Nu v-aţi săturat să daţi drumul la televizor, la radio sau la calculator şi să aflaţi că leul s-a depreciat brusc, peste noapte? Nu v-aţi săturat să vedeţi cum ratele lunare pe care trebuie să le plătiţi la bancă pentru creditul în euro cresc lună de lună, fără să puteţi să faceţi nimic în privinţa asta?

Guvernatorul BNR Mugur Isă­rescu a arătat că discursul pu­blic pesimist dăunează econ­o­miei, iar bancherii nu vor da credite când există o atmosferă „neagră” şi perspective de şomaj. „Vrem să ieşim din criză, dar economia are 30-40% psihologie. Ce bancher poate să se aventureze să dea credite, când toată atmosfera asta pe care o simte în jur e neagră şi mai e şi tot şomajul ăsta!“, a spus Isărescu la seminarul „Ro­mâ­nia 2010. Perspective financiare şi eco­nomice”, organizat de revista „Fi­nanţe şi Afaceri”.

Holograf, una dintre cele mai cunoscute trupe rock din ţara noastră, va promova noul credit ipotecar oferit de Millennium Bank, consemnând astfel o premieră în România - prima trupă care devine imaginea unui produs bancar. Asocierea de imagine dintre Millennium Bank şi Holograf reprezintă implementarea pe plan local a strategiei grupului Millennium bcp de a apela la vedete din muzică pentru promovarea creditelor ipotecare. În ultimii ani, Millennium bcp a aplicat cu succes această strategie de comunicare în ţări precum Portugalia, Polonia şi Grecia

Banca de stat CEC Bank a reuşit anul trecut să urce de pe locul 9 pe 5 în topul băncilor româneşti după valoarea activelor, datorită creşterii valorii depozitelor atrase în special de la persoane fizice, dar şi ca urmare a majorării cu 15%, cu mult peste media sistemului bancar, a volumului de credite, destinate cu preponderenţă sectorului agricol şi IMM-urilor.

BRD consideră că economia României ar putea înregistra în acest an un avans în jurul a 1,5%, prognoză apropiată de estimările Guvernului român şi FMI, dar dublă faţă de aşteptările privind creşterea medie a PIB-ului în Europa.   „Ştiu că există estimări pentru o creştere de 2-3%, poate şi 4%. M-ar bucura să fie doar 1-1,5% pentru 2010, nu pentru că este estimarea BRD, ci pentru că ar însemna o revenire şi o creştere sănătoasă”, a declarat economistul-şef al BRD, Florian Libocor (foto).  

Dacă înainte de criză, pentru obţinerea unei finanţări întreprinzătorii se bazau în principal pe garanţii reale, în special imobiliare, devalorizarea abruptă şi scăderea gradului de lichiditate a acestora a făcut din garanţia statului un colac de salvare pentru IMM-uri, în încercarea de a se refinanţa. Numai că multe companii se confruntă acum cu efectele perverse ale implicării statului în afaceri. Cele care întâmpină dificultăţi în rambursarea creditelor se văd executate rapid de bănci, acestea putând să-şi recupereze de la stat, rapid şi eficient, împrumutul devenit riscant. Pe de altă parte, ar putea să se manifeste şi hazardul moral care să determine unii întreprinzători să renunţe la plata datoriilor către bănci, ştiindu-se protejaţi de stat.

Grupul BCR a câştigat 206 milioane de euro în 2009 Grupul BCR a anunţat obţinerea unui profit net de 206 milioane de euro (871 de milioane de lei) în 2009, calculat după standardele internaţionale de contabilitate, în scădere cu 43% faţă de anul precedent, dacă se exclude vânzarea companiei de asigurări, ca urmare a cheltuielilor mai mari cu provizioanele şi diminuarea venitului din comisioane. S-a înregistrat însă o creştere „excelentă“ a profitului operaţional, cu 32,1% (792,5 milioane de lei), ca urmare a generării continue de venituri şi a unui control corespunzător al costurilor.

Comportamentul băncilor diferă destul de mult şi în prezent, ca efect al crizei financiare, spun reprezentanţii BNR şi ai brokerilor de credite. Astfel, în timp ce instituţiile mari, solide financiar, sau cele mici în căutare de cotă de piaţă au reluat creditarea, altele o fac doar declarativ. Comportamentul destul de dife­rit al instituţiilor de credit în noul context al pieţei poate fi re­liefat şi de modul în care acestea îşi promovează produsele şi servi­ciile. De exemplu, una dintre băncile mici de pe piaţă, cu o poli­tică de dezvoltare agresivă, promo­vează credite acordate angajaţilor din sectorul public, cu costuri mai mici decât ce­le standard, în timp ce reprezen­tanţii altor bănci consideră că angajaţii statului, ameninţaţi cu restructurarea, reprezintă o catego­rie de clienţi foarte riscantă.

Deşi Banca Naţională a redus dobânda de politică monetară cu peste trei puncte procentuale pe parcursul anului trecut, de la 10,25 la 7% în prezent, cu scopul declarat de a ajuta economia prin relansarea creditării, efectul a fost nul până în prezent. Populaţia nu a plătit rate mai mici la creditele în lei contractate anterior, ci mai mari, pentru că băncile au majorat dobânzile dând vina pe criză. Nici împrumuturile noi în moneda naţională nu s-au dovedit atrăgătoare.

Multe companii care au obţinut aprobarea pentru derularea unui proiect finanţat din fonduri europene au fost nevoite să renunţe ulterior la fondurile nerambursabile întrucât fie procedurile de acordare a acestora durează prea mult, fie nu primesc, din diverse motive, cofinanţare din partea băncilor.  

Bancherii preferă, în perioada de criză, să acorde mai puţine credite de consum negarantate, al căror risc de nerambursare este ridicat. În schimb, sunt tot mai dornici să-şi sporească portofoliul de carduri de credit, pentru că au cel puţin două avantaje. Mai întâi, riscurile sunt atenuate, limita de expunere fiind mult mai redusă decât la un împrumut obişnuit. Apoi, principalul interes al emitenţilor de carduri - bănci şi IFN-uri - este de a câştiga cât mai mult, percepând dobânzi excesive, de trei sau patru ori mai mari decât pentru un credit ipotecar sau de nevoi personale.

Programul de garantare de către stat a cre­ditelor ipotecare destinate celor care nu dispun de o locuinţă („Prima Casă”) va continua şi în acest an. Cea mai importantă modificare se referă la majorarea plafonului împrumuturilor destinate construcţiei de locuinţe de la 0, procedura de acordare a acestora fiind, de asemenea, mai convenabilă.

Frederic Oudea: „Atitudinea Société Générale în ECE a fost exemplară” Europa are nevoie de bănci cu capacitate mare de finanţare, iar băncile mici au dificultăţi în a-şi asigura resursele financiare, a declarat, la Paris, preşedintele şi directorul general al Société Générale, Frederic Oudea. „Este esenţial ca Europa să-şi menţină un sistem bancar solid”, a spus şeful Société Générale. El a adăugat că grupul francez are încredere în modelul reprezentat de băncile universale, model care a rezistat bine anul trecut. „Atitudinea Société Générale a fost exemplară în Europa Centrală şi de Est, în special în România, unde am rămas angajaţi într-un mod adecvat. Dacă situaţia din ECE a fost mai bună decât s-a anticipat, a fost datorită angajamentelor precum cel al Société Générale”, a arătat Frederic Oudea. El a mai spus că BRD a jucat un rol „major” în programul guvernamental de susţinere a creditelor ipotecare - „Prima Casă” - şi că angajamentul faţă de clienţii din România este unul pe termen lung. „Raportul bun dintre credite şi depozite de la BRD va permite băncii să finanţeze proiectele de sti­mulare anunţate pentru 2010”, a ţinut să precizeze Oudea. Grupul Société Générale, din care face parte şi BRD, a înregistrat un profit net de 221 de milioane de euro în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de 87 de milioane de euro în perioada corespun­zătoare a lui 2008, depăşind estimările analiştilor, şi anticipează rezultate mai bune în 2010, în urma eli­minării graduale a impactului crizei financiare.

Europa are nevoie de bănci cu capacitate mare de finanţare, iar băncile mici au dificultăţi în a-şi asigura resursele financiare, a declarat, la Paris, preşedintele şi directorul general al Societe Generale, Frederic Oudea.

BRD, a doua bancă românească după mărime, deţinută de francezii de la Group Societe Generale, a anunţat obţinerea unui profit net de 792 milioane lei (187 milioane euro) în 2009, în scădere cu 30% faţă de anul precedent, rezultat considerat „foarte satisfăcător” de către preşedintele băncii, Guy Poupet. Analiştii financiari chestionaţi de Reuters estimau profitul BRD la 896 milioane lei.

Valoarea conturilor şi depozitelor constituite în străinătate de rezidenţii români, persoane fizice şi juridice, a crescut anul trecut cu 80% (două miliarde euro), de la 2,4 miliarde euro în decembrie 2008 la 4,4 miliarde euro în decembrie 2009. În 2008, numerarul şi depozitele rezidenţilor în alte ţări a scăzut de la 2,5 la 2,4 miliarde euro, conform ultimelor date publicate de BNR.

Băncile şi oamenii de afaceri solicită autorităţilor centrale şi locale să-şi plătească în maxim 30 de zile datoriile catre companii, întrucât acestea au dificultăţi în obţinerea de noi credite sau nu-şi pot restructura împrumuturile cu probleme pentru că statul nu-şi onorează la timp obligaţiile de plată către întreprinzătorii particulari.

După o perioadă în care instituţiile de credit au restructurat împrumuturile devenite pentru mulţi o po-va­ră, acum trag linie şi socotesc: cei care nu pot plăti vor fi executaţi silit, e verdictul bancherilor. „Nu prelungim agonia unui bolnav, chiar dacă recuperăm doar 20-30% din creditele de consum.“ Şi clienţii vor avea de pierdut: imobilul ipotecat poate fi vân­dut de bancă cu 25% sub valoarea de piaţă, iar dacă suma nu aco­peră valoarea restanţei, riscă să piardă şi alte bunuri sau o parte din venituri.