Reintroducerea de către stat a impozitului pe dobândă, atât pentru depozitele la termen, cât şi pentru conturile curente, majorarea TVA şi scăderea salariilor bugetarilor, la care se adaugă comisioanele mari practicate de bănci pentru gestionarea banilor descurajează deponenţii. Oferta instituţiilor de credit româneşti este însă destul de variată, astfel încât putem alege produse de economii cu costuri reduse şi dobânzi ridicate.

Banca Comercială Română (BCR) lansează un program de 75 de milioane de euro pentru finanţarea întreprinderilor mici şi mijlocii din fonduri ale Băncii Europene de Investiţii (BEI). Astfel, IMM-urile cu până la 249 de angajaţi, inclusiv cele nou-înfiinţate, care doresc să dezvolte proiecte în industrie, turism, servicii, agricultură şi construcţii, pot solicita finan­ţări din surse BEI, în condiţii foarte avantajoase, precizează banca. Facilitatea de finanţare va putea fi accesată sub forma creditelor pentru investiţii (inclusiv ca sursă de co-finanţare a proiectelor care beneficiază de fonduri europene), creditelor ipotecare sau imobiliare pentru proiecte de investiţii, creditelor pentru capital de lucru, liniilor de credit sau creditelor pentru finanţarea stocurilor. Valoarea maximă a unui împrumut este de 12,5 milioane de euro, iar costul total al fiecărui proiect eligibil este de maximum 25 de milioane de euro.

Dincolo de neclarităţile şi disputele cu privire la aplicarea noii legislaţii privind alinierea contractelor de credit la normele europene, competiţia tot mai mare stimulată de eliminarea comisioanelor şi lipsa de noi clienţi va obliga băncile să reducă dobânzile aferente împrumuturilor în derulare la nivelul celor nou acordate, consideră analiştii.

Chiar dacă, din cauza „gâlmei inflaţiei fiscale“, după cum se exprimă guvernatorul Mugur Isărescu, dobânzile la depozitele în lei riscă să devină real negative, ceea ce produce cel puţin disconfort chiar şi băncii centrale, competiţia ridicată de pe piaţa bancară pentru atragerea de resurse menţine ratele nominale aferente economiilor la termene de trei sau chiar şase luni la niveluri ridicate, peste indicele preţurilor de consum. Pe termen lung, de peste un an, odată cu revenirea inflaţiei, deponenţii au asigurate câştiguri real pozitive.

Restructurarea creditelor pare a nu se bucura prea mult de interesul celor rămaşi fără locuri de muncă sau ale căror venituri au fost reduse. În consecinţă, restanţele la credite cunosc o nouă recrudes­cenţă, după ce au dat semne de plafonare în prima parte a anului. Bancherii consideră că de vină este „frica românilor de doctor”.

Cinteză: Dacă legea nu va fi modificată, clienţii vor câştiga în instanţă scăderea dobânzilor Clienţii pot acţiona în instanţă băncile comerciale care nu operează modificarea dobânzilor prin trecerea la indicii de referinţă sau cresc marja fixă, chiar dacă ANPC a emis alte puncte de vedere, întrucât acestea nu fac parte din lege, afirmă şeful Supravegherii BNR, Nicolae Cinteză. „Guvernul trebuie să modifice OUG 50/2010 privind creditele pentru consumatori, măcar prin includerea opiniilor pe care ANPC le-a transmis băncilor, pentru că acele opinii nu pot modifica legislaţia. Potrivit legislaţiei în vigoare, acum, orice client se poate duce la bancă şi să ceară modificarea contractului prin calculul pornind de la referinţa EURIBOR sau ROBOR la care se adaugă marja practicată până atunci. Aşa spune ordonanţa, aşa vor judeca şi instanţele, iar fără modificarea actului normativ băncile vor pierde în justiţie. Ordonanţa este clară: referinţa va fi indicele EURIBOR/ROBOR/LIBOR la care se adaugă marja băncii, care nu poate să crească“, a declarat directorul Direcţiei Supraveghere din BNR, Nicolae Cinteză.

Plăţile şi transferurile bancare electronice reprezintă o modalitate prin care băncile pot să-şi dimi­nueze costurile în condiţii de criză, utilizând mai puţin personal şi unităţi teritoriale. Şi clienţii obţin economii importante, întrucât plăţile online sunt cu până la 75% mai ieftine decât cele la ghişeu. Însă putem scuti şi mai mulţi bani dacă alegem oferta cu cele mai avantajoase tarife

Fraudele bancare se produc pentru că şi printre funcţionarii instituţiilor de credit se află hoţi, însă deponenţii trebuie despăgubiţi imediat, banca urmând să-şi asume pagubele, spun reprezentanţii BNR.

BCR oferă dobânzi promoţionale la depozite Banca Comercială Română (BCR) a prelungit până la 30 septembrie campania de încurajare a  economisirii prin oferirea de dobânzi speciale pentru depozitele nou constituite. Pentru economiile la termen de 3 luni în lei, banca oferă o dobândă fixă de 7,5%, suma minimă fiind de 1.000 de lei. Pentru depozitele la 6 luni în euro, dobânda fixă este de 3,00%, iar pentru cele în dolari rata fixă ajunge la 2,5%, suma minimă fiind de 500 de euro, respectiv 500 de dolari. Depozitele pot fi deschise la ghişeele BCR ori prin Click 24 Banking BCR şi Alo 24 Banking BCR. Banca va continua, de asemenea, să plătească dobânzi mai atractive clienţilor care încasează salariul ori pensia prin BCR şi plătesc facturile lunare prin debitare directă, precum şi celor care deschid depozite prin Internet sau telefon.

Lobby-ul făcut în ultima perioadă de bănci, cu sprijinul FMI, privind modificarea legii prin care au fost eliminate comisioanele de rambursare anticipată a creditelor şi s-au stabilit formule transparente de calcul al dobânzilor, având ca efect scăderea costurilor creditelor, pare a nu fi pe placul Consiliului Concurenţei, instituţie care a contribuit la adoptarea respectivei legi, alături de Protecţia Consumatorilor.

Banca controlată de statul grec, ATE Bank, singura instituţie din această ţară care nu a trecut testele de stres realizate la nivel european, ar putea să se retragă din alte ţări, printre care România şi Serbia, potrivit publicaţiei greceşti Reporter. Chiar Banca Centrală Europeană a fost, se pare, cea care a sugerat renunţarea la sucursalele din alte state, dar şi la participaţii în alte bănci, precum FBBank. Reprezentanţii ATE Bank ar fi declarat că vor face acest lucru atunci când condiţiile pieţei vor fi mai favorabile.

De la izbucnirea crizei financiare românii şi-au suplimentat conturile şi depozitele în bănci străine cu aproape două miliarde de euro, reprezentând o creştere procentuală de peste 80%. Analiştii apreciază că o bună parte din aceste sume aparţin firmelor şi instituţiilor de credit, care au fost nevoite să-şi reducă expunerile în ţara noastră, pe fondul izbucnirii crizei şi prelungirii recesiunii economice, dar şi persoanelor fizice bogate, care caută siguranţa în state mai puternice.

Gradul redus de absorbţie a finanţărilor nerambursabile de la Uniunea Europeană, chiar într-un moment în care România ar avea cea mai mare nevoie de ele, este consecinţa lipsei voinţei politice a guvernanţilor în demararea marilor lucrări de infrastructură, dar şi a resurselor limitate de care dispun antreprenorii pentru a-şi dezvolta propriile afaceri. Băncile spun că au la dispoziţie resurse financiare pentru cofinanţarea proiectelor cu fonduri nerambursabile, dar se împiedică de birocraţia statului şi de apetitul redus de risc din partea afaceriştilor, pe fondul lipsei perspectivei de dezvoltare a economiei.

Banca Comercială Română (BCR) sprijină clienţii afectaţi de inundaţii, oferindu-le soluţii de rescadenţare a creditelor. Astfel, victimele inundaţiilor care au credit la BCR sunt aşteptate la bancă pentru a beneficia de una dintre cele două variante: perioadă de graţie de până la 6 luni sau negocierea ratei totale pentru o perioadă de 6 luni. Pentru această operaţiune BCR nu percepe comision de rescadenţare. „BCR a luat şi va lua în continuare mai multe măsuri pentru a-i ajuta pe sinistraţi: donaţii către Salvaţi Copiii şi Crucea Roşie, implicarea angajaţilor, suport pentru Habitat for Humanity, care va reconstrui casele din zonele afectate, rescadenţarea creditelor în condiţii foarte avantajoase”, a declarat Ana Ilinca Macri, şef departament relaţii comunitare şi comunicare internă la BCR.

Faptul că băncile au ajuns, din cauza recesiunii, printre cele mai hulite instituţii, a permis statului să profite şi să adopte câteva măsuri de forţă, în lipsa unui dialog coerent cu instituţiile de credit, care s-au transformat treptat într-un câmp de bătaie şi un duel al declaraţiilor, de pe urma căruia ar putea avea de suferit cel de-al treilea: românii care au de achitat rate la credite.

Primele două bănci româneşti, BCR şi BRD, au obţinut în prima parte a anului profituri de aproape 200 de milioane de euro, mai mici decât în 2009 şi sub aşteptările analiştilor, din cauza prelungirii recesiunii economice care a majorat numărul restanţierilor la credite şi menţinut la niveluri scăzute cererea de noi împrumuturi. Comparativ, cele mai mari bănci din Franţa şi Marea Britanie, BNP Paribas, respectiv HSBC au raportat câştiguri foarte bune faţă de anul precedent, pe fondul revenirii economiei europene.  

Băncile acordă sectorului privat (populaţiei şi companiilor) împrumuturi noi ce însumează în medie trei miliarde de lei lunar, ritmul de creştere ajungând pe teritoriu pozitiv în acest an, în comparaţie cu 2009. Volumul de noi finanţări rămâne cu mult peste cel din 2006, când se situa la doar două miliarde de lei, dar a scăzut la jumătate faţă de anii 2007 şi 2008, perioada „boom-ului” creditării şi supraîncălzirii economiei, când românii accesau lunar peste patru miliarde de lei. Însă atât reprezentanţii BNR, cât şi bancherii admit că atunci a fost vorba de o creştere exagerată a creditelor şi nu se poate compara cu cea din prezent, aflată mai aproape de realitate.

Marile grupuri bancare europene prezente în România au reuşit să negocieze cu FMI şi autorităţile comunitare o reducere a expunerilor în ţara noastră cu maximum 5%, dar acest lucru nu înseamnă o diminuare automată a nivelului sumelor împrumutate sectorului privat şi statului, spun acestea. Cu condiţia ca Guvernul să demareze mult aşteptatele proiecte de investiţii care să ajute la relansarea economiei.