Adrian Volintiru a preluat în această vară conducerea Vulcan SA, uzină cu peste 100 de ani de experienţă în producţia de cazane pentru centrale electrice, de echipamente industriale şi unităţi de pompare. Societatea era cu un picior în groapă:  pierderi de aproape 20 de mili­oane de lei în 2010, datorii totale de peste 100 de mi­li­oane de lei şi o activitate de producţie care acope­rea doar 40% din capacitate. A venit la Vulcan, a în­ce­put restructurarea şi până acum i-a reuşit. Cum anume?

Un program european de promovare şi susţinere pe terţe pieţe, derulat de patronatul Romconserv, ar putea fi şansa producătorilor români de a exporta conserve pe o piaţă care înainte de 1989 le era garantată.

Sunt anumiţi fermieri români care se pot încadra cu uşurinţă în categoria celor „exotici”. SFin a stat de vorbă cu câţiva dintre ei şi vă prezintă modul prin care aceştia au reuşit să transforme o pasiune într-un business care atrage tot mai multe persoane.

Unul dintre cei mai tineri oameni de afaceri din România, Călin Fusu, fon­datorul site-ului Neogen, şi-a pus pe picioare business-ul cu ajutorul unor asociaţi găsiţi întâmplător în urma unui anunţ apărut la mica publicitate. El a dat sfoară în ţară că este în căutarea unor specialişti web dispuşi să participe la dezvoltarea unei firme şi s-a ales cu trei parteneri din Târgu-Mureş, care îi sunt alături şi astăzi. Ideea unei investiţii într-o companie cu activitate pe online i-a venit urmărind într-un Internet-cafe evoluţia industriei de profil din America.

Dacă pe plan mondial circa 20% din producţia de vinuri spumante este realizată după metoda Champenoise, care presupune fermentarea în sticlă, în România mai pu­ţin de 10% din vinul spu­mant este obţinut prin intermediul acestui procedeu, pu­terea scăzută de cumpă­ra­re fiind principalul obstacol pentru creşterea vânzărilor. Pentru români, vinul spumant înseamnă şampanie, chiar dacă această denumire nu mai poate fi utilizată oficial du­pă intrarea în Uniunea Eu­ropeană. Puţini ştiu însă că me­toda utilizată pentru produce-rea vinului spumant în pro­vin­cia franceză Champa­g­ne, denumită tradiţională sau Champenoise, şi care presu­pune fermentarea în sticlă, este utilizată în mică măsură în producţia de spumante din România.

Chiar dacă România începe să aibă vechime ca stat comunitar, sunt o serie de prevederi legale existente la nivelul Uniunii Europene care nu sunt cunoscute în ţara noastră. Din această categorie face parte şi Directiva a 8-a a CE, care stipulează că toate statele membre au obligaţia de a rambursa TVA firmelor rezidente în alte ţări din UE. Sumele pe care o persoană juridică înregistrată ca plătitoare de TVA le poate obţine folosindu-se de această prevedere legală nu sunt de neglijat, putând ajunge la zeci sau chiar sute de mii de euro.

Capacitatea instalată în microhidrocentrale, ferme eoliene şi fotovoltaice, precum şi în centralele pe biomasă a atins, la finele lui septembrie, echivalentul unui reactor nuclear de la Cernavodă. Cei mai mari investitori în regenerabile sunt cehii de la CEZ, portughezii de la EDP şi austriacul Gerald Schweighofer. Peste 60 de investitori au încasat anul acesta bonusuri de 60 milioane de euro. În primele nouă luni ale acestui an, 63 de companii au li­vrat în sistemul energetic na­ţional curent produs din surse regenerabile şi au încasat bonusuri de 60 de milioane de euro, cu 55% mai mult decât tot anul trecut.

Roşia Montană Gold Corporation, compania care urmează să exploateze cea mai mare rezervă de aur din Europa, la Roşia Montană, nu este dispusă să facă prea multe concesii statului român, în condiţiile în care finanţarea proiectului este responsabilitatea totală a acţionarului majoritar, Gabriel Resources. Momentul redeschiderii ex­ploa­tării miniere de la Ro­şia Montană este tot mai aproa­pe, după aproximativ şapte ani de la de­ma­rarea lucrărilor de explora­re, care indică rezerve de circa 300 de tone de aur şi 1.600 tone argint.

Situată încă pe poziţia a patra în Europa, din punctul de vedere al numărului de comenzi şi tone brute compensate, industria navală din România este ameninţată cu un nou val de criză, determinat de o posibilă scădere a numărului de comenzi. În lipsa creditelor bancare, şantierele navale şi cei 37 de furnizori solicită un ajutor de stat în valoare de 68,5 milioane de euro, pentru onorarea comenzilor existente şi investiţii în retehnologizare.

Principalul client al siderurgiei autohtone, Turcia, a înregistrat o creştere economică spectaculoasă în acest an, în ciuda crizei mondia-le. Cu toate acestea, cel mai mare combinat din România nu a ştiut să profite de oportunitate. ArcelorMittal Galaţi, care asigură jumătate din producţia de oţel brut a ţării, s-a împiedicat de un furnal. Pe total, cele şase societăţi interne au reali­zat o producţie cu 4% mai mică în primele şase luni ale anului în curs.

Programul de reconversie, care presupune replantarea suprafeţelor de viţă-de-vie, a fost unul dintre cele mai de succes proiecte care au beneficiat de fonduri europene nerambursabile. Având în vedere că sumele au fost în întregime cheltuite, producătorii speră ca România să poată obţine fonduri pentru această măsură şi după 2013, în următorul exerciţiu financiar al UE.

Investiţiile specifice în centralele electrice care utilizează biomasa sunt cele mai costisitoare din tot sectorul de producere al energiei verzi, reiese dintr-un calcul al Autorităţii Naţionale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). La polul opus sunt investiţiile în microhidrocentralele vechi.

Evaluată la 1,2 miliarde de euro, piaţa francizelor din România a încercat să supravieţuiască în acest an apelând la reduceri semnificative de costuri. Firmele şi-au re­gândit afacerile după alte principii, mizând foarte mult pe economii din chirii şi salarii. Brandurile de lux s-au văzut obligate să taie drastic din volumul de marfă achiziţionat şi să schimbe profilul angajaţilor, optând pentru un personal mai puţin experimentat şi cu pretenţii financiare mai mici. Cu toate acestea, jucătorii din domeniu sunt de părere că urmează o perioadă în care acest tip de business se va dezvolta, criza financiară încurajând anumite sectoare să se extindă prin vânzarea de francize.

Modul de servire al berii şi amba­lajul cel mai utilizat au o mare importanţă în a evidenţia cultura berii. În această privinţă, statele din Europa de Est nu pot fi mai diferite. Astfel, românii şi bulgarii au ajuns să consume preponderent bere la PET, polonezii preferă berea la doză, iar cehii o beau direct din tancurile de inox aflate sub berării. Obiceiurile de consum ale berii în ţările din Europa Centrală şi de Est diferă la fel de mult ca trecutul şi istoria fiecăruia dintre aceste popoare. Dacă Cehia se poate mân­dri ca fiind una dintre ţările cu cele mai vechi tradiţii în industria berii, în Bulgaria prima fabrică de bere a fost inaugurată abia în 1881.

Una dintre cele mai spinoase probleme ale mediului de afaceri este reprezentată acum de lipsa resurselor financiare. În cazul proiectelor aflate la debut lucrurile sunt şi mai complicate, băncile ferindu-se să acorde credite „profanilor în business”. Există însă o alternativă: fondurile de venture capital au realizat că pentru moment nu este o piaţă care să le permită investiţii mari şi şi-au îndreptat atenţia către startup-uri. De altfel, la nivel inter­na­ţio­nal se constată o creştere a popularităţii investitorilor în astfel de proiecte. Start­up-urile din România au fost ocolite destul de mult timp, instituţiile fi­nanciare ferindu-se să aloce fonduri antreprenorilor la început de drum. Acum există un interes mai ridicat pentru astfel de proiecte, multe fonduri de investiţii, dar şi companii mari dorind să se implice în business-uri de acest gen pentru care infuzia de capital este în majoritatea cazurilor de câteva sute de mii de euro. Domeniile care fac cu ochiul po­sesorilor de finanţe sunt pro­duc­ţia, IT-ul, logistica şi serviciile B2B.

Ani la rând resursele autohtone de hidrocarburi nu au interesat marile companii energetice mondiale. După sentinţa favorabilă României în procesul de la Haga intentat Ucrainei pentru delimitarea platoului continental din jurul Insulei Şerpilor situaţia s-a schimbat radical. Patru perimetre din noul teritoriu al României au fost deja concesionate, iar firmele câştigătoare, Lukoil şi Melrose, au promis să investească peste 100 de milioane de dolari în căutarea de petrol şi gaze. Cu milioane vor arunca şi Gazprom şi Chevron, dar în Câmpia Panoniei şi în Dobrogea.

 Întârzierile asumate de stat în privinţa liberalizării pieţelor de energie electrică şi gaze naturale fac aproape imposibilă privatizarea unităţilor energetice şi eficientizarea acestora în scopul obţinerii unor tarife accesibile pentru toţi consumatorii din România. Cu toate că, la ultima vizită a delegaţiei Fondului Mo ne tar Internaţional şi Co mi siei Europene în Româ nia, Guvernul şi-a asumat un calendar al liberalizării preţurilor la e ner gie electrică şi gaze naturale, companiile private din domeniu au început să facă din nou presiuni pe lângă instituţiile internaţionale în ve derea creşterii încă din acest an a tarifelor, îndeosebi pe segmentul consumatorilor industriali. 

Deal-urile realizate în România în  primele nouă luni ale anului arată nivelul extrem de scăzut la care se află economia noastră. Firmele care dispun de cash se feresc să cumpere din cauza evoluţiei imprevizibile pe care o poate avea business-ul. Companiile specializate în analizarea pieţei de M&A susţin că în 2011 nivelul acesteia s-a redus cu cel puţin 40% faţă de 2010. Consultanţii spun că există mai multe motive care stau la baza acestui fenomen, dar cel mai important dintre ele este acela că vânzătorii şi cumpărătorii au viziuni diferite în ceea ce priveşte preţul la care trebuie făcută tranzacţia.

Profiturile bune obţinute din recoltele de cereale din ultimii doi ani i-au determinat pe fermieri să investească mai mulţi bani în produse pentru protecţia plantelor (pesticide), îngrăşăminte şi seminţe selecţionate, majorându-şi astfel productivitatea la hectar.