România se află pe drumul cel bun, iar sectorul care ne va scoate din criză va fi cel al ex­porturilor. Acesta este noul exerciţiu de retorică al oficialilor ro­mâni, dar şi al patronatelor. De la Bruxelles însă vin veşti care ar trebui să-i pună pe gânduri: nu doar că reluarea creş­terii economice este fragilă, dar şi consumul privat, în­crederea în consum, ca şi creditarea sectorului privat în UE au atins toate, pentru pri­ma dată, cote negative în ulti­mele trimestre ale lui 2009.

De la adoptarea strategiei de ţintire directă a inflaţiei de către BNR, în 2005, indicele preţurilor de consum s-a încadrat o singură dată (în 2006) în limitele vizate de banca centrală. Ceea ce înseamnă că, în ultimii trei ani, din cauza politicilor fiscale dezastruoase ale guvernelor, dar şi a prognozelor prea optimiste ale BNR, majorările de pensii destinate acoperirii inflaţiei nu au compensat decât o parte din creşterea reală a preţurilor din România.

Daniel Funeriu, Attila Cse­ke, Teodor Baconschi şi Gabriel Sandu sunt pa­tru dintre şefii de ministere din cabi­netul Boc pentru care premierul a sem­nat documentele prin care le erau repartizate locuinţe de protocol.

Piaţa gazelor naturale din Ro­mânia devine pe zi ce trece tot mai imprevizibilă. De­ciziile Autorităţii Naţionale de Re­glementare în domeniul Ener­giei (ANRE) îi nemulţumesc, deopotri­vă, şi pe producătorii, şi pe distri­buitorii de gaze, care solicită la u­nison aprobarea unor tarife mai mari la consumatori.

Cu ocazia aniversării a 5 ani de la apariţia pe piaţă, revista „Săptămâna Financiară” a desemnat laureaţii tradiţionalelor premii Mr. RON, care răsplătesc în fiecare an personalităţile din mediul economic cu cele mai semnificative realizări, fie în beneficiul organizaţiilor în care activează, fie spre binele public.

Deficitul bugetar pentru anul 2009 a fost de 7,2% din PIB, potrivit metodologiei naţionale, şi de 8% din PIB, potrivit ESA 95, se arată în Programul de Convergenţă din februarie transmis Comisiei Europene. Numai că Executivul a decis să trimită la Bruxelles un program în care PIB-ul era de 505 miliarde de lei, şi nu de 491 de miliarde, cât a raportat săptămâna trecută Institutul Naţional de Statistică (INS).

Fuziunea producătorului de mezeluri Campofrio cu Caroli Foods are ca rezultat cel mai mare jucător pe piaţa românească de profil. Cele două companii au format un joint-venture pe piaţa românească, ale cărui acţiuni sunt deţinute în proporţie de 51% de Caroli Foods şi de 49% de Campofrio. “Acest joint-venture va crea cea mai mare companie de pe piaţa produselor din carne procesată din România, cu o cotă de piaţă cumulată de peste 16% şi o cifră de afaceri de peste120 de milioane de euro”, se arată într-un comunicat comun al celor două companii.

Guvernatorul BNR Mugur Isărescu îşi menţine părerea, exprimată încă dinainte ca românii să simtă din plin impactul crizei financiare mondiale, că suntem prea pesimişti atunci când vine vorba de situaţia economiei şi a cursului de schimb, acestea fiind acum „pe drumul cel bun”. „Vrem să ieşim din criză, dar economia are 30-40% psihologie. Ce bancher poate să se aventureze să dea credite, când toată atmosfera asta pe care o simte în jur este neagră şi mai este şi tot şomajul ăsta?”, a declarat Isărescu, în cadrul unui seminar la BNR.  

Parlamentarii vor avea de luat în perioada următoare o decizie dificilă: contează mai mult voturile sau averile personale? Şi asta pentru că din cei 20.000 de români vizaţi de Legea Surupăceanu de impozitare a averilor de peste 500.000 de euro, o parte îşi numără banii pe furiş în băncile Legislativului.

Proiectul de modificare a Legii contabilităţii din 1991, elaborat de 42 de deputaţi membri PD-L, prevede obligaţia firmelor de a avea un compartiment de contabilitate care să cuprindă cel puţin un contabil angajat cu normă întreagă, prin contract de muncă. În caz contrar, firma va trebui să apeleze la serviciile unei societăţi specializate sau ale unui contabil autorizat.

România şi Statele Unite au adoptat, aproape concomitent, măsuri similare de scutire de la plata contribuţiilor de asigu­rări sociale a firmelor care angajează şomeri. Deşi programul american este mai generos, mai ambiţios şi implică sume mult mai mari, companiile spun că acesta nu va îmbunătăţi semnificativ piaţa muncii. Firmele care angajează în 2010 persoa­ne intrate în şomaj vor fi scutite, pentru un interval de şase luni, de la pla­ta tuturor contribuţiilor de asigurări sociale aferente acestora, potrivit unei ordonanţe de urgenţă adoptate săptămâna tre­cută de Executivul de la Bucureşti.

Datoria publică a României a crescut anul trecut cu aproape 40 de miliarde de lei, ajun­gând la 29,29% din PIB, în urcare cu aproape 8 puncte procentuale faţă de nivelul înregistrat la finele anului 2008, de 21,8% din PIB, reiese din datele prezentate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Românii şi-au schimbat comportamentul de consum pe parcursul anului trecut, orientându-se către consumul în casă în defavoarea ieşirilor în oraş, tendinţă justificată de creşterea consumului de ulei, bere sau cafea în gospodării, potrivit unui studiu realizat de firma de cercetare GfK. 

Guvernul îşi propune, în bugetul de stat pe 2010, majorarea de 2,71 ori a încasărilor din impozitul pe veniturile din pensii, de la 441,79 milioane lei (prevederi bugetare aferente anului 2009) la 1,2 miliarde lei în 2010. UPDATE: „Nu am discutat în Guvern şi nici nu vom discuta despre impozitarea pensiilor”

Micile companii care solicită ram­bur­sări de TVA între 5.000 şi 10.000 de lei vor avea cât de curând o plăcută surpriză, promite pre­şedintele Agenţiei Naţionale de Admi­nis­trare Fiscală (ANAF), Sorin Blejnar. Ele vor putea primi automat sumele de rambursat, fără a mai fi nevoie de controlul preli­minar al inspectorilor fiscali.

Deficitul bugetar al României a fost anul trecut de 36,4 miliarde lei, respectiv 7,2% din PIB, încadrându-se în ţinta stabilită cu FMI (36,5 miliarde lei sau 7,3% din PIB). Ţinta ar fi fost depăşită cu peste 1,7 miliarde lei şi ar fi ajuns la 38,22 miliarde lei (7,56% din PIB)...

Procedurile stabilite de Uniunea Europeană în procesul de infringement aplicat unei ţări membre sunt atât de complicate încât nimeni nu se grăbeşte să le pună în aplicare. În cei trei ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România are 262 de acţiuni declanşate pentru neîndeplinirea obligaţiilor asumate, dar niciuna nu s-a lăsat, până în prezent, cu sancţiuni financiare efective. De la ameninţarea cu in­fringementul şi până la hotărârea de condamnare venită din partea Curţii de Justiţie a UE este o cale atât de lungă, încât ţările membre au început să trateze posibilele sanc­ţiuni cu multă indiferenţă.

Veniturile liderilor de sindicat au făcut subiectul multor controverse, afacerile în care sunt implicaţi şefii organizaţiilor salariaţilor stârnind curiozitatea publică. O decizie luată de Parlament a stabilit că pre­şe­dinţii şi vicepreşedinţii confedera­ţiilor, preşedinţii de federaţii şi trezorierii au obligaţia de a depune declaraţii de avere şi de interese la Agenţia Naţională de Integritate (ANI). Nu toţi sindicaliştii sunt însă dispuşi să treacă pragul ANI.

După relansarea noului program „3 Rable“, ministrul finanţelor, Sebas­tian Vlădescu, se pregăteşte să taie şi panglica „Primului Bloc“. Numai că noii locatari ar putea fi evacuaţi de Comisia Europeană, ca­re vor considera „plombele“ (după cum singur le numeşte) ministrului Vlădescu drept subvenţii acordate dezvoltatorilor, deci ajutoare de stat. „România nu se duce de râpă, în Romånia nu este prăpăd. Mlădiţele primăverii vor ră­sări şi în economia româ­neas­că încă din acest an.