Sistemul bancar autohton a reintrat pe pierderi la finele trimestrului al treilea, după ce în trimestrul al doilea reuşise să raporteze profit. La nivel european, marile bănci se întrec în a raporta pierderi uriaşe. În rândul acestora intră şi instituţiile de credit prezente pe piaţa românească.

Johann Lurf a preluat funcţia de preşedinte al Directoratului Volksbank România în anul 2010. Înainte de a ocupa această poziţie, el a fost preşedinte al Directoratului Volksbank CZ, funcţie pe care a deţinut-o timp de 14 ani. În toată perioada în care Lurf s-a aflat la con­duce­rea băncii, Volksbank CZ a cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, evoluând în decursul a câteva luni de la nivel de filială locală la cel de corporaţie şi extin­zân­du-şi substanţial volumele de business.

Finanţările pentru consum, chiar şi cele garantate cu ipoteci, vor fi mai mici din cauza micşorării perioadei de rambursare la cel mult cinci ani, dar şi în urma cuantificării a trei ti­puri de riscuri potenţiale. Calcula­rea sumelor maxime la creditele pentru locuinţe negarantate de stat s-ar putea aplica şi la creditele ipotecare, ceea ce înseamnă că şi valoa­rea maximă ar putea fi mai mică. Suplimentar, avansul minim la acestea va fi mai mare decât în prezent.

Automatele bancare sunt privite în primul rând ca o sursă de cash. Însă unele dintre ele îndeplinesc funcţia de ghişeu bancar, adică permit şi depunerea de numerar în conturile curente sau achitarea ratelor şi a facturilor. Pe segmentul plăţilor cu cash, oferta este mai diversificată, în competiţie fiind şi terminale nebancare. Mai multe bănci au bancomate care permit, pe lângă operaţiunea clasică de eliberare de nu­merar, depunerea de cash în conturi. Aceasta în condiţiile în care pe piaţa autohtonă numerarul este încă „rege”. Instituţiile de credit care au astfel de automate sunt BCR, BRD, ING, Bancpost, Volksbank, UniCre-dit Ţiriac, Garanti, OTP, Millennium Bank, Credit Europe.

Mai multe instituţii de credit au mărit dobânzile la de­po­zi­tele în euro în ultimele săptămâni, pentru a atrage mai mul­te economii de la populaţie. Aceas­tă strategie a fost adoptată de patru din cele mai mari zece bănci de pe piaţă - BCR, BRD, Raiffeisen şi ING -, în timp ce instituţii cu cote de piaţă reduse, precum ProCredit, au lansat promoţii. Cea mai mare bancă de pe piaţă, BCR, a majorat cu 0,5 puncte procentuale bonificaţiile la depozitele în euro pe toate scadenţele. În pre­zent, banca plăteşte remuneraţii de 2,7% la depozitele pe trei luni şi de 3,10% la cele pe 12 luni. În schimb, BRD a mărit doar dobânzile plătite la depozitele în euro pe termene de o lună, de la 2,25 la 2,50%. O miş­ca­re similară a fost efectuată şi de ING Bank, care a majorat dobânda la de­pozitele în euro pe trei luni cu 0,5 punc­te, până la nivelul de 2,75%.

Doar zece bănci de pe piaţă mai oferă credite dedicate achiziţiei de autovehicule, multe dintre aceste produse dispărând în ultimii ani. Două dintre cele mai mari bănci care au retras acest produs sunt BCR şi Raiffeisen. BCR a re­nunţat să mai vândă credite auto în 2010, iar Raiffeisen în luna februarie a acestui an. „Motivul a fost că s-a observat o scă­dere în timp a interesului clienţilor pen­tru acest produs. Practic, clienţii preferă să aplice la Flexicredit (credit de ne­voi personale) pentru că le oferă o mare mo­bilitate”, explică reprezentanţii Raiffeisen.

Cardurile de credit destinate clienţilor cu buzunare mai largi oferă acces la linii de credit mai mari, la o gamă mai largă de beneficii şi poliţe de asigurare cu acoperiri mai mari sau în saloanele de aşteptare VIP din aeroporturi. Comisioanele percepute de bănci la aceste carduri sunt mai mari decât cele aferente produselor standard, în timp ce perioadele de graţie şi dobânzile sunt de obicei la fel cu acelea percepute pentru cardurile standard.

Preşedintele non-executiv al International Personal Finance, fost preşe­dinte şi director general al Visa, Christopher Rodrigues, explică, în exclusivitate pentru „Săptămâna Financiară”, de ce împrumuturile la domiciliu acordate de Provident Financial România sunt semnificativ mai scumpe decât creditele de consum de la bănci. Pe scurt, explicaţiile ar fi: absenţa garanţiilor, lipsa istoricului de credit al clienţilor, valorile mici ale împrumuturilor, costurile mari de refinanţare ale companiei şi, nu în ultimul rând, faptul că nu se percep penalităţi pentru întârzierile la plata ratelor.

 Grupul italian UniCredit are un plan de investiţii de peste 100 de milioane de euro pentru extinde rea reţelei teritoriale a băncii pe care o contro­lează cu încă 300 de unităţi, însă ar putea să cumpere o instituţie de credit de pe piaţă. „Preţul băncilor a scă zut, dar aştep tă rile sunt legate foarte mult de ceea ce era în trecut, astfel că mai întâi trebuie să vedem o ajustare a acestor aş tep tări şi abia apoi este posibil să avem discuţii mai serioase. Nu am avut nicio discuţie unu la unu. Sun tem deschişi, dar deocamdată nu este nimic concret”, a de clarat Rober to Nicastro, general ma nager al băncii italie ne. „Acordăm o atenţie mare creş terii organi ce. Pe termen lung, ne dorim să ajungem în topul pri melor trei bănci din piaţă. (...) Vrem să fim flexibili. Nu suntem într-o cursă-fulger pentru a ajunge numărul unu”, a mai spus Nicastro.

 Depozitele pe termene de doi şi trei ani şi-au făcut loc în oferta băncilor. Dacă depunerea banilor pe un termen mai lung la o dobândă mai mare pare avantajoasă, câştigurile reale încasate de deponenţi pot fi „mâncate” de comisioanele suportate pentru administrarea conturilor curente care trebuie deschise odată cu depozitul. Din acest motiv, cei care devin clienţii unei bănci doar pentru a deschide un depozit pe doi ani pot încasa mai puţini bani decât dacă ar economisi la bănci care nu taxează administrarea conturilor curente sau la altele la care au deja un cont pe care-l utilizează frecvent.

 Soldul finanţărilor contractate de populaţie pe pe ri oade scurte de timp au înregistrat cea mai mare creştere în ultimii ani. Valoarea acestora era de 5,8 miliarde de lei la finele lui august, cu 19% peste nivelul consemnat la sfârşitul lui 2008, potrivit datelor BNR. În perioada menţionată, cel mai rapid avans a fost înregistrat de împrumuturile în valută, în pofida faptului că mo neda naţională s-a depreciat. Astfel, soldul finanţă rilor în valută a ajuns la aproape 1,3 miliarde de lei, în creştere cu 88% dacă e exprimat în lei, respectiv cu 77% dacă e exprimat în euro. În acelaşi timp, finanţările în lei au crescut cu doar 8%, până la 4,58 miliarde de lei. Chiar dacă creditele în valută au avansat mult mai rapid în ultimii ani, finanţările în lei au rămas majoritare pe segmentul împrumuturilor pe termen scurt şi reprezintă 78% din total.

Un fapt este acum îndeobşte cu­­noscut: acela că aderarea la UE nu înseamnă în mod automat şi adop­ta­rea imediată a monedei euro. Şi nici măcar nu există un calendar prestabilit pentru adop­ta­rea euro de către fiecare dintre sta­tele care au aderat la UE. Re­gl­e­mentările sunt însă fără echivoc: ţă­rile care aderă la UE ur­mează să adopte eu­ro de îndată ce vor atin­ge un grad înalt de conver­gen­ţă sus­tenabilă. Cu alte cuvinte, ţări cu niveluri de dezvol­tare şi de performanţă dife­ri­te să se întâl­neas­că în acelaşi punct, cel al îndeplinirii criteriilor econo­mi­ce şi juridice pre­­văzute în Tra­ta­tul pri­vind func­­ţio­na­­rea Uniunii Eu­ro­pe­ne. Până la a­dop­tarea euro, aceste sta­te au statut de ,,stat membru cu derogare de la adop­tarea euro’’, cum este şi cazul României.

Majoritatea covârşitoare a creditelor cu ipoteci sunt contractate în euro deoarece costurile sunt mai mici şi, implicit, sumele împrumutate sunt mai mari. Leul este în dizgraţie pe acest segment de finanţare de mai mulţi ani, iar BNR pregăteşte reguli prin care să echilibreze situaţia. Împrumuturile pentru locuinţe urmează să fie exceptate de la noile reguli, potrivit unor declaraţii recente ale bancherilor.

Mai multe bănci percep comisioane atunci când acordă facilităţi la rambursarea creditelor clienţilor care nu-şi mai pot plăti ratele. Cele mai multe bănci aplică comisionul unic pentru prestarea de servicii la cerere în momentul în care aprobă restructurarea creditului. Astfel, BCR percepe un comision unic de 10 euro la restructurarea creditelor care nu au restanţe, OTP Bank aplică comisioane unice de 100 de lei în cazul restructurării creditelor fără garanţii, respectiv de 150 de lei dacă operaţiunea este efectuată în cazul împrumuturilor garantate cu ipoteci, iar Piraeus Bank - 30 de euro sau echivalentul în lei.

Împrumuturile pentru locuinţe au cel mai scăzut risc de nerambursare. Chiar şi în aceste condiţii, 5% din creditele imobiliare aveau restanţe de peste 30 de zile, iar pentru încă 7% din aceste credite se înregistrau întârzieri la plata ratelor pe perioade de până la 30 de zile la sfârşitul lunii iunie, potrivit datelor BNR. Aproape 9.000 din totalul de circa 180.000 de împrumuturi pentru locuinţe erau restante la sfârşitul lunii iunie. Numărul creditelor ipotecare restante era de cinci ori mai mare comparativ cu iunie 2008 şi de 2,8 ori mai mare faţă de decembrie 2008. Un avans mult accelerat a fost consemnat în privinţa valorii sume­lor restante, care a ajuns la 630 de milioane de lei (148 de milioane de euro), sumă de 41 de ori mai mare decât în iunie 2008 şi de 16 ori mai mare decât în decembrie 2008. 

Programul guvernamental de reabilitare termică a clădirilor de locuit cu finanţare prin credite bancare pare sortit unui eşec răsunător. La mai bine de un an de la adoptarea reglementărilor, singurele două bănci intrate în program au acordat împreună sub 10 împrumuturi. Birocraţia excesivă şi condiţiile severe impuse de Guvern au descurajat demersurile asociaţiilor de proprietari. În principiu, intenţia autori­tă­ţi­lor de a demara un program na­ţional de reabi­li­tare termică a blocurilor este una gene­roasă, în con­diţiile în care pierderile de ener­gie sunt de două ori mai mari decât media europeană.

Regulile pe care BNR intenţionează să le impună pe segmentul creditelor acordate populaţiei sunt printre cele mai restrictive din lume. Reguli mai aspre au fost impuse în Ungaria, unde băncile nu mai pot da credite cu ipoteci în valută. La noi, creditele pentru locuinţe în valută vor supravieţui, dar vor fi semnificativ mai mici.

Restanţele de cel puţin o zi la creditele acordate de bănci au crescut în primele şapte luni cu 3,6 miliarde de lei, până la 19,7 miliarde de lei, pe fondul unui avans mai mare al întârzierilor la plata împrumuturilor în valută. Restanţele în monedă străină au sporit cu 26,5% (2,3 miliarde de lei), până la 10,8 miliarde de lei, iar cele în monedă naţională, cu 17% (1,3 miliarde de lei), până la 8,9 miliarde de lei. Aproape jumătate din avans - 1,6 mi­liarde de lei - a fost înregistrat în Bucu­reşti, însă această dinamică se ex­plică prin faptul că băncile din Capitală au acordat şi cel mai mare volum de credite, aproape 40% din to­talul fi­nanţărilor. La nivelul sis­te­mu­lui bancar, rata re­stanţelor s-a plasat în iulie la 9%, în con­di­ţiile în care ponderea întâr­zie­rilor la plată în totalul cre­ditelor în lei a fost de 11%, iar cea a întârzierilor la plată în valută - de 7,9%.

Volksbank România reporneşte creditarea: primul împrumut din noua ofertă a băncii este „Creditul CASA”, destinat achiziţiei de locuinţe. Creditul este disponibil atât în euro, cât şi în lei. Singurul cost lunar al creditului este dobânda, care în prezent este de 6,98% la creditele în euro, respectiv 9,61% la cele în lei, nivelul ei variind în funcţie de indicatorii EURIBOR şi ROBOR.