Sunt miliardarii noştri mai zgârciţi ca ai lor? Sau presa şi comentatorii mai superficiali? Un întreg proces de intenţie a fost declanşat împotriva bogătanilor români care refuză să preia exemplul colegilor lor americani, şi să doneze în scopuri caritabile jumătate din avere, argumentând că n-au încredere nici în administratorii publici ai acţiunilor caritabile, nici în cei privaţi. Şi ca să fim cinstiţi, de ce ar avea? În plus, o analiză a sistemului de impozitare din Statele Unite ale Americii arată că scopul acţiunii lui Warren Buffett, Bill Gates, Michael Bloomberg nu este atât unul caritabil, cât unul de optimizare fiscală. Iar faptul că preferă să facă acte caritabile în loc să plătească impozite arată neîncrederea lor în administratorii americani ai banilor publici

Ordonanţa de urgenţă privind unele măsuri de combatere a evaziunii fiscale a intrat în vizorul Comisiei Europene, care a trimis deja la Bucureşti o Comisie de experţi tehnici ce urmează să analizeze motivaţiile acestei măsuri. Cu toate că oficialii de la Bruxelles nu au trimis un punct de vedere pe margi­nea ordonanţei respective, auto­ri-tăţile de la Bucureşti stopează aplicarea ei exact în momentul în care evazioniştii sunt în plină activitate.

Potrivit Codului Fiscal, aflat în vigoare de la 1 iulie 2010, orice venituri de natură profesională, altele decât salariile, sunt impozitate cu 16% şi li se aplică şi contribuţiile sociale individuale. Lăsând la o parte problemele ridicate de termenul de intrare în vigoare, 6 luni de la adoptarea actului, sau cele procedurale, modificarea Codului Fiscal nu prin lege, ci prin ordonanţă de urgenţă, noul act normativ mai are câteva hibe insurmontabile UPDATE: Pensionarii au scăpat de CAS pe venituri din activităţi independente

Fiscul a declanşat un amplu control la cluburile de fotbal pentru a recupera res­tan­ţele de zeci de milioane de eu­ro pe care acestea le au de plătit către bu­getul de stat. Spectacolul spor­tiv va avea de suferit din lipsa ba­nilor anul acesta şi, foarte posibil, şi pe viitor, pentru că afacerile pa­tronilor, cele mai multe în do­me­niul imobiliar, au fost profund afec­tate de criza economică.

Cine munceşte plăteşte, pare a fi noul principiu după care vrea să se ghideze actualul ministru al finanţelor publice Sebastian Vlădescu. Cel puţin aşa reiese din declaraţiile făcute (în nume personal sau ca reprezentant al MFP?!) săptămâna trecută, prin care anunţa un posibil nou sistem de impozitare în România: impozit progresiv asupra veniturilor, impo­zit pe profit şi TVA reduse, salariu minim majorat cu 30%.

Ideea impunerii de contribuţii de asigurări sociale (CAS) la sistemul public de pensii asupra contravalorii tichetelor cadou, de masă, de creşă şi de vacanţă acordate de angajatori salariaţilor vine în contradicţie flagrantă cu anunţul Ministerului Finanţelor potrivit căruia asupra acestor beneficii se va aplica doar impozitul pe venituri din salarii, de 16%.

Deţinătorii de drepturi de proprietate intelectuală au rămas printre puţinele categorii care vor fi în pericol să le fie imputate contribuţiile sociale şi, în plus, să răspundă şi în solidar cu „angajatorul”, după ce, în urma unor „consultări” care au avut loc la Ministerul Finanţelor Publice, principalele bresle „liberale” au obţinut exceptarea, prin norme, de la prevederile noului articol din Codul Fiscal. Una dintre cele două ordonanţe de urgenţă de mo­dificare a Codului Fiscal adoptate de Guvern în a­ceeaşi şedinţă a provocat un ade­vărat cutremur pe piaţa muncii. Potrivit acesteia, Fiscul dobândeşte dreptul de a reconsidera orice ac­tivitate drept activitate dependen­tă.

Inevitabilul s-a petrecut: TVA a fost majorată! Încă din toamna anului trecut, SFin anunţa, printr-o serie de 3 articole, evenimentele de săptămâna trecută. Pe 11 octombrie publica „TVA - Transfer Violent de Avuţie”, articol urmat de alte două în luna noiembrie, „Datoria publică de 5,7% din PIB scadentă în 2010 majorează TVA” şi „Taxa pe Valoare Amplificată”. Aşa cum arată şi titlurile, deficitele structurale şi interesele electorale conduceau la o singură soluţie prin care FMI putea fi asigurat că-şi va primi înapoi banii împrumutaţi României: majorarea taxei cu cea mai mare incidenţă în veniturile publice.

De joia trecută, Fiscul are puterea de a declara drept „activităţi dependente” şi de a taxa ca venituri din salarii toate activităţile desfăşurate pe bază de PFA, drepturi de autor, convenţii civile, contracte de colabo­rare sau mandat pe care, pe baza unor criterii extrem de laxe, le suspectează că ar „masca” raporturi salariale. Mai mult, noul Cod Fiscal introduce obligativitatea de plată a contribuţiilor de asigurări sociale (CAS) la sistemele publice de pensii, sănătate şi şomaj şi pentru liber-profesioniştii consideraţi în continuare „independenţi” de către Fisc, deşi reglementarea acestor contribuţii cade în sarcina legilor specifice din domeniile respective.

Decizia Guvernului de majorare a TVA de la 19% la 24% după ce măsura de reducere a pensiilor cu 15% a fost declarată neconstituţională, va propulsa România între ţările europene cu cea mai mare taxă pe valoare adăugată. UPDATE: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului (OUG) care majorează TVA de la 19 la 24% a fost publicată în Monitorul Oficial Partea I nr. 431 din 28 iunie 2010 şi va intra în vigoare de la 1 iulie 2010.

Guvernul a adoptat o ordonanţă de urgenţă (OUG) de modificare a Co­dului Fiscal prin care au fost introduse contribuţii sociale la veniturile din activităţi independente în limita anuală a cinci salarii medii pe eco­nomie. Aşa arată ultima campanie de presă declanşată la comandă cu scopul de a denigra instituţii ale statului, prin răspândirea de informaţii false despre activitatea acestora. Pentru că nu se ştie dacă ordonanţa a fost sau nu adoptată, dacă plafonul este anual sau lunar, dacă el este de 5 sau de 10 salarii medii pe economie. În plus, falsitatea informaţiilor este demonstrată şi de faptul că o astfel de prevedere n-are ce căuta într-o ordonanţă de modificare a Codului Fiscal.Din nefericire pentru autorii raportului CSAT însă, autorii dezinformării nu sunt ziariştii, ci ministrul de re­sort şi instituţiile „denigrate”: guvernul şi Ministerul Finanţelor Publice.

La numai o zi de la eşecul moţiunii de cenzură, voturile de loialitate ale parlamentarilor PDL au fost răsplătite în prima şedinţă de Guvern. Executivul a decis să salveze de la faliment adminis­traţiile locale în care aceştia îşi au birourile parlamen­tare, expri­mându-şi disponibilitatea de a le împrumuta 1,5 miliarde de lei cu o dobândă de 6,25%, în condiţiile în care MFP se împrumută pe piaţă la o dobândă de 7%.

După reducerea cheltuielilor în sectorul bugetar, a celor cu salariile şi pensiile, mai puţin a celor cu bunuri şi servicii, cât de curând va debuta cea de-a doua etapă a concursului anti-criză: majorarea impozitelor sectorului privat. Astfel, potrivit unui proiect de ordonanţă de urgenţă, persoanele fizice din România vor fi obligate să achite impozite mai mari, fie prin impo­zitarea depozitelor bancare, a câştigurilor bursiere, până la cea a numărului de case. Viitorul apropiat va aduce foarte probabil plata de contribuţii sociale de către cei care desfăşoară activităţi independente, iar campania de toamnă va culmina cu majorarea TVA şi/sau a cotei unice.

Indiferent de justeţea şi oportunitatea măsurilor adoptate de Guvern, modul de imple­men­­tare ales este absolut inaccep­tabil. El conduce la o interpretare abuzi­vă şi arbitrară a Constituţiei. Legea su­­premă este transformată de ju­riştii Executivului dintr-un document menit a proteja indivi­zii de pu­terea abuzivă a guvernan­ţilor în­tr-unul prin care orice re­strân­­gere a drepturilor cetăţenilor este justificată de „conturarea u­nei imagini” de dezastru sau „si­nis­­tru deosebit de grav”.

Parlamentul este ultima instituţie care se poate împotrivi micşorării salariilor şi pensiilor. Iar negocierile desfăşurate par a da şanse nule unei eventuale moţiuni de cenzură. Soarta veniturilor a 1,36 milioane de bugetari şi peste 6 milioane de pensionari pare pecetluită. Rămâne o singură întrebare: dat fiind caracterul temporar al măsurilor adoptate, ce se va întâmpla în 2011? Vor reveni salariile şi pensiile la actualul ni­vel? Aceasta este întrebarea care stă pe bu­ze­le multor români. Răspunsul ministrului finanţelor este unul evaziv. „La 1 ianuarie vom avea o nouă lege a pensiilor, a sa­la­rizării unice şi un nou buget.

În ultima săptămână, încercarea de a găsi soluţii alternative la reducerea salariilor şi pensiilor sau la majorările de impozite a adus în prim-planul dezbaterii publice economia subterană. Combaterea acestui fenomen, ajuns la 40% din Produsul Intern Brut (PIB), a aprins mintea ziariştilor, sindicaliştilor şi politicienilor care s-au întrecut în oferirea de soluţii. Nimeni nu s-a referit la cauzele acestuia: impozitarea agresivă a forţei de muncă, reglementarea excesivă, corupţia inerentă a achiziţiilor publice. Iar când cauzele nu sunt cunoscute, soluţiile pot fi irelevante.

Autorităţile au dat semnale că ar vrea să „ares­teze” la bugetul asigură­rilor sociale de stat 80% din viramentele salariaţilor la fonduri de pensii private obligatorii (pilonul II), prin tăierea contribuţiilor acestora la fonduri de la 2,5% la doar 0,5% din venitul brut lunar. Pe circuitul parlamentar se află în prezent nu mai puţin de patru pro­iec­te de lege, iniţiate de aleşi ai PDL, PSD, PNL şi UDMR, care vor fie să transforme pilonul II în sistem facultativ, lăsând CAS-ul salariaţilor integral la buget (PSD), fie să-i oblige pe administratorii de fonduri să ga­ranteze randamente cel pu­ţin egale cu rata inflaţiei.

Spiritul combativ al auto­ri­tă­ţilor române nu-şi pune am­prenta pe comporta­men­tul lor legislativ. Nefi-in­du-le suficient un nivel de 40% al economiei subterane, au decis ca, înainte de a se lua la trântă serios cu aceasta, să o mai antreneze. Du­pă principiul ce nu mă omoară mă întăreşte, ANAF a publicat un pro-iect de combatere a evaziunii fiscale prin care se luptă mai mult cu plătitorii de taxe şi impozite decât cu neplătitorii.

Avocaţii consultaţi de SFin în privinţa măsurilor de reducere cu 15% a pensii­lor publice pregătite de Gu­vern, dar anunţate şi asumate de preşedintele Traian Băsescu, au pă­reri împărţite în privinţa legali­tăţii şi constituţionalităţii acestora. Cei care fac parte din partide de opozi­ţie susţin că tăierea pensiilor ar pu­tea fi atacată cu succes, fie la tribunal, în contencios admi­nistrativ şi cu invocarea de excep­ţii de neconstituţionalitate, fie direct la Curtea Constituţională. Pe de altă parte, ex­perţii în drept ne­afiliaţi politic sunt de părere că un astfel de demers ar fi sortit eşecului şi că asemenea acţiuni nu ar avea niciun temei juridic.