Una dintre cele mai pline de adrenalină „distracţii” ale acestei toamne pe piaţa românească de capital au reprezentat-o mizele puse de jucătorii cu cel mai mare apetit pentru risc pe deprecierea... DAX, principalul indice al bursei de la Frankfurt, prin tranzacţionarea de produse derivate constând în certificate de tip „turbo” legate de evoluţia indicelui german. Vola­tilitatea extrem de mare din aceas­tă perioadă a activului-suport, cauzată de viteza cu care se succedau ştirile pozitive sau negative cu privire la evoluţia crizei datoriilor suverane din zona euro, a făcut ca variaţia zilnică a preţului respectivelor certificate să meargă de la un minus de 37% la un plus de 62%. În ultimele trei luni s-au realizat aproape 7.500 de tranzacţii de acest tip, în valoa­re totală de 37,89 milioane de lei .

Guvernul vrea ca, în cazurile în care pacienţii afectaţi de acte medicale eronate nu sunt mulţumiţi cu despăgubirile stabilite de asiguratorii de malpraxis şi se adresează justiţiei, companiile de asigurări să fie cele care acoperă, în primă instanţă, taxele de timbru aferente pretenţiilor avansate de cei prejudiciaţi

În cei doi ani întregi de criză parcurşi până acum (2009 şi 2010), în care volumul de prime brute subscrise la nivel de piaţă s-a comprimat succesiv, deşi veniturile CSA s-au redus cu peste 18%, cheltuielile instituţiei au consemnat un plus de aproape 30%. Potrivit ultimelor date oficiale disponibile, anul acesta, în primele şase luni, primele brute subscrise s-au redus cu 7,3% comparativ cu perioada similară din 2010, de la 4,34 la 4,02 miliarde de lei, din cauza scăderii subscrierilor din asigurări generale cu 10%, de la 3,51 la 3,16 miliarde de lei.

Unul dintre partizanii soluţiei radicale, care constă nu în relaxarea, ci în eliminarea totală a pragului de control la SIF-uri, este chiar preşedintele Comisiei de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private (CSSPP), Mircea Oancea. Comisia de buget-finanţe din Camera Deputaţilor a dat aviz favorabil, la înce­putul săptămânii trecute, unui proiect de lege elaborat în 2009, privind creşterea pragului de deţi­nere la SIF-uri de la 1 la 5%, iar inves­titorii din piaţă anticipează un vot favorabil în acest sens şi în ple­nul Camerei.

Semnalele deloc optimiste din ultima perioadă, în special cele legate de posibilitatea ieşirii Greciei din zona euro şi de relaxare în continuare a politicii monetare a principalelor bănci centrale ale lumii, din cauza riscului reintrării în recesiune, i-au determinat pe analiştii cu cele mai exacte predicţii legate de preţul aurului să estimeze că acesta ar putea testa pragul de 2.000 dolari/uncie până în primăvara anului viitor.

Cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul adminis­traţiei penitenciare, din domeniul apărării naţionale, ordinii publice şi siguranţei naţionale vor avea posibilitatea de a se transfera de la fondul la care au fost repartizaţi aleatoriu la un alt fond, potrivit voinţei proprii, însă numai după un an de la data la care au devenit participanţi la pilonul II. Salariaţii din apărare, ordine publică şi siguranţă naţio­na­lă cu vârste până în 35 de ani nu vor avea dreptul să aleagă la ce fond de pensii private obligatorii (pilonul II) li se va vira o parte din contribuţia individuală de asigurări sociale (CAS) care li se reţi­ne lunar din venitul brut, urmând a fi repartizaţi aleatoriu din capul lo­cului, în cote egale, la cele nouă fonduri active în prezent pe piaţă, po­trivit unui proiect de ordonanţă de ur­genţă (OUG) elaborat de Minis­te­rul Muncii, Familiei şi Protecţiei So­ciale (MMFPS).

Deşi piaţa totală de asigurări a cunoscut o scădere cu aproape 7,5% în primele şase luni din 2011, iar poliţele auto RCA şi Casco - practic, motorul industriei de profil - s-au prăbuşit, cumulat, cu peste 19%, asiguratorii şi brokerii care dispun de platforme virtuale de distribuţie spun că vânzările prin intermediul acestui canal au crescut semnificativ în 2011. Vânzările de asigurări online se practică în România de numai trei ani. În conse­cinţă, potenţialul pieţei este imens, mai ales dacă ţinem cont de faptul că, de exemplu, în Marea Bri­ta­nie, comparatoarele virtuale de tarife au ajuns să controleze peste 40% din volumul total al pieţei de asi­gurări auto, procent care ar putea ajunge până la aproape 50% în 2014. Pe de altă parte, în România, încre­de­rea în comerţul online nu este încă suficient de puternică astfel în­cât încheierea de poliţe de asigurare prin Internet să devină realmente un fenomen de masă.

Valutele exotice şi aurul au adus cele mai bune randamente în acest an. Cotaţiile acestora au înregistrat avansuri pe măsură ce investitorii şi-au pierdut încrederea în alte plasamente şi s-au reorientat către cele pe care le-au considerat sigure.

De la debutul activităţii şi până la finalul lunii septembrie 2011, nouă dintre fondurile pilonului III au consemnat performanţe investiţionale pozitive, care s-au situat între 10 şi 40%, doar două raportând valori ale unităţilor de fond mai scăzute decât cele iniţiale.

 Rosgosstrah, liderul pieţei ruse de asigurări, deţinută de magnatul rus de origine armeană Danil Haciaturov, a încheiat anul 2010 cu prime brute subscrise în valoare totală de peste 60 de miliarde de ruble (circa 1,5 miliarde de euro), echivalentul a mai mult de trei sferturi din cât a subscris anul trecut întreaga industrie românească de profil. Rosgosstrah urmează să preia Asito Kapital prin in termediul Moldasig, lide rul pieţei de asigurări din Republica Moldova, cu o cotă de pia ţă de aproape 25%. Rosgosstrah a că pă tat controlul la Moldasig prin tr-o majorare de capital operată în iunie 2008, în urma căreia ruşii au ajuns să deţină 80% din acţiunile asi gura torului moldovean, prin inter me diul unei subsidiare înregistrate în Ci pru. Anul trecut, Moldasig a în re gistrat un volum de prime brute sub scrise de 260,2 lei moldoveneşti (peste 16 milioane de euro), cu a proa pe 3% peste nivelul din 2009. 

 Comisia Europeană încearcă să împuşte mai mulţi iepuri dintr-un foc propunând instituirea, la nivel european, a unei taxe asupra tuturor tranzacţiilor financiare derulate de instituţiile de profil. Pe de o parte, Comisia intenţionează să-şi majoreze sursele proprii de venituri, într-o perioadă în care statele membre UE nici nu mai sunt dispuse şi nici nu-şi mai permit să trimită la Bruxelles „porţii” mai mari din taxe le şi impo zitele colectate pe plan naţional. În acelaşi timp, urmăreşte să dea o lovitură de imagine, susţinând că taxa ar reprezenta o modalitate echitabilă prin care sectorul financiar ar suporta o parte din costurile actualei crize şi că, în acest fel, s-ar reduce volatilitatea de pe pieţe şi s-ar descuraja tranzacţiile riscante.

În primul interviu acordat din postura de director general al Asirom, după şa­se ani petrecuţi în func­ţia de vicepreşedinte al compa­niei, Mariana Diaco­nes­cu spu­ne că asi­guratorii sunt prinşi la mijloc între necesitatea de a scumpi anul viitor poliţele de răspunde­re civilă auto (RCA), din cauza ra­tei mari a daunei şi a majorării li­mitelor de răspundere, şi grija de a nu-şi pierde clienţii, într-o pia­ţă a asi­gu­ră­rilor care se în­dreaptă spre al trei­lea an consecutiv de dimi­nuare a subscrierilor.

Evoluţia randamentelor fondurilor de pensii private obligatorii este strâns corelată cu cea a indicilor Bursei de Valori Bucureşti (BVB). Cum evoluţia BVB depinde, la rândul ei, în mod substanţial de cea a marilor burse străine, fondurile de pensii au resimţit şi ele „furtuna” de pe pieţele mondiale de capital din iulie-septembrie 2011.

Administratorii de fonduri de pensii private obligatorii şi facultative vor avea dreptul de a investi până la 10% din activele fondurilor pe care le gestionează în acţiuni, obligaţiuni sau titluri de participare emise de entităţile special create pentru dezvoltarea proiectelor de infrastructură, fie de companii private, fie în colaborare cu instituţii ale sectorului public. De asemenea, până la 10% din activele fondurilor vor putea fi plasate pe termen lung în companii nelistate la burse, admi­nistratorii urmând să se implice activ în managementul acestora, pe bază de planuri de afaceri.

Confruntate cu subţierea continuă a subscrie­ri­lor şi a încasărilor din poliţe pe plan local, din ce în ce mai multe societăţi româneşti de asi­gu­rare „încearcă cu degetul” piaţa comunitară, profitând de libertatea prestărilor de servicii garantată de Tratatul UE. Piaţa românească de asigurări a scăzut cu aproape 7,5% în primul semestru al acestui an, comparativ cu perioada similară din 2010, la 4,02 miliarde de lei. Odată cu aderarea României la Uniu­nea Europeană, companiile de asi­gurări din ţară au căpătat dreptul de a presta în mod liber servicii în spa­ţiul comunitar, singura formalitate pe care trebuie să o îndeplinească fiind aceea de a notifica în acest sens Comisia de Supra­ve­ghere a Asi­gurărilor (CSA) din Ro­mâ­nia, precum şi instituţiile de su­praveghere a pieţelor de profil din statele UE unde intenţionează să activeze.

Indicele pieţei româneşti de artă, calculat de Casa de licitaţii Artmark pe baza preţurilor tranzacţiilor de vânzare-cumpărare cu lucrări apar­ţinând unui număr de 100 de artişti români, de patrimoniu şi contemporani, a consemnat o depreciere de aproape 8,5% în decursul acestui an, de la un nivel de 2.168 de puncte în prima săptămână a anului la 1.984 de puncte în intervalul 12-18 septembrie. Asta după ce a atins un maxim de 2.658 de puncte în pe­rioada 9-15 mai. Sezonul de toamnă-iarnă al licitaţiilor publice de lucrări de artă se află însă abia la debut, astfel încât sunt şanse ca indicele să încheie şi anul 2011 pe plus, după o creştere de aproape 117% în 2010.

Romeo Ionuţ Comăniciu, directorul sucursalei locale a Astra Asigurări din Braşov, noua propunere a PDL pentru funcţia de preşedinte al Comisiei de Supraveghere a Asigurărilor (CSA), intenţionează să limiteze capacitatea companiilor de asigurări de a-şi diminua riscurile asumate pe poliţele din portofoliu prin încheierea de contracte de reasigurare cu entităţi din străinătate.

Valoarea tranzacţiilor de retragere de numerar de la bancomatele din România, cu carduri emise în ţară, a fost de 23,88 miliarde de lei în al doilea trimestru din 2011, cu 2,5 miliarde de lei (11,7%) peste nivelul din primele trei luni ale anului, potrivit datelor BNR. Întrebarea care se pune este însă: ce au făcut românii cu sumele în plus, după ce le-au scos? Ceea ce este cert e că nu le-au băgat în produse şi servicii din economia oficială. Asta pentru că, din datele Institutului Naţional de Statistică (INS), cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei a crescut cu doar 0,03% în T2 2011 faţă de T1, de la 80,463 la 80,492 miliarde de lei, iar volumul cifrei de afaceri din comerţ a scăzut.

Numărul accidentelor provocate de maşinile înmatriculate în alte ţări pe şoselele româneşti a continuat să crească în primul semestru al acestui an, în special din cauza înmulţirii celor produse de autovehiculele înregistrate în Bulgaria. Problema este că asiguratorii din ţara vecină decontează foarte greu despăgubirile pentru accidentele produse în România, iar unii lichidatori de daune internaţionale au început să rupă contractele cu partenerii bulgari.