Autorităţile române încearcă să convingă Comisia Europeană să acorde o derogare de la legislaţia privind emisiile de gaze cu efect de seră, după ce 12 companii au fost notificate să plătească penalizări de peste 21 de milioane de euro pentru încălcarea unor termene. Aplicarea sancţiunilor ar avea implicaţii semnificative asupra situaţiei economico-financiare atât la nivelul unităţilor afectate individual, cât şi al mediului de afaceri, spun firmele amendate.

Dacă înainte de începerea crizei practicienii în insolvenţă se ocupau de lichidarea firmelor şi vânzarea activelor, blocajul economic i-a lăsat fără principalul obiect de activitate. Aşa au fost nevoiţi să se reprofileze, încercând să repună pe picioare firmele aflate în incapacitate de plată. Deşi au din ce în ce mai mul­te dosare de rezolvat, practicienii în insolvenţă nu sunt încă văzuţi drept „vindecători” de afaceri intrate în in­ca­pacitate de plată.

Directorii generali din cinci firme de stat subordonate ministerului condus de Radu Berceanu, membri ai AGA CNI, trebuie să aprobe în companiile pe care le conduc renunţarea la pachetele de acţiuni deţinute la societatea coordonată de ministrul Elena Udrea. După ce aceştia primesc acordul ministrului transporturilor, se vor reuni pentru a pune în discuţie lichidarea firmei care gestionează 7 programe de investiţii finanţate din bugetul de stat.

- Producătorul de materiale de construcţii Holcim România va investi 14 milioane de euro într-o instalaţie de producţie a electricităţii la fabrica de ciment de la Aleşd, judeţul Bihor, care va genera aproximativ 15% din necesarul de energie electrică al unităţii - Fostul jurnalist Radu Coşarcă va prelua, la sfâr­ş­itul toamnei, după o perioadă de training, funcţia de director de relaţii externe la Enel România, subsi­diară a grupului italian de utilităţi Enel

Planul de reorganizarea judiciară al reţelei de magazine de electronice Flanco a fost aprobat miercuri de către creditori. Compania ar putea astfel să iasă din insolvenţă până la mijlocul lunii noiembrie, la mai puţin de un an de la declanşarea procedurii, a declarat pentru SFin Andrei Cionca, managing partner al Casei de Insolvenţă Transilvania, administratorul judiciar al firmei.

Deşi planurile de a extinde franciza IKEA au fost făcute încă de la deschiderea primului magazin în România, care de anul acesta fost preluat de compania–mamă, nicio altă unitate nu a mai fost anunţată până în prezent. Compania nu a abandonat însă planurile de a mai deschide şi alte magazine, spune Cornel Oprişan, retail manager IKEA România.

De la începutul acestei luni, participaţia statului român la Fondul Pro­prie­tatea (FP) s-a redus, pachetul deţinut acum de Ministerul Fi­nan­ţelor fiind în jur de 51%. Oficialii Fon­­dului spun că săptămâna aceasta statul ar putea fi încă acţionar majoritar, dar situaţia s-ar putea schimba foarte curând. Odată rezol­va­tă problema anulării acţiunilor statului, se va da undă verde acor­dării dividendelor pentru anii 2008 şi 2009, de către Fondul Pro­prie­tat­ea.

Transportatorul naţional de electricitate a înregistrat pierderi de 14 mi­lioane de euro în prima jumătate a anului, în condiţiile în care veniturile totale au crescut mai încet decât cheltuielile. Transelectrica a raportat pierderi la sfârşitul primului semestru din 2010, deşi consumul de energie a crescut de la începutul anului. Compania naţională aflată în subordinea Ministerului Economiei a fost însă vedetă, în acest interval de timp, pe Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP). Iar Adriean Videanu a numit şi schimbat administratorii pe bandă rulantă

Investitorii imobiliari străini au adus în primele şase luni cei mai mulţi bani la capitalul fir­melor pe care le deţin în România, pe poziţia a doua plasându-se băn­cile, acestea fiind urmate de companiile de retail, potrivit datelor Ofi­ciului Naţional al Registrului Co­merţului (ONRC). Astfel, investitorii imobiliari stră­ini au adus în primul semestru peste 390 de milioane de euro la capitalul firmelor pe care le deţin în România, cea mai mare sub­scrie­re fiind realizată la dezvoltato­rul Gran Via România, cu acţionar majoritar spaniol, respectiv 122,8 milioane de euro. Alţi investitori imobiliari activi pe piaţa românească în primele şa­se luni au fost fondul scoţian DEGI, care a adus la capitalul a două firme - DEGI PGV Tower şi DEGI Mille­nnium Tower - în total aproa­pe 20 de milioane de euro, şi fondul austriac Europolis, care a majorat cu 10,7 milioane de euro capitalul proiectului de birouri deţinut în cadrul complexului Sema Parc din Bucureşti, în timp ce Global Fi­nance a adus peste 16 milioane de euro la două firme.

- Firma China Town România, controlată de investitori chinezi, construieşte un proiect imobiliar cu acelaşi nume la Afumaţi, în apropiere de Bucureşti, investiţie de peste 100 de milioane de euro - Omul de afaceri Dorel Vlad, fost director al hotelurilor Mamaia şi Rex de pe litoral, vrea să vândă complexul hotelier Bule­vard, pe care îl deţine în Constanţa, şi solicită suma de 15 milioane de euro - Repre­zentanţii firmei ungare Regionalis Fejlesztesi Vallalat au declarat, după înscrierea la licitaţia privind preluarea sistemului de termoficare din Târgu-Mureş, că îşi doresc ca România să reprezinte cea mai mare piaţă a lor - Metrorex va contracta servicii de consultanţă pentru achiziţia şi punerea în funcţiune a 37 de trenuri noi, necesare la deservirea Magistralei V, care urmează să fie construită, şi pentru extinderea actualului parc de metrouri, valoarea estimativă a contractului fiind de 2,34 milioane de lei, fără TVA - Compania americană Energiz Rene­wable vrea să investească în România până la 64 de milioane de dolari în construcţia a două fabrici de panouri solare - Producătorul de apă minerală Roma­qua Group Borsec cere în instanţă transportatorului de gaze naturale Transgaz Mediaş despăgubiri de 4,5 milioane de euro pentru că nu poate folosi un teren din Buftea sub care sunt amplasate conducte de gaze - Medicana Hos­pitals, una dintre cele mai mari reţele de spitale private din Turcia, intenţionează să se ex­tindă în regiunea Balcanilor, primul pas fiind făcut în România, unde a finalizat stu­diile de fezabi­litate pentru construcţia unui spital în centrul Bucureştiului - Con­pet Ploieşti va organiza pe 27 septembrie o licitaţie deschisă pentru achiziţia de electricitate în valoare de 5,1 milioane de euro, pentru o perioadă de doi ani.

După ce a început dezvoltarea magazinelor de cartier Mic.Ro, omul de afaceri Dinu Patriciu a intrat şi în marele retail, prin achiziţia reţelei de discount MiniMax. Aici însă concurenţa este mai dură.

Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului propune modificarea legislaţiei referitoare la va­lorificarea unor creanţe preluate în vederea recuperării, în condiţiile în care instituţia s-a confruntat cu situaţii în care unele societăţi aveau datorii scutite de la plată în baza altor acte normative.

Valoarea certificatelor verzi acordate producătorilor de energie regenerabilă, emise numai pentru anul 2010, atinge nivelul de 12,265 miliarde de euro, raportat la preţul maxim de 55 euro/certificat. Dacă alocarea de certificate s-ar realiza în procent de 100%, fiecare consumator din România ar trebui să plătească suplimentar pentru energia electrică pe care o consumă în jur de 200 de euro pe an. Pe de altă parte, investitorii în energie regenerabilă sunt protejaţi de riscuri, prin intermediul acestor certificate, spre deosebire de investitorii în centrale de producere a energiei care utilizează combustibili fosili.

Principala ameninţare la aprovizio­na­rea cu grâu pentru pâine în Ro­mâ­nia nu vine din partea inun­da­ţi­ilor sau a lipsei de oferte, ci mai ales de la calitatea grâului şi creş­te­rea spectaculoasă a preţurilor internaţionale pentru grâul furajer. La un preţ de circa 170 de euro/tona de grâu furajer, producătorii din Româ­nia sunt tentaţi să vândă la export, unde nu întâmpi­nă nicio problemă de calitate. De altfel, cantităţi im­por­tante de grâu au luat deja drumul exportului direct din câmp, unde autorităţile nu au reuşit să pună capăt evaziunii fiscale.

Compania DAC AIR, parte a grupului de firme controlat de familia Pău­nescu, este în executare silită, prin această procedură ANAF urmărind să recupereze datoriile neachitate către bugetul de stat. DAC AIR este acţionar majoritar la News Television (Romånia) SRL, care deţine licenţa pentru postul de televiziune B1 TV. Şi această firmă din grupul Păunescu are datorii mari către bugetul de stat, dar - potrivit ANAF - i s-au acordat înlesniri la plată.

Ministerele au refăcut de ochii lumii bugetele firmelor din subordine. Deşi toată lumea se aştepta ca noile proiecţii să fie întocmite cu mai multă grijă faţă de banul public, companiile de stat au păstrat resurse pentru a cheltui. Directorii rămân cu contracte de mandat uriaşe, salariaţii vor avea tichete de masă, drepturi în natură şi diverse stimulente pentru „coin­te­resare”. În plus, vor exista buge­te generoase pentru reclamă şi pu­blicitate, sponsorizări şi protocol.

Colosul energetic rus Gazprom va opera fără interme­diari pe piaţa locală a ga­zelor naturale, după ce una dintre su­cursa­lele sale, înregistrată în România, a ob­ţi­nut licenţă de furnizare. În urmă cu un an, cea mai mare compa­nie de gaze naturale din lume a înregistrat la Bucureşti una din subsidiarele sale, Gazprom Marketing & Trading Limited (GM&T). De atunci, GM&T şi-a exprimat in­ten­ţia de a deveni activă pe mai multe componen­te ale pieţei locale de energie.

Rautakirja România, parte a companiei finlandeze cu acelaşi nume care operează reţeaua de magazine R-Kiosk, a blocat la planurile de extindere în România ca urmare a crizei şi a lipsei de predictibilitate din mediul economic. Compania finlandeză a deschis primele magazine R-Kiosk  din România în august 2008. Gândită iniţial ca un program pilot de 30 de magazine, strategia de extindere a fost ulterior schimbată, numărul deschiderilor fiind majorat la 70 – 100 de unităţi comerciale. Din cauza crizei, planul a fost însă blocat, în prezent reţeaua R-Kiosk numărând 30 de unităţi comerciale, dintre care 15 sunt situate în Capitală.

Două societăţi din subordinea Minis­terului Dezvoltării Regionale şi Turis­mului se pregătesc să înstrăineze o parte din active înainte de momentul privatizării. Mamaia SA şi Litoral SA, firme în care ministerul condus de Elena Udrea are participaţii majori­tare, au convocat pe 26 august Adunarea Generală a Acţionarilor pentru a aproba vânzarea unor imobile aflate în proprietatea statului. Din cele două companii vor rămâne doar „carcasele”, pe care nimeni nu va oferi doi bani la privatizare.