Birocraţie suplimentară şi dureri de cap plătitorilor şi beneficiarilor de venituri profesionale. Acestea sunt principalele efecte ale Ordonanţei de Urgenţă 58/2010 de modificare a Codului Fiscal şi ale normelor metodologice, care pretind că o explicitează şi care, în realitate, o contrazic. Însă nu doar conţinutul, ci şi procedura de adoptare a celor două acte normative este ilegală.
Deşi susţine că se bate cu economia ilegală, primul campion la ilegalităţi este Guvernul României. Ast­fel, pe 28 iunie, în Monitorul Oficial a fost publicată OUG 58/2010, alături de o altă OUG de modificare a Co-dului Fiscal, cea privind combaterea evaziunii fiscale, adoptată în aceeaşi şedinţă de guvern.

Firmele de stat continuă să ofere salarii medii cuprinse între 1.000 şi 3.000 de euro lu­nar, în anumite ca­zuri, iar rectifica­rea bugetelor acestor companii a fost doar o măsură de „aco­pe­ri­re” a cabinetului Boc în faţa celorlalte ca­te­gorii sociale, care au pierdut un sfert din venituri prin adoptarea legii de reducere a cheltuielilor bu­getare. Mai mult decât atât, buge­tele rectificate ale firmelor din subordinea ministerelor arată foarte clar că Guvernul nu in­tenţionează nici să concedieze perso­nalul excedentar din aceste unităţi.

Negocierea unei dobânzi mai mici sau refinanţarea creditului la aceeaşi bancă sau la alta, cu o ofertă mai bună, reprezintă alternative la care pot apela cei care plătesc în prezent rate prea mari. Noua legislaţie obligă băncile să elimine comisioanele de rambursare anticipată a împrumuturilor şi să schimbe formula de calcul al dobânzii cu una transparentă, ceea ce va permite clienţilor să renunţe mai uşor la vechile credite şi să le aleagă pe cele cu dobânzi mai mici. Mulţi rămân însă prizonierii ratelor mari, din cauza prăbuşirii valorii ipotecilor şi a scăderii veniturilor.

Băncile, cazinourile sau magazinele de mobilă lasă locul dezvoltării unor afaceri care, înainte de criză, nu le puteau concura la plata chiriei. În prezent, cea mai dinami­că extindere la stradă aparţine, în funcţie de zone, magazinelor de cartier, restaurantelor, cafenelelor sau caselor de amanet. Tot aici putem să amintim reapariţia autoservirilor cu mâncare ieftină.
Printre beneficiile actualei crize merită amintită diversificarea ofertei din retailul stradal. Profiturile din ur­mă cu doi-trei ani sunt cu totul altfel distribuite pe diferite tipuri de afa­ceri în prezent. Drept urmare, cei care aveau putere financiară mai mare înainte şi puteau alege locul pe care să-l închirieze nu mai sunt acum în „pole position”.

La nivelul lunii iunie a acestui an, sistemul bancar atrăgea depozite în lei de la populaţie la dobânzi medii situate între 6 şi 7,22% pe an şi, în schimb, împrumuta Ministerul Fi­nan­ţelor Publice, tot în lei, la ran­da­­mente medii de sub 7%. În oc­tombrie 2008, băncile cereau statului dobânzi între 10,6 şi 12% pentru a-i cumpăra obligaţiunile şi plăteau persoanelor fizice dobânzi medii la depozite de valori relativ similare.
Valoarea deţinerilor de ti­tluri de stat ale băncilor co­merciale din România a urcat, în mai puţin de doi ani, de aproape şase ori, de la 7 mili­arde de lei în octombrie 2008 la 40,4 miliarde de lei în iunie 2010, se arată în raportul de stabilitate financiară pe 2010, elaborat de BNR.

Guvernul goleşte spitalele de cadre medicale, invocând austeritatea, dar ministerele continuă să recruteze personal în această perioadă.  Deşi la nivel declarativ şefii acestor instituţii şi-au asumat reducerea cheltuielilor şi continuarea restructurării, lucrurile stau cu totul altfel în realitate. În luna mai, SFin a testat oferta de locuri de muncă a ministerelor şi a aplicat chiar pentru un job la ministerul condus de Radu Berceanu. Acum oferta s-a diversificat, au apărut posturi la agenţiile sau companiile din subordine, iar anunţurile de angajare în ministere sunt uneori hilare

Pe măsură ce mirosul de ţiţei şi gaze dinspre platoul continental al Mării Negre adie şi pe la nasul oficialilor români, contractul de exploatare a eventualelor resurse petroliere rămâne bătut în cuie. Rezilierea lui unilaterală de către partea română, aşa cum circulă zvonul de vreo câteva zile încoace, ne-ar aduce din nou în faţa Tribunalului de la Haga, unde cu siguranţă am fi perdanţi. Acest lucru îl ştiu foarte bine cei de la Sterling Resources, care, într-o declaraţie pentru „Săptămâna Financiară“, afirmă că nu există niciun temei legal pentru rezilierea acestui contract şi că vor lua toate măsurile necesare pentru a-şi proteja investiţia din România. Cu toate acestea, oficialii noştri o ţin una şi bună: rezilierea este posibilă.

Conducătorii Federaţiei Române de Fotbal (FRF) şi ai cluburilor din Liga I au cerut Guvernului modificarea Legii educaţiei fizice şi sportului, astfel încât patronii să îi poată plăti pe fotbalişti ca prestatori de servicii, înregistraţi ca persoane fizice autorizate (PFA). În acest fel, cluburile ar scăpa de orice obligaţie fiscală pentru banii cu care îşi plătesc jucătorii. În schimb, aceştia din urmă vor trebui să plătească pentru sumele încasate impozitul pe venit de 16%, precum şi contribuţiile de asigurări sociale pentru pensii, şomaj şi sănătate.

Criza poate fi un moment “perfect” pentru a începe o afacere, în condiţiile în care marile companii, având structuri rigide, se adaptează mai greu la schimbare, lăsând mai multă libertate de manevră micilor afaceri, a declarat Cristina Alexandru, project manager pentru start-up-uri al organizaţiei JCI Bucureşti, la conferinţa organizată la lansarea Târgului Internaţional de Franciză şi Branding.

Dupa ce suntem terorizati zilnic cu reclame in care se face elogiul proprietatilor terapeutice ale iaurtului Danone, aflam ca acesta ar putea avea printre ingrediente substante periculoase Cititi si: Lucian Mandruta: De ce am mancat ultimul iaurt Danone din viata mea Alessandra Stoicescu: O tara intreaga in iaurt DA NO NE mai aburiti atata cu reclame mincinoase!