Cu toate că au pierdut în ultimii ani peste 22% din suprafaţa de teren deţinută, unităţile de cerce­tare agricolă sunt supuse în continuare procesului de retrocedare abuzivă, deşi legea prevede că terenurile destinate cercetării trebuie să rămână în administrarea institutelor. Dacă în 1990 existau în România 121 de unităţi de cercetare agricolă, ce aveau în folosinţă o suprafaţă de 160.000 de hectare, în prezent numărul unităţilor s-a redus la 62, iar suprafaţa administrată a scăzut la 35.600 de hectare.

După ce în februarie s-a vorbit despre gropi, în luna martie, prin tradiţie, se vorbeşte despre cutremur şi necesita­tea consolidării clădirilor cu risc seismic. Asta nu înseamnă că se şi face ceva. Principalul motiv pentru care lucrurile se mişcă greoi este faptul că procesul de consolidare nu a­du­ce statului suficient profit, pe termen scurt, fiind perceput mai degrabă drept un act so­cial. În plus, consolidările sunt deseori mai greu de făcut decât o construcţie de la zero.

Firmele din industria construcţiilor, printre cele mai profitabile în perioada boom-ului imobiliar, se confruntă în această perioadă cu numeroase probleme. Printre acestea se numără licitaţiile trucate, absenţa creditării şi, mai ales, absenţa cererii. Pe partea de licitaţii publice, pe lângă faptul că deseori se câştigă pe criterii politice, firmele locale sunt dezavantajate, la proiectele de mare amploare, faţă de firmele străine, ca urmare a modului cum sunt întocmite caietele de sarcini.

Reţeaua de hipermarketuri Cora continuă extinderea în afara Capitalei anunţând al treilea proiect din provincie, la Drobeta Turnu Severin.  Hipermarketul, care va fi deschis în 2011, va avea o suprafaţă de 8.000 de metri pătraţi şi o galerie comercială de aproximativ 4.000 de metri pătraţi. Valoarea totală a investiţiei este estimată la 22 de milioane de euro, se arată într-un comunicat al companiei.

În alte ţări, Guvernul consultă mediul de afaceri în deciziile cu impact economic important. Pe plan local însă predomină strategiile făcute după ureche şi schimbate de pe o zi pe alta. Este şi cazul Programului „Prima Casă”, unde actori importanţi de pe piaţa construcţiilor şi a materialelor de construcţii nu sunt chemaţi la consultări privind strategiile de acţiune.    

După ce în urmă cu 3-4 ani aveam surpriza ca pe locul multor magazine sau cafenele să întâlnim o bancă, în prezent, tot mai multe bănci renunţă la unele sedii. Fenomenul de reducere a numărului de unităţi este mai pronunţat în oraşele mici. În Bucureşti se practică mai ales relocarea sau renunţarea la o parte din spaţiul închiriat. Era greu de crezut că pro­blemele actuale de pe piaţa office nu vor ajunge până la urmă şi la multele sedii de bănci apărute în ultimii patru ani ca ciupercile după ploaie.

În ultimele luni au apărut tot mai multe anunţuri pri­vind hoteluri scoase la vân­zare sau deja vândute. Printre ele pot fi amintite Someş din Dej (foto), La Strada din Iaşi, des­­chis abia anul trecut, Unita din Târ­gu-Mureş, vân­­dut deja, sau Dia­na, din apro­pierea Bra­şo­vului. Şi acestea sunt doar câ­teva e­xemple din ul­timele luni. La Strada din Iaşi, de patru ste­le, a fost scos la vân­za­re pentru 1,5 milioane de eu­ro, motivul prin­cipal fiind scă­de­rea cererii şi a gradului de ocupare. Hote­lul So­meş din Dej, ca­re are 70 de camere şi este clasificat la do­uă stele, a fost scos la vânzare pentru 2,5 milioane de euro.

Sun Plaza înseamnă o suprafaţă construită de 210.000 metri pătraţi, depăşind construcţii de profil precum AFI Palace Cotroceni sau Băneasa. Proiectul este dezvoltat de EMCT, investitorul fiind Sparkassen Immobilien, parte a grupului austriac Erste Bank. „Această suprafaţă reprezintă echivalentul a 20 de terenuri de fotbal şi a presupus o investiţie de 200 de milioane de euro în parteneriat cu EMCT şi Sparkassen Immobilien, la care s-au adăugat retailerii cu o investiţie de 80 de milioane de euro, în amenajarea spaţiilor şi a stocurilor de marfă proprii”, a declarat Michael Richard, director general al EMCT. Proiectul are şi 2.000 de locuri de parcare pentru care primele patru ore sunt gratuite.

Într-o perioadă în care multe proiecte sunt blocate, există şi dezvoltatori care finalizează mai multe ansambluri rezidenţiale. Lucrul acesta se dovedeşte cu atât mai dificil cu cât nu este vorba neapărat de proiecte cu apartamente ieftine, încadrabile la programul „Prima Casă”. Astfel, dezvoltatorul Adama, controlat de fondurile Tiger Global şi Immoeast, continuă să finalizeze complexuri rezidenţiale, atât în Bucureşti, cât şi în ţară. Dezvoltatorul are în prezent aproximativ 45 de proiecte rezidenţiale şi comerciale în diferite stadii de dezvoltare, în România, Moldova, Ucraina şi Turcia. Dintre acestea, cele mai multe sunt în România, respectiv 35, toate pe rezidenţial.

Guvernul a aprobat marţi trei proiecte normative propuse de Ministerul Dezvoltării Rurale şi Turismului (MDRT). Primul proiect aprobat vizează vânzarea de locuinţe ANL către chiriaşi, la cererea acestora, în situaţia în care au stat neîntrerupt cu chirie, timp de un an. Al doilea proiect aprobat se referă la construcţia a 25.000 de locuinţe pentru mediul rural, acestea urmând a fi închiriate în special personalului didactic (minimum 50%), personalului medical şi poliţiştilor. Al treilea proiect aprobat prevede consolidarea a 22 de blocuri din clasa I de risc seismic.

Deşi noua variantă a programului „Prioma Casă” intenţionează, declarativ cel puţin, să stimuleze construcţia de imobile noi, în detrimentul vânzărilor de apartamente gata construite, introducerea locuinţelor ANL între variantele de achiziţie crează o concurenţă neloială.

Costurile mari cu amenajarea circuitelor de gaze, apă şi curent electric conduc la predarea cu întârziere a multor apartamente din compl­e­xu­rile rezidenţiale noi. La acestea se adaugă deseori şi birocraţia furnizorilor de utilităţi. Nu în ultimul rând, amânarea ţine de lipsa de profesionalism sau de puterea financiară a dezvoltatorilor. Până la reglarea problemelor, proaspeţii locatari se încălzesc cum pot.

Unul dintre puţinele proiecte de in­vestiţii cu finanţare europea­nă va fi implementat în a­cest an în oraşul Chitila, acesta urmărind mo­dernizarea infrastructurii rutiere în lo-calitate pe străzi secundare, pe o lun­gime de 5,4 kilometri. Primăria Chi­tila şi Consiliul Local au obţinut finan­­ţarea prin Programul Operaţional Re­gio­nal 2007-2013, Axa prioritară 2. Concret, proiectul va include suprastructura pe partea carosabilă, in­fra­struc­tură, piste biciclişti (2,5 kilome­tri), trotuare (11,4 kilometri) şi rampe de urcare-coborâre, spaţii verzi, sem­na­lizare.

Acţionarii Bursei de Valori Bucureşti (BVB) au decis, cu majoritate de voturi, ca poziţia de preşedinte al Consiliului de Administraţie să rămână şi pentru următorii patru ani tot la Stere Farmache. În cadrul Adunării Generale de vineri, acţionarii BVB au ales cu 57% din voturi pe Stere Framache, în timp ce Dan Paul - preşedinte al Asociaţiei Brokerilor şi vicepreşedinte BVB – a primit 21,64% din voturi.

În prezent, taxarea proprietăţilor ţine prea puţin cont de valoarea de piaţă a acestora. Unii analişti consideră că nevoia de fonduri suplimentare la buget ar putea grăbi implementarea unei noi metode de taxare. “Această măsură va fi luată probabil în acest an, nu va mai aştepta. Este foarte important însă cum se va face”, a declarat Adrian Crivii, preşedintele Darian DRS.

Valoarea instrumentelor financiare administrate de Depozitarul Central a urcat în 2009 până la 73,86 miliarde lei, cu 30,4% faţă nivelul de 56,6 miliarde lei în 2008, creşterea fiind mai accentuată pentru deţinerile investitorilor străini, care au ajuns la o pondere de 45% din total. Evoluţia se bazează atât pe creşterea preţurilor valorilor mobiliare, cât şi pe încheierea de noi contracte, de către depozitar, cu emitenţi noi.

Compania de construcţiiGeneral Construct & Consult este ameninţată cu insolvenţa, la cererea mai multor firme care pretind plata unor datorii de mult restante. Firma în cauză a fost aleasă în 2006 să reabiliteze 11 şcoli bucureştene. Contractul a fost reziliat după doi ani de municipalitate, cauza rezilierii fiind lucrările mult întârziate şi slabe calitativ

Politica imobiliară a statului în segmentul office nu diferă de cea rezi­den­ţială, în privinţa orientării spre op­timizarea profitului. Chiar dacă birou­rile firmelor locale de stat cu datorii nu sunt de clasă A, acestea sunt de obicei situate central şi cu locuri de parcare asigurate. Strategii precum relocare sau închiriere de spaţii, în vederea plăţii datoriilor, par bune însă doar pentru companiile private. Principalele subiecte care se discută în prezent pe piaţa birourilor sunt cele legate de relocări, reducerea cos­tu­rilor, rata ridicată de neocupare la periferie, dar mai redusă în centru.

În perioada de boom imobiliar, piaţa a fost plină de ansambluri rezidenţiale cu apar­ta­mente cu suprafeţe mari. Dar mare par­te din cei care le-au achiziţionat nu mai fac faţă plăţii întreţinerii şi a ratelor. Vremea acestor locuinţe mari a trecut, susţin experţii în cons­trucţii, iar în perioada următoare ce se va cons­trui va fi mult mai raţional adaptat la costurile locuirii. „Pentru apartamentele construite până în anii 2005 s-a ţinut cont de factori precum costurile cu întreţinerea, de capacitatea de încălzire şi iluminare. Se va reveni şi în pe­rioada următoare la acele suprafeţe“, a decla­rat Liviu Daschievici, expert în construcţii.