Rezultatele financiare la nouă luni ale companiilor de la Bursă dau senzaţia că economia a ieşit din contracţie şi chiar se află pe o pantă accelerat ascendentă. Cifra de afaceri cumulată a celor mai importante 40 de companii de la BVB s-a majorat cu 25% compa­rativ cu nivelul de anul trecut, în vreme ce profiturile au sărit spectaculos.

Reglementările pieţei de capital sunt de multe ori îndreptate către protecţia micilor investitori, astfel încât aceştia să nu fie dezavantajaţi de intenţiile celor care deţin pachete importante de acţiuni. Cu toate acestea, legea nu prevede măsuri care să-i constrângă cu adevărat pe marii acţionari să le respecte drepturile minoritarilor. Cu excepţia amenzilor şi a cererilor repetate de respectare a legislaţiei, autoritatea pieţei de capital nu are în prezent alte pârghii de a impune protecţie pentru minoritari.

Cotaţiile SIF-urilor au sărit cu 8% în doar două zile săptămâna trecută, după ce Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor a votat pentru ridicarea pragului de deţinere la SIF-uri de la 1 la 5%, readucând în atenţia investitorilor proiectul iniţiat în 2009 de un grup de parlamentari. Speculaţiile pe acţiunile celor 5 SIF au fost de-a lungul ultimi­lor ani deliciul investitorilor de la BVB ori de câte ori în piaţă apă­reau informaţii proaspete cu pri­vire la stadiul proiectului legislativ. SIF-urile au început săptămâna tre­cută în forţă, câştigând în şedinţa de luni nu mai puţin de 3,4%, creş­te­re care a venit după alte trei sesiuni consecutive de apreciere.

Brokerii de top de la Bursă şi-au consolidat semnificativ poziţiile în acest an, generând tranzacţii suplimentare şi acaparând totodată şi cotele de piaţă ale jucătorilor mai mici. Primele 20 firme de intermediere au ajuns să acopere 85% din rulajele de la BVB, Rasdaq şi ATS la finele lunii octombrie, cu aproape 10% mai mult comparativ cu octombrie 2010, când deţineau 78% din piaţă.

Băncile elene Alpha Bank şi EFG Eu­ro­bank, prezente şi în România, vor organiza noi a­dunări ale acţionarilor în no­iembrie pentru aprobarea fuziunii dintre cele două instituţii de credit, du­pă ce la sfârşitul săptămânii trecute nu au reuşit, pentru a doua oară, să întrunească cvorumul necesar votului.

Una dintre problemele Bursei de Valori Bucureşti este tocmai lipsa investitorilor mari, capabili, prin acţiunile lor, să imprime lichiditate pieţei. Dar piaţa de capital se află încă într-un cerc vicios, pentru că aceşti investitori nu au motive să plaseze sume importante în acţiunile listate la Bucureşti, tocmai pentru că opţiunile sunt foarte reduse. Dacă pentru investitorii mari diversificarea portofoliilor pe plan extern este o practică normală, pentru cei de retail, singura opţiune rămâne BVB.

Evoluţia nehotărâtă a pieţelor financiare din prima jumătate a anului şi apoi căderile abrupte din august-septembrie au decimat randamentele acţiunilor la nivelul anului 2011. Din aproximativ 80 de state cuprinse într-o analiză a companiei americane de consultanţă Bespoke Investment Group, doar patru mai afişează creşteri ale indicilor bursieri com­parativ cu decembrie 2010. Bursa din Ecuador se află la limită, cu un plus de 0,9%, ceea ce face ca numai trei state să se bucure de randa­men­te real pozitive, raportate şi la rata inflaţiei.

 În ultimul an, importanţa rezultatelor financiare pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB) a scăzut treptat. Dacă în urmă cu doi ani anunţarea unor rezultate pozitive avea puterea să urce cotaţiile pentru emitentul respectiv, în prezent acestea rămân fără impact vizibil. Bursa de la Bucureşti traver sează momente de incertitudine, cu volatilităţi în ge neral mici şi lichiditate re dusă, iar investitorii sunt în permanenţă atenţi la mişcările pieţelor ex terne, cu care BVB s-a corelat din ce în ce mai bine în ultimul an.

Deşi oferta de companii şi adâncimea pieţei bursiere locale lasă de ani buni de dorit, aceasta a reuşit să anticipeze cu destulă precizie mişcările Produsului Intern Brut de la începutul crizei şi până în prezent. Cum cotaţiile de la BVB s-au aflat în teritoriu negativ în ultimele două trimestre, apare o probabilitate însemnată ca economia să urmeze acelaşi trend din trimestrul I 2012.

Sectoarele financiar şi petrolier sunt printre cele mai bine reprezentate la Bursa de Valori Bucureşti (BVB). În condiţiile unor riscuri tot mai ridicate din partea sectorului financiar odată cu agravarea problemelor Greciei, o soluţie păreau în acest an emitenţii din sectorul petrolier, dar şi aceştia au avut o tendinţă de scădere în 2011. În comparaţie cu emitenţi similari tranzacţionaţi la bursele din Europa Centrală, companiile autohtone au avut cel mai accentuat ritm de scădere în acest an, menţinându-şi totuşi un nivel ridicat al indicatorilor de evaluare.

 Fie că au derulat planuri de extindere a afacerilor în plină criză, angajând personal, că au rămas pe profit sau că au reuşit să gestioneze costurile şi să conserve business-urile, cei mai inspiraţi manageri ai companiilor listate la Bursa de Valori au demonstrat că performanţa nu ţine cont de domeniul de activitate sau de context. Puţine companii au reuşit în ultimii cinci ani să a mor tizeze impactul unei economii în contracţie şi al turbulenţelor financiare. Nici dintre societăţile listate, considerate în mod normal cele mai performante dintr-o economie, nu s-au diferen ţiat prea mulţi „campioni”. Totuşi au existat acele câteva business-uri care fie erau în expansiune puternică încă dinainte de înce putul crizei şi au rezistat, fie s-au adaptat foarte rapid şi au intuit di fi cultăţile ce vor urma. SFin a cer cetat cine s-a aflat în spatele acestor performanţe şi a selectat 9 oameni de business care au trecut până a cum cu brio examenul crizei.

 După ce au „jucat” du pă bu nul plac al austriecilor în ne go cie rea pentru soarta pa chetelor deţinute în cadrul BCR, societăţile de investiţii financiare se află în faţa unor noi presiuni, de data aceasta dinspre Erste, BCE şi a întregului sistem bancar european. BCR a publicat miercu rea trecu tă un convocator AGA în care Co mitetul Exe cutiv al băncii propune ma jo rarea capitalului social cu o sumă cuprinsă între 644 de mi lioa ne de lei 1,7 miliarde de lei. Propu nerea va fi dicutată de acţionari în 14 noiembrie.

Aurul reprezintă o investiţie sigură, mai ales atunci când asupra pieţelor financiare planează incertitudinea. Nu este deci de mirare că există un interes în creştere pentru acţiunile companiilor care deţin exploatări aurifere şi se tranzac­ţionează la bursele interna­ţionale. Chiar dacă în ultimele două luni, când s-au intensificat riscurile privind economia mondială, cotaţiile acestora au scăzut până la o treime din valoare, perspectivele privind preţul aurului pot fi o garanţie pentru investiţii de succes.

O ferta statului pentru lis­ta­rea pe Bursa de Valori a unui pachet suplimentar de 15% din Transelectrica a atras interes din partea unui singur consorţiu de intermediari, care, cel mai probabil, îşi va adjudeca mandatul fără probleme.

În pofida căderilor recente de pe pieţele de acţiuni, care au scufundat indicii de la BVB şi i-au dus pe un minus de 18-21% de la începutul anului, cea mai mare parte a fondurilor locale de investiţii se menţin în teritoriu pozitiv sau afişează deprecieri mai reduse comparativ cu dinamica Bursei. După nouă luni, trei sferturi din ele se plasează deasupra indicelui BET în ceea ce priveşte randamentele. Pe ansamblu, cele aproxi­ma­tiv 60 de fonduri des­chise de investiţii active pe piaţa locală au returnat de la începutul anului un câştig de 3,65%, potrivit Indicelui Fondurilor Mutuale (IFM), calculat la mijlocul săptămânii trecute.

Casele de brokeraj autohtone, cele care îşi bazează activitatea aproa­pe exclusiv pe segmentul investitorilor de retail, adică persoane fizice locale, au căzut dramatic anul acesta în ierarhia intermediarilor de la Bursa de Valori, înregistrând, în unele cazuri, cote de piaţă la jumătate faţă de sfârşitul lui 2010. Declinul lor are la bază lipsa de apetit sau de bani a micilor investitori locali.

După listarea Fondului Proprietatea la Bursa de la Bucureşti, Franklin Templeton a acordat un plus de încredere pieţei locale de capital, mărindu-şi expunerea de patru-cinci ori faţă de 2010. Scăderile care au afectat însă pieţele bursiere în septembrie, mai ales pentru emitenţii din sectorul financiar, au „tăiat” aproximativ 16 milioane de dolari din valoarea portofoliului deţinut de fondurile Templeton.

La mai puţin de două luni de la eşecul răsunător al ofertei Petrom şi fără ca oamenii din conducerea BVB să aibă prea mare vină, piaţa bursieră de la Bucureşti se îndreaptă cu paşi siguri spre un alt insucces de amploare. BCR, cea mai mare bancă din România, este pe cale să intre integral pe mâinile austriecilor de la Erste Group, ceea ce înseamnă, mai mult ca sigur, că nu va fi niciodată listată. Săptămâna trecută Erste a înaintat către patru din cele cinci SIF-uri o ofertă de 435 de milioane de euro pentru preluarea a 24,12% din BCR, din care doar un sfert cash – 105 milioane de euro, şi restul acţiuni Erste.

Randamentele foarte ridicate înre­gistrate într-un interval scurt de timp sunt o dovadă a lipsei de ma­turitate a pieţei bursiere, mai ales dacă acestea sunt însoţite şi de o lichiditate redusă. Pe fondul unor riscuri din ce în ce mai ridicate, cele mai mari scăderi din prima parte a lunii septembrie au revenit sectorului financiar, în timp ce investitorii care au mizat pe acţiuni mai puţin lichide precum Zimtub sau Armătura şi-ar fi majorat semnificativ valoarea portofoliilor.