Dacă nu va reuşi să atragă suficienţi cumpărători noi de poliţe fa­cultative de locuinţe şi doar şi-i va păstra pe cei deja existenţi, industria de asigurări în ansamblu va pierde bani. Pe de altă parte, dacă poliţele facultative nu se vor ieftini cu valoarea celor obligatorii încheiate de asiguraţi, ar însemna că proprietarii de locuinţe responsa­bili, care îşi asigură imobilele din proprie iniţiativă, vor fi penalizaţi şi vor plăti bani în plus din buzunar. Demonstrând că, deşi autorităţile şi companiile susţin contrariul, asigurarea obligatorie este totuşi o taxă.

Mai puţin de un sfert din totalul de 8,4 milioane de clădiri ce compun fondul locativ românesc, respectiv circa două milioane de locuinţe, aparţinând de aproximativ 3.300 de primării, au fost incluse în baza naţională electronică de date ce urmează să monitorizeze respectarea obligaţiei de asigurare.

Acestea ar putea întâmpina însă dificultăţi în a economisi pe cont propriu, prin intermediul instituţiilor financiare private (bănci, asiguratori, fonduri de pensii facultative, mutuale etc.). Asta pentru că, potrivit noilor dispoziţii ale Codului de Procedură Fiscală, băncile, prin intermediul cărora se desfăşoară toate operaţiunile legate de activităţi de economisire şi investiţii, sunt obligate să raporteze toate soldurile conturilor, rulajele acestora şi datele de identificare ale titularilor pentru care ANAF solicită astfel de informaţii.

Din punctul de vedere al densităţii asigurărilor, adică al raportului dintre volumul de prime brute subscrise per total piaţă de asigurări şi numărul total al populaţiei, România a ocupat, la finalul anului 2009, ultimul loc în Uniunea Europeană. Şi dacă luăm în consi­derare întreaga Europă, nu doar spaţiul comunitar, România stă prost, singurele ţări unde locuitorii au avut cheltuieli anuale cu poliţele de asigurare mai mici decât la noi fiind Ucraina, Turcia şi Serbia. În acelaşi timp, deşi volumul de prime brute subscrise a scăzut, cheltuielile de achiziţie şi administrare ale industriei s-au majorat, iar asiguratorii au făcut aproape 3.000 de angajări suplimentare.

Nevoia acută de bani, din cauza diminuării puterii de cumpărare, dar mai ales a lipsei de încredere în ieşirea din recesiune i-ar putea determina pe tot mai mulţi proprie­tari despăgubiţi cu acţiuni la Fondul Proprietatea să-şi vândă deţinerile fără să se mai uite prea mult la cât încasează pe ele, fapt ce ar crea presiuni de diminuare a preţului acestora. Însă orice vânzare de acţiuni FP de către victimele comunismului sub valoarea nominală a acestora, de 1 leu/titlu, înseamnă că persoanele respective ar încasa mai puţin decât suma care li se cuvine ca despăgubire.

Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA) estimează, în raportul său anual pe 2009, că la sfârşitul anului trecut gradul de acoperire RCA al „parcului auto activ din România (care circulă pe drumurile publice)”, era de „peste 87%”. La sfârşitul anilor 2008, 2007 şi 2006, gradul de acoperire RCA fusese estimat, potrivit rapoartelor CSA pe anii respectivi, la 87,9%, 89,22%, respectiv 89,14%. Datele Ministerului Administraţiei şi Internelor (MAI) indică însă un grad de acoperire RCA de sub 80% la finalul lui 2009, adică dincolo de limita de toleranţă a legislaţiei europene.

Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP) vrea să interzică membrilor Consiliilor de Administraţie sau Supraveghere ale administratorilor de fonduri de pensii private, conducătorilor şi directorilor acestora să mai ocupe poziţii similare în companii din acelaşi grup sau să mai aibă raporturi de muncă ori comerciale cu acestea. De asemenea, directorii responsabili cu activităţile de asigurări generale, respectiv de viaţă, conducătorii de direcţii din societăţile de asigurare, precum şi actuarii vor trebui să susţină interviuri profesionale în limba română, pentru a fi aprobaţi de către Comisia de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), potrivit unei noi norme a Comisiei, intrată în vigoare la 1 iulie 2010.

Brokerii de pensii au adus fondurilor de pensii private obligatorii (pilonul II) un număr de 7.696 de participanţi în prima jumătate a anului 2010, reprezentând doar puţin peste 2% din totalul de aproape 366.000 de participanţi nou-intraţi în sistem prin aderare voluntară în primele şase luni ale anului, potrivit informaţiilor furnizate, la solicitarea SFin, de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Pri­vate (CSSPP). Cel mai important volum de vânzări a fost înre­gis­trat de BCR (4.307 clienţi), urmat de BRD (880), Brokerpool (650), Capitol (636), AAV (409), Famillio (219) şi Guild (141).

Un leu slab este de natură să crească valoarea activelor denominate în valută ale fondurilor de pensii private, la momentul evaluării acestora, se arată într-o analiză a evoluţiei pieţei fondurilor de pensii în primul semestru din 2010, întocmită de Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP). De la începutul anului şi până pe 30 iunie 2010, moneda naţională s-a depreciat cu 3,36% faţă de euro, cu 5,73% faţă de coroana cehă, cu 2,13% faţă de zlot şi s-a apreciat cu 2,76% faţă de forint. Fondurile de pensii mai deţineau, după primul semestru al anului, investiţii în lire sterline, franci elveţieni şi lire turceşti, însă în sume nesemnificative.

În proiectul de modificare a legii privind statutul magistraţilor, elaborat de Ministerul Justiţiei, nu se precizează în mod expres în sarcina cui cade răspunderea încheierii asigu­rării pentru erori judiciare şi nici în ce condiţii se va încheia respectiva poliţă, aceste detalii urmând a fi stabilite ulterior, prin hotărâre de guvern. Pe de altă parte, nu este sigur că introducerea obligativităţii unei astfel de asigurări este utilă pentru societate în ansamblul ei, existând riscul ca această protecţie prin asigurare oferită magistraţilor mai degrabă să încurajeze decât să combată disfuncţionalităţile din sistemul de justiţie.

Prin recenta modificare a Codului Fiscal, Guvernul descurajează plasamentele în instrumente financiare emise de entităţi private, dar îşi protejează în continuare sursele de finanţare a deficitului public, menţinând scutirea de impozit a câştigurilor din dobânzi la titluri de stat şi obligaţiuni municipale, precum şi a veniturilor rezultate din tranzacţionarea acestora. În plus, la o dobândă medie la depozite de 7,25%, şi impozitată cu 16%, o inflaţie de 8% produce randamente negative, adică pierdere pentru deponenţi.

Reprezentanţii sucursalelor socie­tăţilor de asigurări din regiunile afectate de inundaţii spun că volumul daunelor asigurate, pe care urmează să le despăgubească, este destul de mic, comparativ cu dimensiunile pagubelor produse de ape. Motivul este acela că foarte multe dintre locuinţele care au avut de suferit în urma viiturilor nu ar fi putut fi asigurate nici dacă proprietarii ar fi avut această iniţiativă. Ei ar fi fost refuzaţi de asiguratori din cauza faptului că, în cazul acestor locuinţe, distrugerea (parţială sau totală) ca efect al inundaţiilor nu mai constituie un risc, ci o certitudine.

Service-urile auto nu-şi vor putea permite să absoarbă majorarea costurilor de reparare a autovehiculelor avariate, generate de creşterea TVA, pe care vor fi nevoite să le transfere fie conducătorilor auto, fie asiguratorilor, în cazul şoferilor asiguraţi. Pe de altă parte, companiile de asigurări nu pot scumpi prea mult poliţele pentru a-şi acoperi cheltuielile su­plimentare cu lichidarea dau­ne­lor. Asta întrucât vânzările de poliţe, cel puţin pe segmentul auto, continuă să scadă. Şi este de aşteptat să se reducă şi mai mult în perioada următoare, după diminuarea gene­rală a veniturilor consumatorilor, urmare a majorării TVA la 24%, precum şi a tăierii cu 25% a salariilor din sectorul bugetar.

Un curs complet de calificare profesională, de 60 de ore, pentru agenţii de asigurare persoane fizice, organizat de către Institutul de Management în Asigurări de pe lângă CSA, costă aproape 2.000 de lei. Ca să devii trainer în domeniul asigurărilor, trebuie să plăteşti 4.750 de lei pentru 80 de ore de cursuri organizate de acelaşi institut. De anul viitor, toate persoanele care vor dori să ac­tiveze ca agenţi de a­si­gu­rare persoane fizice, să îşi deschidă agenţii sau suba­genţii de asigurări sau să lucreze ca brokeri de asigurare vor trebui să ab­sol­ve mai întâi un program de ca­lificare personală aprobat de CSA...

Din cauza faptului că există riscul ca proiectul de modificare a legii privind asigurarea obligatorie a locuinţei, aflat în prezent la Senat, să nu fie adoptat de Legislativ până la finalul actualei sesiuni parlamentare, primele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei ar putea fi emise în august sau chiar septembrie, nu de la 1 iulie, cum se anunţase iniţial.

Sistemul de stabilire a tarifelor de primă la poliţe de asigurare auto cunoscut sub denumirea de pay-as-you-drive („plăteşti cât conduci” - n.r.) prezintă avantaje atât pentru companiile de asigurări, care îşi pot corela mai exact riscurile asumate cu preţurile practicate, cât şi pentru şoferii ocazionali, cu un stil de condus defensiv, care pot realiza economii semnificative la sumele cheltuite pe asigurare. Sistemul presupune instalarea unui dispozitiv electronic pe maşina asiguratului, prin intermediul căruia asiguratorul poate monitoriza numărul de kilometri parcurşi, precum şi obiceiurile şi tipurile de reacţii ale şoferului în trafic, în diverse situaţii. Mulţi dintre conducătorii auto români ar fi avantajaţi de această modalitate de tarifare, dat fiind că, în medie, cei mai mulţi dintre ei parcurg anual cu maşina mai puţin de 10.000 de kilometri, adică circa 6.200 de mile pe an.

Agravarea crizei încurajează grupările infracţionale specializate în delicte auto să pună la punct metode de fraudare a companiilor de asigurări, din ce în ce mai inovative şi mai greu de depistat. Un efect al crizei şi al deci­ziilor proaste luate în anii din urmă atât de companii, cât şi de clienţi, este acela că s-au înmulţit şi tentativele de fraudă ale asiguraţilor „normali”, în special ale celor care, în perioada de boom economic, şi-au cumpărat maşini scumpe în leasing. Pe de altă parte, asiguraţii cinstiţi sunt cei care au de suferit, în­mulţindu-se reclamaţiile adresate au­­to­rităţilor pentru cereri de des­păgubiri refuzate, tergiversate sau neachitate în totalitate.

La cererea majorităţii industriei, Comisia de Supraveghere a Siste­mului de Pensii Private (CSSPP) a decis că niciun fond nu va putea depăşi ponderea de 20% în formula de calcul a ratei minime de rentabilitate a pilonului II, deşi ­există fonduri cu cote de piaţă mai mari. La finalul lunii aprilie, ING Fond de Pensii avea o cotă de piaţă de 39,32% din tota­lul activelor nete ale pilonului II, în timp ce Allianz Ţiriac Vii­torul Tău - de 23,49%, acestea două dominând piaţa de la debutul sistemului, în mai 2008.

Incendiul de la centrul comercial Dragonul Roşu, care a avut loc săptămâna trecută la 26 mai, ar putea fi cea mai mare daună din istoria asigurărilor româneşti, conform Generali, companie care a asigurat centrul comercial.