Banca Naţională consideră că dobânzile la credite sunt în conti­nuare extrem de ridicate, în pofida reducerii dobânzii de referinţă, numai că există în România un cămătar care percepe o dobândă anuală nu de 15%, ci de 36,5%: Fiscul. Reciproca nu este valabilă, Fiscul român fiind expert în ridicarea de piedici legislative şi administrative împotriva perceperii de dobânzi de la stat, în condiţiile în care sumele pe care le datorează contribuabililor sunt de ordinul miliardelor de lei.

Trei sferturi dintre societăţile comerciale care funcţionează în regim de microîntreprindere îşi vor schimba forma juridică, fie transferându-şi activităţile pe firme înregistrate offshore, fie transformându-se în Persoane Fizice Autorizate (PFA), potrivit estimărilor furnizorului de soluţii fiscale şi contabile R&M Audit.

Buget elaborat pe cheltuieli cât se poate de reale şi pe ve­nituri fictive, printre care şi cele din veniturile microîntreprinderilor, salarii îngheţate şi nu prea, şomaj în creştere, însă nu şi potrivit premierului Emil Boc. Aşa s-ar putea rezuma bugetul haotic elaborat de Executiv. Şi cum la nivel micro lucrurile începeau să lânce­zească, după genocidul fiscal din 2009, Guvernul a decis să-i trezeas­că la viaţă pe micii contribuabili, susţinând că le-a eliminat statutul de microîntreprindere. Şi atât! Despre procedura prin care se reali­zează acest lucru n-a pomenit ni­mic.

Ministrul finanţelor publice, Sebastian Vlădescu, a decis să preia iniţiativa deputatului social-democrat de impozitare a averilor afişate ostentativ. Primul vizat - contribuabilul Sebastian Theodor Gheorghe Vlădescu, care are în proprietate şase apartamente, două maşini, două motociclete, o armă de vânătoare şi un pistol, ambele marca Beretta şi, nu în ultimul rând, o pendulă.

Nimic nu pare mai de bun-simţ la prima ve­de­re, mai ales pentru persoanele cu un pronunţat simţ al „e­chităţii sociale“, decât introdu­ce­rea unei taxe modice de 0,5% pe averi­le ce depăşesc suma de 500.000 de euro, propusă de tâ­nărul deputat PSD Mugurel Suru­pă­ceanu. Ar­gumentul ieftin e că avuţii s-au îm­bogăţit în România, pe spinarea cla­­sei muncitoreşti, şi că, drept ur­mare, ar trebui să-i dea poporului ce-i ­al poporului: o par­te din ave­rea deturnată din averea naţională.

Sub pretextul combaterii evaziunii fiscale, succesivele guverne Boc au depus toate eforturile pentru ca pe piaţa românească să rămână activi doar marii contribuabili. Micilor contribuabili li s-a limitat pe rând spaţiul de manevră, până la desfiinţare, prin introducerea impozitului minim în 2009, prin respingerea amendamentului la bugetul pe 2010 de anulare a acestuia şi prin încercarea de a elimina statutul microîntreprinderilor din 2010.

România s-a transformat peste noapte dintr-un El Dorado într-o veritabilă gaură neagră a economiei europene. Dintr-un stat care a crescut timp de 8 ani cât altele în 80, culminând cu un avans economic de 8% în 2008 şi cu o datorie publică extrem de scăzută, într-un singur an, România a reuşit contraperformanţa să se prăbuşească cu 8%, să-şi tripleze datoria guvernamentală, iar cursul leu-euro s-a depreciat cu doar 16% numai datorită împrumutului convenit cu FMI, CE şi BM

Întârzierea adoptării unui bu­get credibil creează posibilitatea întârzierii următoarei tranşe de la FMI şi primirea acesteia concomitent cu tranşa a pa­tra, respectiv la mijlocul lunii martie a anului viitor, a declarat, săptă­mâna trecută, reprezentantul FMI în România şi Bulgaria, Tonny Lybek. El a arătat că amânarea va depinde de momentul adoptării bugetului pentru 2010.

Indiferent de numele preşedintelui ales pe 7 decembrie, de cel al premierului desemnat sau de componenţa viitorului guvern, un lucru este sigur pentru 2010: românii vor plăti TVA majorată. Fie de la începutul anului, caz în care majorarea va fi una mai redusă, fie de la mijlocul anului, când există pericolul creşterii taxei pe valoare adăugată la 22%. Acesta este preţul actualei crize politice, al decalării alegerilor prezidenţiale de cele parlamentare şi europarlamentare, care au transformat România în ultimii doi ani într-un veritabil câmp de luptă electorală cu mijloace populiste.

Amânarea celei de-a treia tranşe de la Comisia Europeană (CE) şi de la Fondul Monetar Internaţional (FMI) va face ca Executivul să finanţeze plata titlurilor de stat scadente în ultimele două luni ale anului şi deficitul bugetar din aceeaşi perioadă prin emisiuni de titluri de stat pe termen scurt. În 2010 România va fi nevoită să găsească, în lipsa majorării unor taxe, resurse de finanţare atât a deficitului bugetar de 5,9% din PIB, cât şi de refinanţare a unei datorii publice interne de 5,7% din PIB, scadentă anul viitor

Dezbaterile legate de elaborarea legii bugetului pe 2010 devin tot mai încinse, în condiţiile în care Fondul Monetar Internaţional somează autorităţile să dea drumul cât mai repede acestui proiect. Secretarul de stat în Ministerul Finanţelor Gheorghe Gherghina a declarat, pentru SFin, că se lucrează la un buget care să reducă la maximum cheltuielile

Instituţiile publice care se autofinanţează sunt mai preocupate de veniturile propriilor angajaţi (mai mult sau mai puţin legale) decât de îndeplinirea „misiunii” pentru care au fost înfiinţate. Birocraţii alocă mai mult timp lobby-ului pentru obţinerea de noi taxe şi tarife parafiscale decât îndeplinirii sarcinilor de serviciu. Dovadă - Inspecţia Muncii, care, în pofida faptului că percepe zeci de taxe şi tarife, pare o instituţie ineficientă

La presiunea mediului de afaceri, Guvernul a desfiinţat 42 de taxe parafiscale, alte 142 fiind reduse sau comasate. Potrivit premierului Emil Boc, contribuabilii ar beneficia astfel de un „credit“ parafiscal de 75 de milioane de euro. Numai că la baza deciziei Executivului nu a stat interesul cetăţenilor, ci un calcul cost-beneficiu: taxele eliminate sunt cele ale căror costuri de administrare depăşeau veniturile aduse statului

Rezervele care rezultă din reevaluarea mijloacelor fixe (inclusiv a terenurilor), efectuată începând cu data de 1 ianuarie 2004, care sunt deduse la calculul profitului impozabil prin intermediul amortizării fiscale sau al cheltuielilor privind activele cedate şi/sau casate se impozitează concomitent cu deducerea amortizării fiscale, respectiv la momentul scăderii din gestiune a acestor mijloace fixe. Dar nu au fost publicate încă măsuri tranzitorii cu privire la aplicarea noilor prevederi referitoare la rezervele din reevaluare. În consecinţă, tratamentul fiscal al rezervelor constituite în legătură cu mijloace fixe vândute anterior datei publicării OUG, şi care nu au fost încă distribuite, nu este clar, susţine KPMG.

GUVERNUL ROMÂNIEI     HOTĂRÂRE pentru modificarea şi completarea normelor metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.44/2004                 În temeiul art. 108 din Constituţia României, republicată,                                                   Guvernul României adoptă prezenta hotărâre.               Articol unic. – Normele metodologice de aplicare a Legii nr.571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr.44/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 112 din 6 februarie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează :

Modificările fiscale aduse de acordul cu FMI sunt doar un preambul şi vor fi urmate de noi modificări ale Codului. Se pot deduce în continuare costurile cu combustibilul? Se pare că da, însă numai dacă „există dificultăţi evidente de a găsi mijloace de transport şi un acord colectiv între angajator şi angajaţi“. UPDATE: Varianta de lucru a Ministerului Finanţelor privind normele de aplicare

Numărul şomerilor din sectorul privat a crescut cu două treimi în nouă luni, de la 231.211 persoane în iunie 2008 la 385.788 în martie 2009. Mai mult decât atât, în prima lună de primăvară, în timp ce numărul disponibilizaţilor din sectorul privat s-a majorat cu 38.081 de persoane, cel al şomerilor din sectorul de stat a scăzut cu 2.320 de oameni.

Contribuabilii ar trebui să fie mai uniţi în relaţia lor dificilă cu statul, în special cu Ministerul Finanţelor Publice (MFP), a fost principala concluzie a unui seminar organizat săptămâna trecută de „Săptămâna Financiară” şi „Financiarul”. În acest sens s-a iniţiat organizarea unei asociaţii a contribuabililor, din care să fa

Rambursările întârziate din TVA către contribuabili au crescut în martie cu 15,5%, de la 1,556 miliarde lei la 1,798 miliarde lei, valoarea acestora ajungând astfel la jumătate din suma totală de decontat, potrivit ANAF. Deconturile plătite în termenul legal de 45 de zile reprezentau 33,5% din valoarea totală, echivalentul a 1,245 miliarde de lei, în timp ce deconturile suspendate aveau o cotă de 18,2% din total, respectiv 677 milioane de lei. Ministrul Finanţelor, Gheorghe Pogea, a afirmat că Guvernul are în vedere plata rambursărilor întârziate de TVA până la finele primului semestru.