Maturizarea pieţei muncii din România a produs schimbări în ceea ce priveşte modul în care salariaţii se raportează la jobul pe care îl au. Angajaţii au depăşit momentul în care leafa era singurul criteriu în alegerea unei slujbe, preferând să pună pe prima poziţie şi alte caracteristici pe care le consideră la fel de importante ca şi banii: siguranţa postului, echilibrul din cadrul organizaţiei, programul de lucru. O analiză a modului în care lucră­torii români se raportează la organizaţia din care fac parte arată de ce anumite oferte de muncă sunt refuzate chiar şi atunci când vin cu pachete salariale mult mai generoase decât cele pri­mite la jobul actual.

„Săptămâna Financiară” vă prezintă topul veniturilor pe care românii le pot încasa lunar în străinătate. Clasamentul are la bază datele furnizate publicaţiei noastre de site-ul de recrutare Tjobs.ro şi este construit pornind de la cele peste 16.000 de oferte ale angajatorilor străini disponibile pentru lucrătorii din România. Din analiză se poate observa care sunt profesiile cu cele mai generoase remuneraţii, dar şi care sunt ţările în care se poate câştiga cel mai bine.

O analiză a site-ului de recrutare Myjob arată că în noiembrie peste 60 de firme mari din România vor derula selecţii de personal. Posturile puse la dispoziţia candidaţilor sunt din domenii diferite, adresându-se tuturor nivelurilor de experienţă şi carieră. În plus, locurile de muncă libere sunt în companii din întreaga ţară, salariaţii din provincie având posibilitatea de a alege dintr-o gamă largă de slujbe.

Încadrată iniţial în rândul ţărilor de rang III, România s-a transformat în ultimii trei ani într-un teritoriu atractiv pentru managerii străini. Schimbarea a fost provocată în special de criza financiară, care a dus la restrângerea numărului de joburi disponibile la nivel internaţional pentru astfel de categorii profesio­na­le. În plus, mulţi străini au petrecut atât de mult timp la noi încât au ajuns să se simtă bine aici. Expaţii care ocupă funcţii de conducere în companiile care activează pe piaţa autohtonă au acceptat chiar să le fie reduse pachetele salariale în schimbul păstrării locului de muncă. Specialiştii în resurse umane spun însă că şi în aceste condiţii un manager străin câştigă de două ori mai mult decât unul român.

Românii care lucrează legal în străinătate trebuie să ştie că au posibilitatea de a-şi recupera o parte importantă din taxele achitate către statul angajator. Acest drept este o consecinţă a faptului că impozitele sunt plătite în timpul derulării contractului de muncă în cuantum mai mare deoarece majoritatea ţărilor practică o taxare a salariilor bazată pe grile care sunt structurate pe praguri de venituri anuale.

 „Săptămâna Financiară” a întocmit clasamentul primilor 50 de angajatori din mediul privat după numărul contractelor de muncă înregistrate ca fiind active la 1 octombrie 2011. Acest top are la bază datele oficiale existente în REVISAL şi indică domeniile economice în care dinamica personalului este una pozitivă. De asemenea, arată cum două investiţii majore realizate de Renault şi Ford au reuşit să antreneze alte infuzii importante de capital, materializate în deschiderea unor companii a căror producţie este legată direct de construcţia de maşini şi care au atras, în perioada de criză economică, o mare parte din forţa de muncă activă din ţara noastră...

Politica de personal adoptată de companii s-a schimbat dramatic în ultimii ani, piaţa muncii trecând de la extaz la agonie. Dacă în urmă cu 3-4 ani firmele se luptau pentru găsirea salariaţilor necesari derulării producţiei, acum lucrătorii sunt cei care se zbat pentru a identifica un job. În plus, angajatorii preferă un sistem mult mai eficient de gestionare a resurselor umane, existând o concentrare a eforturilor organizaţiilor de a reţine şi motiva talentele sau salariaţii-cheie.

Unul dintre business-urile prospere pe timp de criză este recrutarea online. Banii cheltuiţi de angajatori pentru identificarea candidaţilor potriviţi posturilor scoase la concurs merg, în mare parte, către site-urile de specialitate. Internetul oferă soluţii mult mai ieftine decât selecţia de personal cu ajutorul unor companii axate pe acest tip de servicii. Costul minim pentru postarea de către o societate a unui anunţ de angajare este de 19 euro+TVA. Există însă şi dezavantaje care izvorăsc din migrarea pieţei muncii către online: numărul mare de aplicanţi pentru fiecare job scos la concurs îngreunează munca oamenilor care au sarcina de a valida candidaţii.

E deja o modă ca VIP-urile autohtone să-şi angajeze „fată în casă” sau bonă din Filipine. Mediatizarea „vedetelor” servite de imigrantele din Asia de Sud-Est induce ideea că România este paradisul în care străinii din regiunile non-UE se îngrămădesc să muncească. Realitatea este cu totul alta, studiile arătând că ţara noastră poate fi încadrată cel mult în categoria statelor de tranzit pentru imigranţii aflaţi în căutarea unui job. Anul trecut, 73% din permisele de muncă eliberate au fost pentru guvernante, 6% pentru bagajişti, curieri, comisioneri şi 5% pentru fotbalişti profesionişti.

Criza economică a dat serios peste cap planurile operatorilor de telecomunicaţii din România şi în ceea ce priveşte politicile de personal. Pentru cei mai mulţi dintre jucători asta a însemnat reduceri importante de angajaţi sau, în cel mai bun caz, o stagnare. Pachet salarial consistent, posibilitatea de a face par­te dintr-o echipă entuziastă şi dintr-o companie de succes din telecom, maşină de serviciu, program flexibil.

Datele colectate de specialiştii BestJobs arată că în acest moment cele mai multe oferte active sunt în Capitală (peste 9.000 de posturi libere), în Timişoara (peste 3.100 de posturi libere), în Cluj-Napoca (peste 3.000 de posturi libere), în Braşov (peste 2.800 de posturi libere) şi în Iaşi (peste 2.500 de posturi libere).

Companiile puternice din lume practică politici de formare a angajaţilor în aşa fel încât posturile-cheie să nu rămână fără succesor. În România, acest sistem nu este pe placul liderilor, care au senzaţia că dacă pregătesc un posibil înlocuitor riscă să rămână fără funcţie. Acest tip de mentalitate a managerilor are consecinţe grave asupra afacerii, găsirea urgentă a persoanei potrivite pentru un post important din firmă implicând costuri suplimentare. Sunt cazuri în care un vid de conducere poate duce la falimentarea organizaţiei.

Companiile mari au dat drumul la investiţiile în oameni, preferând să plătească mai mult atunci când trebuie să recruteze lucrători pentru poziţiile cheie din firmă. Ofertele salariale au revenit la nivelul înregistrat înainte de declanşarea crizei, dar au crescut pretenţiile angajatorilor aceştia fiind dispuşi să-i plătească bine doar pe muncitorii foarte buni.

Românii care vor să plece în străinătate au la dispoziţie aproape 13.000 de posturi, în 44 de domenii de activitate. În luna septembrie , agenţiile de recrutare propun contracte în afara ţării pentru toate categoriile de profesionale, de la specialişti la necalificaţi.  Astfel, potrivit „Top 10 departamente cu oferte imediate de angajare”, întocmit de portalul Tjobs.ro,  recrutorii selecţionează personal atât pentru joburi sezoniere (35,63 %), cât şi pentru joburile specializate care necesită studii superioare şi/sau calificări (32,10 %), dar  şi pentru posturile care se adreresează necalificaţilor (32,27 %).

Numărul şomerilor de origine româ­nă e în continuă creştere în Spa­nia, unde aproape 100.000 de persoane plecate din ţara noastră au oficial acest statut. Potrivit da­telor furnizate SFin de Ministerul Muncii de la Bucureşti, doar 52.653 de români mai beneficiază de indemni­zaţia de şomaj, restul fiind în situaţia de a nu avea venit, asta dacă nu cumva muncesc la negru. Din cei 861.584 de români înregistraţi oficial în Spa­nia, 96.155 sunt acum fără loc de muncă. Având în vedere că doar jumătate din ei mai primesc bani, sub formă de a­ju­tor de la statul spaniol, situaţia ar trebui să îngrijoreze oficialităţile din România.

Cu peste 3.500 de salariaţi disponibilizaţi în ultimele 12 luni, primele 20 de companii de la Bursa de Valori au raportat la jumătatea anului o creştere de 28% la nivelul cifrei de afaceri şi profituri de peste 3 ori mai mari, cifre care par desprinse din altă realitate econo­mică decât cea din România, unde PIB–ul a reuşit o creştere chinuită de doar 0,3% pe primele şase luni.

Hotărârea Comisiei Europene de a accepta ca Spania să reintroducă permisele de muncă pentru români vine într-un moment în care ţara noastră are mari dificultăţi în reintegrarea şomerilor rezultaţi din rân­dul angajaţilor companiilor lo­cale. Reîntoarcerea unui număr mare de „căpşunari” n-ar face decât să a­dâncească problemele existente, în condiţiile în care instituţiile statului sunt incapabile să reacţioneze. Ştampila „interzis” pusă de spanioli doar muncitorilor români are ecou şi în alte zone ale UE, dome­niile de activitate la care lucrătorii de la noi au acces fiind tot mai limitate.

„Săptămâna Financiară” vă prezintă o radiografie a pieţei muncii văzute prin ochii unor specialişti în resurse umane din mai multe colţuri ale lumii. Cu sprijinul reprezentanţilor Grupului Talentor din România, Finlanda, Suedia, Norvegia, Danemarca, Elveţia, Polonia, Cehia, Lituania, Letonia, Ungaria, Bulgaria, Japonia şi Ucraina am realizat o analiză a modului în care efectele crizei economice şi-au pus amprenta pe strategiile de recrutare ale companiilor, au ajustat pachetele salariale oferite de angajatori sau au modificat cerinţele firmelor referitoare la necesarul de personal. Ca o concluzie comună se remarcă nevoia tot mai acută de specialişti. De asemenea, rezultă o aplecare mult mai atentă asupra recrutării din bazinele locale în detrimentul străinilor. Chiar dacă în cazul statelor membre UE există dreptul la liberă circulaţie, companiile locale şi-au păstrat o mare doză de naţionalism şi angajează preponderent localnici.

În ultima perioadă, numărul anun­ţu­rilor de angajare a crescut, firmele dând semne că vor să majoreze gra­dul de ocupare. Raportul „Evoluţia locurilor de muncă în prima jumătate a anului 2011”, întocmit de Best­Jobs, arată că, faţă de anul trecut, ofertele de muncă sunt mult mai multe. Interesantă este evoluţia jo­bu­rilor în funcţie de tipul acestora. Se observă un boom de 40% pentru ofertele „full-time” şi pentru locurile de muncă tip „practică” destinate persoanelor fără ex­pe­rienţă.