Aproape 12.000 de români aplică în fiecare zi pe site-urile de recrutare în speranţa că îşi vor găsi un loc de muncă. Potrivit statisticilor MyJob, în perioada ianuarie-februarie 2010, ofertele de joburi au înregistrat un număr-record de candidaţi, peste 700.000 de CV-uri fiind trimise în acest interval de timp de către persoanele dornice să se angajeze.

Trimestrul al doilea al anului nu anun­ţă o dezgheţare a angajărilor, ritmul de încadrare a personalului fiind în continuare lent. Un studiu Man­po­wer privind Perspectivele Anga­jării For­­ţei de Muncă arată că din cei 750 de su­biecţi intervievaţi (companii repre­zen­ta­tive pentru sectorul lor de activitate - n.r.), 64% nu prevăd nicio schimbare pentru tri­mestrul II, 14% se aşteaptă să creas­că volumul angajărilor, în timp ce 21% an­ticipea­ză o scădere. În general, com­pa­nii­le ra­por­tează o uşoară îmbună­tăţire cu pa­tru procente a Previziunilor Nete de An­gajare comparativ cu primul tri­mes­tru al anului, dar, dacă ne rapor­tăm la perioada si­milară din 2009, previziunea este cu trei puncte procentuale mai sla­bă.

La 33 de ani de la cutremurul de 7,2 grade pe scara Richter din 4 martie 1977, legislaţia privind asigurarea obligatorie a locuinţelor de dinainte de 1990 pare elaborată mai cu grijă decât cea din prezent. De exemplu, tarifele de primă, deşi stabilite arbitrar, prin decret „de sus“ (ca, de altfel, şi cele din ziua de azi), ţineau cont de suprafaţa clădirilor, de me­diul în care erau situate acestea (ur­ban sau rural), precum şi de insta­la­ţiile cu care erau dotate, nu doar de materialele din care erau construite.

Un studiu dat publicităţii de Paylogic arată că anul 2010 a debutat sub semnul suplimentării programului de lucru. Majorarea timpului de lucru reprezintă un semn pozitiv în ceea ce priveşte revigorarea economică. Potrivit datelor din analiză, în acest an numărul orelor suplimentare a crescut cu 38% faţă de 2009. Cercetarea este una comparativă 2009- 2010.

Dacă la Bucureşti bugetarii au salariile micşorate sau cel pu­ţin îngheţate, birocraţii români din Bruxelles sunt pe cale să câştige o luptă cu Comisia Eu­ropeană în vederea majorării salariilor cu 3,7%. Iar aceştia nu sunt puţini, 78,5% din cele 698 de posturi alocate Româ­niei pentru perioada 2007-2011 fiind deja ocupate. Ves­tea proastă pentru români este că, potrivit comisarului pentru relaţii inter-instituţionale şi ad­ministraţie, Maros Sefcovici, până în 2011 angajările vor fi îngheţate. În plus, Comisia intenţionează să nu mai acor­de majorări salariale, în semn de solidaritate cu statele mem­bre, precum România, care încearcă să-şi echilibreze deficitele bugetare.

Perioadele în care se desfăşurau zeci de târguri de joburi sunt de domeniul trecutului, având în vedere că firmele nu mai sunt dispuse să scoată pe piaţă prea multe posturi. În plus, taxele percepute de organizatori presupun un cost suplimentar pentru multe companii care au dificultăţi financiare. Există însă câteva evenimente cu tradiţie care vor avea loc şi în acest an. Cele mai cunoscute rămân JobFest şi „Angajatori de Top”, târguri în cadrul cărora persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă pot spera că vor găsi un post.

Un sondaj realizat de site-ul de recrutare MyJob arată care sunt preferinţele românilor atunci când este vor­ba de achitarea unor salarii din bani de la buget. Res­pondenţii cred în proporţie de 39% că cele mai mari lefuri li se cuvin medi­cilor, în timp ce func­ţio­narii publici ar trebui să încaseze cele mai mici venituri.

Tentaţia de a pleca în străinătate în căutarea unui loc de muncă este tot mai mare, în condiţiile în care piaţa locală este aproape blocată. Repre­zentanţii firmelor de recrutare spun că se observă o reorientare a oamenilor de la noi în ceea ce priveşte migraţia, acum „la modă” fiind statele din nordul Europei şi ţările „exotice”, cum sunt cele din zona arabă sau Brazilia, Peru şi India. Schimbarea este pusă pe seama ofertelor de joburi venite din aceste regiuni. În plus, salariile sunt foarte atractive, putând ajunge şi la 6.000 de euro/lună.

Din statisticile site-ului de re­crutare MyJob reiese că a­nul trecut interesul româ­nilor pentru un job în străinătate a crescut de cinci ori. Cele mai multe solicitări au venit din partea celor care activează în domenii tehnice, precum chimia, petrochimia, IT&C şi medicina. Cei mai mulţi dintre cei care au emigrat în scop lucrativ au ales Germania, Franţa şi Olan­da. De asemenea, foarte mulţi dintre specialiştii în domeniul petro­lier s-au îndreptat către Emiratele Arabe Unite, Oman şi Qatar.

Implementarea politicilor comuni­ta­re la nivel naţional rămâne o problemă pentru România. Chiar dacă în 2007 a devenit stat membru, ţara noastră nu a reuşit să-şi impună oamenii în structurile Co­misiei Europene. Potrivit lui Adrian Ciocănea, fostul şef al Departa­men­tului pentru Afaceri Europene, din cele 52 de funcţii importante oferite specialiştilor de la noi, până acum nu au fost ocupate decât 8, ceea ce poate genera o prăpastie între Bucureşti şi capitala Europei.

Varianta nouă a Clasificării Ocupaţiilor din România ( COR) a fost publicată pe site-ul Ministerului Muncii , în actualul nomenclator fiind cuprinse 3.852 de joburi. La o simplă citire, posturile trecute în sistemul de identificare şi ierarhizare a tuturor ocupaţiilor din România par a rezulta dintr-o combinatie între traducerea “ după ureche” a unor denumiri din limba engleză şi variante mioritice dintre cele mai originale.

Într-un context în care niciuna dintre specializări nu-ţi poate oferi certitudinea că locul de muncă pe care îl ai este unul sigur, salariaţii trebuie să se adapteze şi să înveţe că jobul reprezintă un bun câştigat, dar e nevoie să depună un efort constant pentru a-l păstra. Reprezentanţii HR Club, chestionaţi de „Săptămâna Financiară”, susţin că în acest moment niciun loc de muncă nu este 100% sigur. Sunt doar anumite categorii profesiona­le despre care se poate spune că au un grad mai mare de stabilitate.

Banii necesari pentru achitarea, timp de un an, a 115.000 de salarii minime pe economie se duc pe vacanţele personalului din sistemul public. Reducerea cheltuielilor nu este valabilă decât la nivel declarativ, Guvernul mer­gând în continuare pe principiul a­runcării cu bani în toate direcţiile. Bu­getul de stat prevede şi pentru 2010 alocarea unor fonduri substan­ţiale pentru vacanţele funcţionarilor publici şi pentru alte forme de premiere. Un calcul făcut de SFin arată că totalul consumului financiar pentru acest tip de privilegii ajunge la 200 de milioane de euro.

În încercarea de a colecta cât mai mulţi bani la bugetul de stat, Guvernul pierde din vedere faptul că anumite măsuri luate anul trecut ar trebui continuate şi în 2010. Una dintre ele este cea referitoare la neimpozitarea şomajului tehnic. În tot acest timp, numărul românilor ameninţaţi cu disponibilizarea este în creştere, sindicatele vorbind despre pericolul ca 200.000 de muncitori din mediul privat să rămână fără job.

Începând cu 1 ianuarie 2010 s-au produs modificări în ceea ce priveşte accesul la locurile de muncă din cadrul instituţiilor europene. Cea mai importantă dintre ele este aceea că românii vor intra în competiţie directă cu ceilalţi cetăţeni din UE pentru orice job liber în administraţia comunitară. Până acum, ţării noastre i s-a alocat un număr de posturi, iar concursurile de angajare se adresau strict românilor.

Legea unică de salarizare în siste­mul bugetar, 330/2009, a intrat deja în vigoare, dar nu se ştie cum se va aplica, iar o comisie se luptă deja să elaboreze un proiect de modificare a ei. Adoptat în urma u­nui scandal, prin asumarea răs­pun­­derii de către Guvern, actul nor­mativ a reuşit performanţa de a bulversa în tota­litate zona publică, conducerile instituţiilor din acest domeniu neavând habar cum ar trebui să calculeze lefurile angajaţilor

Jucătorii din HR se plâng de faptul că specializările pe care ei le practică nu sunt prinse şi în Clasificarea Ocupaţiilor din Româ­nia (COR) şi din această cauză în­cearcă o actualizare a catalo­gului de meserii. Se lucrează deja la un pro­iect-pilot care vizează introdu­ce­rea a zece noi joburi existente de foarte mult timp în ţara noastră, dar nerecunoscute ca denumiri. Specialiştii în recrutare, training, dezvoltare organizaţională, compensaţii şi beneficii şi consultanţii în re­sur­se umane îşi vor face loc oficial în Clasificarea Ocupaţi­ilor din Româ­nia.

Cutremurul de pe piaţa muncii provoacă disperare în rândul ro­mâ­nilor care au ajuns să folosească orice mijloc pentru a identifica un job liber. Fie că sunt şomeri, fie că doresc un serviciu mai bun, ei postează anunţuri la întâmplare. Pe site-urile de specialitate traficul a crescut exponenţial în ultimul an. Piaţa site-urilor de recrutare este în plină expansiune, cri­za economică şi conce­die­­rile masive majorând nu­mărul persoanelor care accesea­ză acest tip de serviciu.

Pentru anul care vine nu se anunţă prea mari modificări pe piaţa muncii. Persoanele care nu au un serviciu au şanse foarte mici să-şi găsească un job. Un studiu Manpower arată că, pentru intervalul ianuarie - martie 2010, 58% dintre patronii români nu iau în calcul nicio schimbare referitoare la forţa de muncă, 15% se gândesc să crească numărul salariaţilor şi 26% anticipează concedieri.