Numărul mare de clădiri de birouri goale şi capacitatea redusă de finanţare a unor noi clădiri descurajează dezvoltările office. Excepţie de la această situaţie fac proprie­tarii de mall-uri care au şi putere financiară, dar şi încasări din chirii. Chiar dacă majoritatea pro­prie­tarilor de spaţii office îşi găsesc foarte greu chi­riaşi în această perioadă, clădirile de birouri bine poziţionate sunt în prezent cu mult mai pro-­fitabile decât mall-urile. Acesta este principalul motiv pentru care proprietarii de mari centre comerciale aleg să-şi întărească prezenţa pe pia­ţa office.

În ciuda extinderii actuale, marii retaileri şi-au ales depozitele încă din anii trecuţi, iar puţinii care vor altele noi îşi construiesc singuri, de la zero. În privinţa închirierilor, sectorul imobiliar industrial se îngustează atât ca valoare individuală a tranzacţiilor, cât şi ca suprafeţe solicitate. Pe partea de noi construcţii, dinamica acestei pieţe este „asigurată” mai ales de fabrici.

Reducerea afacerilor firmelor a dus şi la reducerea suprafeţelor ocupate de acestea. Cererea vizează suprafeţe tot mai mici care, la rândul lor, presupun investiţii mai mici în amenajare. Pe de altă parte, situaţia economică actuală a reînviat afaceri precum băcăniile sau firmele de reparaţii, pentru care cele mai potrivite sunt spaţiile mici. Printre soluţiile la îndemână pentru cei ajunşi în dificul­tăţi financiare se numără apelul la casele de amanet. Mai în glumă, mai în serios, despre românii care rămân fără bani se spune că o altă variantă poate fi să schimbe 100 de euro.

Dezvoltările imobiliare se ba­zea­ză în continuare pe capa­citatea proprietarilor de a atrage bani de la bănci. Deschiderea finanţatorilor diferă însă şi pe categorii de proiecte, în funcţie de secto­rul imobiliar, dar diferă şi de la ţară la ţară. Acordarea de fonduri pentru pro­iectele imobiliare din România, Republica Cehă şi Polonia este mai facilă în cazul clădirilor de birouri, se arată într-un raport al KPMG. Prin comparaţie, în acelaşi raport se indică faptul că ţări precum Ungaria şi Serbia atrag mai uşor fonduri pentru dezvoltarea de retail. Asta în timp ce sectorul industrial/logistic este în top în ţări precum Bulgaria, Slove­nia şi Ţările Baltice.

Calea Victoriei şi bulevardele dintre Piaţa Romană şi Piaţa Unirii au atras în ultimele luni mai multe magazine de fashion şi baruri decât în întreaga perioadă de criză. Această relansare a retailului stradal central vine după ce în anii 2009 şi 2010, comercianţii „mureau pe capete” în aceste zone. Mall-urile nu au reuşit să „fure” toţi cumpără to rii magazinelor strada le, aşa cum se estima în anii trecuţi. În ciuda marketingului agresiv din partea marilor centre comerciale, noi unităţi stradale se deschid în continuare şi numărul acestora e în creştere. Asta pentru că la multe dintre cele deschise de curând... se stă la coadă. Altele au ales, tot în ultimele luni, să se mute dintr-un spaţiu mai mic în altul mai mare, profitând de locurile bi ne poziţionate, lăsate libere de fostele unităţi care au închis în anii trecuţi.

Zgârie nori, centre de afaceri sau hotelurile sunt câteva tipuri de proiecte în a căror profitabilitate cred dezvoltatorii în momentul de faţă. În absenţa relansării creditării, principalul motor al acestor dezvoltări sunt recentele lucrări de infrastructură urbană.

În general, chiriaşii dintr-un mall sunt ne­voiţi să accepte configurarea spaţiilor fă­cută iniţial de proprietarul centrului co­mercial, precum şi marketingul şi programul impuse de acesta. Preţul pentru aceste compromisuri este traficul mai mare dintr-un ast­fel de centru comercial, care se concretizează de­seori în vânzări mai ridicate. Nu a­ceasta a fost însă şi situaţia mall-ului Galle­ria Arad, proas­păt deschis. „Pen­tru acest mall, grupul spaniol Inditex a venit cu ce­rin­ţa de a avea toa­te magazinele din grup unul lân­gă altul (n.r. - Zara, Bershka, Stra­di­va­rius şi Pull&Bear). Spaţiile erau însă cu totul altfel construite şi îm­părţite. Fiind chiriaşi importanţi, am fost ne­voiţi să facem mai multe modificări şi de­mo­lări în interiorul mall-ului, după voia chi­ria­şului”, a declarat Shimon Galon, CEO al GTC Romania, proprietarul mall-ului. Tot modificări au fost făcute şi pentru Cora, ca să se potrivească cerinţelor retailerului.

Singura afacere imobiliară care nu duce lipsă de clienţi este cea a că­minelor studenţeşti private. Numă­rul redus de locuri din cămine i-a făcut pe unii proprietari de clădiri să le schimbe destinaţia spre spaţii dedicate cazării studenţilor. Alţi proprietari au construit de la zero clădiri destinate strict închirierii către studenţi. Principalul păcat al dezvoltatorilor imobiliari din Româ­nia este acela că vor să se îmbogă­ţeas­că peste noapte. Puţini sunt cei care acceptă să încaseze câştiguri sigure, dar în timp. Este motivul pentru care la noi nu se construieşte special pentru închirie­re.

În cazul multor ansambluri rezidenţiale intrate în insolvenţă, băncile au oprit finanţarea pentru că nu mai cred în viabilitatea economică a proiectelor. Recuperarea banilor deja daţi este o mare problemă şi pentru bănci, chiar dacă acestea figurează de obicei printre creditorii garantaţi. Cu atât mai puţin au şanse să vadă banii cumpărătorii păgubiţi, al căror număr e în continuă creştere.

De la începutul crizei până în prezent, numărul de vile disponibile pentru închiriere aproape că s-a înjumătăţit. Tot în această perioadă, clădirile office moderne au înregistrat un grad de neocupare în creştere, atât ca urmare a măririi stocului, cât şi din cauza chiriilor mai mari şi a poziţionării la periferia oraşului. În ciuda dispariţiei multor firme în ultimii trei ani şi deci a multor chiriaşi, acest lucru nu s-a reflectat în creşterea gra­dului de neocupare din vilele Ca­pitalei. Dimpotrivă, pe piaţă există tot mai puţine vile disponibile spre închiriere acum, comparativ cu anii 2007-2008.

Tot mai mulţi creditori „stau la coadă” pentru a recupera cre­anţe avute împotriva World Trade Center, unul dintre cele mai prestigioase centre de birouri şi co­merciale de după Revoluţie. Pro­ble­ma este că în tabelul preliminar al administratorului judiciar nu sunt recunoscute toate solicitările creditorilor. Dacă anumite sume au fost recunoscute în totalitate, altele sunt recunoscute doar parţial sau chiar deloc. Pe de altă parte, printre creanţe apar şi unele drepturi sala­riale care nici măcar nu figurează a fi solicitate, dar sunt recunoscu-te drept datorii neplătite de către WTC.

Toate băncile active pe piaţa locală au scos în ultimii doi ani la vânzare terenuri, prin executare silită. Unele dintre aceste terenuri sunt bine poziţionate şi îşi găsesc cumpărători. Altele, printre care terenurile agricole mici sau fâneţele, riscă să rămână pentru mult timp ca active neperformante, la bănci... în curte. Criza a transformat băncile în cei mai mari proprietari de terenuri din România. Acestea au ajuns peste noapte adevărate agenţii imobiliare, prin mijlocirea executorilor bancari.

Peste 58% din companiile me­dii care vor să închi­rie­ze spaţii de birouri au bu­gete sub 11 eu­ro/mp, potrivit unui studiu Esop. Dar faptul că proprietarii solicită chi­riile mari şi ţin la preţ îi lasă pe aceş­tia cu spaţii goale de pe urma cărora pierd lunar circa 6 mi­lioane de euro, susţine Mirela Raicu, par­te­ner în cadrul ESOP Consul­ting. Calculul a fost fă­cut luând în considerare o chirie medie de 10 euro/me­tru pă­trat şi un total de spaţii goale de a­pro­ximativ 600.000 mp în 388 clădiri de birouri.

Electroputere Parc va fi primul mall deschis în Craiova, chiar dacă a fost ultimul anunţat dintre cele trei mari centre comerciale promise oltenilor. Dintre celelalte două proiecte, la Adora Mall lucrările sunt abia la început iar la West Gate sunt deocamdată doar ruine. Rămâne de văzut dacă Adora Mall va fi deschis anul viitor sau nu, un factor decisiv în acest sens fiind, pe lângă problemele legate de finanţări sau găsirea de chiriaşi, capacitate de absorbţie a pieţei.

În 2010, majoritatea brandurilor internaţionale din sectorul consultanţei şi al intermedierilor imobi­liare prezente în România au raportat pierderi financiare imense, ajungând şi la 40% din cifra de afaceri. Excepţie fac Colliers International şi DTZ Echinox. CB Richard Ellis, ocupantul locului 2 în topul celor mai mari agenţii imobiliare din 2009, cu o cifră de afaceri de 13,6 milioane de lei, a publicat doar rezultate parţiale, clasându-se din acest motiv pe poziţia 8 în top 10 al celor mai mari companii de profil.

Dezvoltatorul blocurilor din apropierea staţiei de metrou Mihai Bravu,  Platinum Vitan Towers, are de dat milioane de euro către Banca Românească, speculatorii Romania Invest şi alţi creditori persoane fizice sau juridice. La acestea se adaugă sumele de returnat cumpărătorilor de apartamente păgubiţi dar şi către mai multe firme prestatoare de servicii.

Dezvoltatorii de proiecte în­târ­ziate cu anii sau pur şi simplu abandonate sunt tot mai des daţi în judecată de clienţi care speră să recupereze cândva măcar o parte din banii daţi pe apartamentele pro­mise. Pe de altă parte, şi dezvoltatorii îi execută silit pe cei care nu mai pot plăti restul de bani la care s-au angajat prin antecontracte. Numărul dosarelor de la tribunale în care dezvoltatorii de apar­ta­mente din perioada de boom imobi­liar se războiesc cu foştii potenţiali cumpărători este în continuă creşte­re.