La Şcoala de Vară „Bu­cha­rest Summer Uni­versity 2010”, des­fă­şura­tă în pe­rioada 8-22 au­gust, s-a realizat o prezentare a siste-mului bancar românesc extrem de in­­te­re­santă pentru cei 55 de participanţi din 25 de ţări. Lucre­ţia Popescu, re­pre­zentant al Băncii Naţio­na­le a Româ­niei (BNR), le-a vorbit stu­den­ţilor de­spre A­cor­dul Basel I, trecerea la Ba­sel II, despre cei trei piloni ai A­cor­dului Ba­sel II şi de­spre rolul BNR. Un alt vorbi­tor din par­tea băncii cen­tra­le, Cris­tian Bichi, le-a explicat tine­ri­lor ce în­seam­nă ris­cul siste­mic, su­pra­ve­ghe­rea mi­cro şi macropru­den­ţială, cum a ges­tionat Uniunea Eu­ro­­pea­nă criza financiară şi ce îşi propu­ne Exe­cu­tivul de la Bru­xelles referitor la noua ar­hitectură pentru su­pra­ve­ghe­rea bancară. Şcoala in­ter­na­ţio­nală de vară a Aca­de­miei de Studii Econo­mice, a­fla­tă la cea de-a şasea edi­­ţie, este organizată prin in­ter­me­diul Se­na­­tului Stu­den­­ţesc, în parte­neriat cu Fun­daţia Dan Voiculescu pentru Dez­vol­ta­rea Ro­mâniei, cu men­toratul Fa­cultăţii de Ci­ber­netică, Sta­tis­tică şi In­for­matică Econo­mică şi al Fun­daţiei EURISC. Pe parcursul celor două săptă­mâni, participanţii au studiat în ca-drul temei generale „Risc şi securitate în lumea globală” subiecte din cele mai diverse domenii: politică şi securitate naţio­nală şi internaţională, do­me­niul militar, social, energe­tic, do­me­niul alimentar şi al mediului, do­meniul infor­ma­tic, precum şi cel eco­no­mic. Cursurile au fost susţi­nu­te de profesori şi specia­lişti români şi străini. Sco­pul programului este acela de a crea un mediu de interacţiu­ne în­tre stu­denţii din toate colţurile lumii, uniţi de pasiunea pentru domeniul economic, şi specialiştii din me­diul academic şi al afacerilor. Studenţii, masteranzii şi docto­ranzii din mediul universitar româ­nesc, european şi cel extracomunitar au îm­binat utilul cu plăcutul timp de două săptămâni, în urma cărora au obţinut cinci punc­te credit transfera­bile inter­naţional.

Stăpânirea unei limbi străine ajută foarte mult atunci când este accesat un job bun într-o companie din afara graniţelor. Realizând acest lucru, specialiştii români apelează tot mai des la firmele de profil sau la profesori particulari pentru a-şi desăvârşi pregăti­rea. Cele mai căutate limbi străine sunt engleza, germana, rusa, olandeza şi suedeza. Nici în plan intern persoanele care optează pentru meseria de traducător nu o duc rău, câştigurile lor fiind dictate de volumul de muncă.

55 de participanţi din 24 de ţări s-au întâlnit săptă­mâ­na trecută, la Bucu­reşti, pentru a dezbate despre ris­cu­rile şi securitatea în lumea globală, tema din acest an a Şcolii internaţionale de vară a Aca­de­miei de Studii Eco­no­mice, organizată prin in­termediul Senatului Studenţesc, în parteneriat, pentru al treilea an consecutiv, cu Fundaţia Dan Voiculescu pentru Dezvoltarea României.

Finanţările acordate pe Domeniul Major de Intervenţie 1.5 Programe doctorale şi postdoctorale în sprijinul cercetării din cadrul POSDRU au fost foarte căutate. Proiectele depuse până în prezent au înregistrat cea mai mare rată de succes (ponderea proiectelor selectate pentru finanţare raportată la numărul de proiecte depuse), de 70%. O nouă linie de finanţare pe acest DMI va fi lansată în cea de-a doua jumătate a lunii august.

Ofertele de angajare postate de companii pe site-urile de resurse umane arată care sunt sectoarele unde există posturi disponibile şi unde candidaţii pot căuta un loc de muncă. Potrivit unui top al celor mai active sectoare de re­crutare realizat de MyJob, primul loc pe podium este ocupat de vânzări, poziţia secundă aparţine firmelor din IT&C, în timp ce pe lo­cul trei găsim serviciile şi ingineria/ teh­no­logia. Cele mai căutate specia­lizări sunt cele de Manager, Trainer şi Re­pre­zen­tant vânzări. Apariţia traine­rilor pe locul doi în acest clasament arată că agenţii economici sunt dis­puşi să investească în  pre­gătirea pro­fesională a salariaţilor.

Profesorii buni cunoscători ai limbilor italiană, spanio­lă sau franceză au şansa de a obţine un job în afara grani­ţe­lor, unde pot preda la şcolile frec­ventate de copiii românilor din străinătate. În acest an, Minis­te­rul Educaţiei organizează concurs pentru ocuparea a 70 de posturi în Belgia, Spania şi Italia. Sa­lariul oferit poate depăşi 2.000 de euro lunar. Cadrele didactice interesate trebuie să ştie că au prioritate specialiştii în limba şi civilizaţia română deţinători ai dreptului de rezidenţă în ţările amintite mai sus. Începând cu data de 2 august, dosarele de înscriere sunt acceptate la sediul Institutului Limbii Române.

Aproape 200.000 de tineri stau cu CV-urile pregătite în speranţa că vor putea aplica pentru un loc de muncă. Ei provin din rândul absolvenţilor de liceu şi facultate. Şansele de angajare sunt însă foarte mici, iar mulţi dintre ei vor fi nevoiţi ca, în maximum două luni, să-şi depună actele la agenţiile de şomaj pentru a beneficia de indemnizaţia de la stat. Din păcate, la şcolile pe care le-au terminat nu au putut urma şi cursul în care sunt învăţaţi cum „să se vândă” pe piaţa muncii.

Persoanele cu nevoi speciale pot să îşi găsească un loc de muncă, în loc să devină asistaţi sociali, prin pro­iecte finanţate din Fondul Social Eu­ro­pean, prin Programul Operaţio­nal Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane. Proiectul Conectic, care a obţinut o finanţare de 7,58 milioa­ne de lei, urmăreşte să dezvolte competenţele de IT ale persoanelor cu dizabilităţi şi va ajuta la înca­drarea în muncă a 85 de nevăzători.

Mulţi dintre români au ajuns să se simtă stingheri în propria ţară, iar frica de sărăcie îi determină să ia tot mai în serios posibilitatea de a pleca. Şi nu se gândesc la o vizită de  câteva zile în străinătate, ci la varianta de a se stabili definitiv peste graniţă. Migraţia tinde să devină un fenomen social îngrijorător pentru România, în condiţiile în care populaţia este din ce în ce mai îmbătrânită, iar calea exilului este aleasă în principal de specialişti.

Autoritatea de Management a Progra­mului Operaţional Sec­torial Dezvol­tarea Resurse­lor Umane (AMPOSDRU) a anun­ţat săp­tămâna trecută, în cadrul confe­rinţei „Noi facilităţi pentru ab­sor­b­ţia fondurilor eu­ro­pene”, datele pri­vind valoarea sumelor nerambursabile contractate până în pre­zent, cuantumul plăţilor efective că­tre beneficiari, precum şi o serie de măsuri care au ca scop îmbu­nă­tă­ţirea şi simplificarea me­canismului de absorbţie.

Şansele mici de angajare în România îi determină pe candidaţi să-şi îndrepte atenţia tot mai mult către joburile oferite de companiile din străinătate. Un tur al principalelor site-uri de recrutare arată că o căutare atentă îţi poate aduce locul de muncă visat. Chiar dacă ofertele nu sunt la fel de bogate ca în anii precedenţi, toate categoriile profesionale pot identifica posturi care se mulează pe specializarea lor. Cele mai multe solicitări vin pentru medici, asistente medicale, HORECA, dar şi pentru „meşteri”: sudori, faianţari, dulgheri, electricieni etc. Pentru muncitorii necalificaţi există tot mai puţine posibilităţi de angajare.

Publicarea veniturilor încasate de bugetarii care lucrează în instituţiile publice a stârnit invidie printre lucrătorii din mediul privat, care au aflat cu surprindere că sunt şoferi sau femei de serviciu care câştigă mai mult decât mana­gerii din economia reală. Cum este posibil ca secretarele, consilierii personali sau directorii de cabinet să câştige mai mult decât şefii lor? Există o serie de reglementări în vigoare cu ajutorul cărora o parte din bugetari îşi încarcă absolut legal portofelele.

Angajaţii din IT&C rămân în conti­nuare printre cei mai căutaţi specia­lişti de pe piaţa muncii autohtone. Previziunile pentru anul în curs arată o creştere a şanselor de identificare a unor joburi noi pentru cei care ac­tivează în acest domeniu. Reprezen­tanţii firmelor de recrutare susţin că cei mai „vânaţi” candidaţi sunt aceia care pot ocupa posturi de programator/developer în limbajele PHP, Java, C(C++, C sharp) şi .Net; administratori IT pentru hardware; dar şi poziţii care cer un nivel de expertiză mult mai ridicat: Solution Arhitect, Information Security Specialist, Business Inteligence Developer.

În ultimii doi ani numărul şo­merilor s-a dublat, ajun­gând la sfârşitul lunii aprilie 2010 la 738.187 de per­soa­ne. Pre­viziunile arată că în scurt timp ne vom confrunta cu un nou val de dis­ponibili­zări, ca­re împinge spre un milion nu­mărul celor rămaşi fără loc de muncă. Chiar dacă oficial ni se spu­ne că doar 70.000 de bugetari trebuie să pără­sească sistemul până la sfâr­şitul anului, cifra reală e mult mai mare, sindicatele avan­sând varianta de 235.000 de persoane. Aici trebuie să adăugăm şi concediaţii din mediul privat rezultaţi în urma „măsurilor anti-criză” adoptate de cabinetul Boc.

Un studiu Manpower privind deficitul de talente  arată că la nivel naţional 36% dintre angajatori au probleme în acoperirea posturi din cadrul companiilor. Topul poziţiilor cu deficit de talente în România este aproape identic cu cel din 2009 şi 2008. Pentru al treilea an consecutiv, persoanele pentru posturile de ingineri, muncitori calificaţi şi reprezentanţi vânzări sunt cel mai greu de găsit.

„Reformele” succesive aplicate sistemului de învăţământ au transformat şcoala într-o instituţie în care actul educaţional este aproape imposibil de realizat. Şi pentru ca „tâmpiţii” despre care preşedintele Traian Băsescu vorbea într-unul dintre dis-cursurile sale să devină realitate, ministrul Daniel Funeriu pregăteşte o lege care lasă universităţile fără profesori. O astfel de decizie vine pe un fond alterat, având în vedere că piaţa muncii din România trece printr-o perioadă extrem de dificilă, iar angajatorii se plâng de faptul că nu au posibilitatea de a recruta persoane cu pregătirea necesară jobului pe care îl oferă. Fără educaţie însă, cu greu se mai poate vorbi despre o minimă redresare a acestor probleme.

În momentul în care a făcut anunţul potrivit căruia sectorului bugetar i-a venit rândul să se sacrifice pentru ieşirea din criză a României, Traian Băsescu „a omis” să menţioneze că nu doar pensionarii şi angajaţii de la stat vor avea de suferit, ci toate categoriile sociale. Cabinetul Boc intenţionează ca prin emiterea unei ordonanţe de urgenţă să modifice zeci de legi în aşa fel încât veniturile încasate de milioane de români să fie reduse semnificativ.

Impactul major al crizei sociale se resimte tot mai acut, rata şomajului urcând vertiginos către 10%. Inevitabila disponibilizare a bugetarilor va duce la o explozie a numărului românilor rămaşi fără loc de muncă, şansele acestora de a reintra în activitate scăzând pe zi ce trece. Persoanele din sectorul public pândite acum de pericolul concedierilor trebuie să se pregătească să se descurce doar din indemnizaţia de şomaj, deoarece statul nu le va asigura niciun fel de plăţi compensatorii.

Statisticile Oficiului Român pentru Imi­grări (ORI) arată că ţara noastră nu mai este atractivă pentru străinii care doresc să muncească în spaţiul comunitar. Motivul pierderii interesului pentru piaţa muncii de la noi ţine atât de modul greoi în care se eliberează actele necesare unei şederi în scop lucrativ, cât şi de schimbările interveni­te în politica de personal a companiilor, care din cauza crizei au limitat drastic angajările. De asemenea, investiţiile noi au scăzut drama­tic, angajatorii proveniţi din această zonă fiind cei care solicitau, în general, autorizaţii de mun­că pentru lucrătorii din afară aduşi să pu­nă pe picioare business-ul. Nici celebrele „cusă­torese” din Asia nu mai sunt tentate să-şi gă­seas­că un job în România, mirajul de acum doi ani fiind distrus de problemele economice ale industriei textile autohtone.