor.

România - ţara hackerilor cu alambic

Luni: „În 11 ani, costul învă­ţă­mân­­tului s-a dublat. Rezulta­tele sunt zero“, ne informează Finan­cia­rul, într-un articol din care mai a­flăm că, potrivit unui raport întoc­mit chiar de Guvern, „Faptul că a­proape unul din patru tineri care a fi­nalizat o formă de învăţământ su­pe­rior nu are un loc de muncă ri­dică un serios semn de întrebare cu privire la eficacitatea învă­ţămân­tu­lui universitar“. Dacă la şcoală nu se învaţă nimic, în schimb studiul in­dividual este curată brăţară de aur, ne sugerează un titlu din Curierul Na­ţional: „Hackerii români au speriat SUA: au furat 10 milioane de dolari într-o singură zi“.

Se ştie deja pe ce a cheltuit „Regele pop-ului” averea colosală câştigată din vânzarea a 750 de milioane de albume. De la vizite în hoteluri de 10.000 de dolari pe noapte la celebrul Neverland, de 50 de milioane de dolari (cu un preţ de întreţinere anual de alte câteva milioane bune), nimic nu era prea mult pentru unul dintre cei mai vânduţi artişti din lume. Însă datoriile de 500 de milioane de dolari lăsate în urmă au creat un lung şir de creditori la uşa moştenitorilor.