E conomia a crescut în al trei­lea trimestru cu 1,9% faţă de cele trei luni anterioare şi cu 4,4%, comparativ cu perioada similară a a­nului trecut, înregistrând astfel cele mai mari creşteri din ultimii trei ani. În termeni ajustaţi sezonier, creş­terea economică faţă de trimes­trul trei din 2010 a fost de 4,5%. În primele nouă luni ale anului, economia a crescut faţă de perioada corespunzătoare a anului trecut cu 2,7% pe serie brută şi cu 2,6% în termeni a­justaţi sezonier. La cea mai recentă evaluare a acordului cu FMI, auto­ri­tăţile şi Fondul au menţinut progno­za de creş­tere economică de 1,5% pen­­tru acest an, dar au redus-o semnificativ pe cea din 2012, la 2%.

Chiar dacă bugetarii mai speră într-o minune, într-o majorare a salariilor anul viitor, un lucru este cert: cheltuielile cu personalul vor fi îngheţate în 2012. Proiectul de buget cuprinde o majorare de doar 0,83%, de la 17,1 în 2011 la 17,3 miliarde de lei în 2012. Nici în anii viitori nu este estimată o creştere considerabilă a cheltuielilor de personal: în 2013 ele vor ajunge la 19,1 miliarde de lei, în 2014 la 19,8, iar în 2015 la 21,1. Sume nominale care vor fi roase de inflaţie. Premierul are însă soluţii alternative: intenţionează să investească masiv în crearea de noi locuri de muncă.

În primăvara acestui an, Ministerul Economiei lansa în piaţă patru proiecte de investiţii, în parteneriat public-privat, cu o valoare de peste 10 miliarde de euro, ale căror termene de realizare trebuiau să înceapă încă din primele luni ale anului viitor. Pentru că nicio companie energetică mare din Europa nu s-a arătat interesată de respectivele proiecte, singura speranţă au rămas investitorii chinezi. După multe tatonări, nici aceştia nu se grăbesc însă să vină în România.

Pensiile şi salariile bugetarilor vor rămâne îngheţate anul viitor, cel puţin potrivit proiectului de buget elaborat de Guvern. O eventuală majorare a acestora poate avea loc numai ca urmare a „dărniciei” Executivului cu ocazia unei eventuale rectificări bugetare, însă şi aceasta este problematică pentru că Legea responsabilităţii fiscale interzice astfel de demersuri cu şase luni înainte de alegeri. În schimb, au fost recompensate, pentru serviciile aduse, serviciile secrete şi mai ales Agenţia Naţională de Integritate (ANI), al cărei buget s-a triplat.

Comisia Europeană confirmă calculele SFin: o creştere de 2% majorează deficitul bugetar. În urmă cu o lună, „Săptămâna Financiară” calcula im­pac­tul înjumătăţirii creşterii economi­ce pentru anul vii­tor asupra de­fi­citului bugetar. „Potrivit calculelor re­făcute pe o creştere economică de 2%, deficitul ar ajun­ge la 3,7% din PIB”, era concluzia articolului publicat pe 17 no­iembrie. Săptămâna trecută, Co­misia Europeană a publicat noua sa prognoză economică, avansând o creş­tere economică de 2,1% şi un deficit bugetar de 3,7%. Ce-i drept, calculele SFin se refe­reau la deficitul cash, în timp ce CE a calculat deficitul pe ESA.

Pentru a putea vinde societăţi de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, România trebuie să liberalizeze preţurile. Preşedintele Traian Băsescu a spulberat orice dispută pe mar­ginea privatizărilor din sistemul energetic, decla­rând in­vestitorilor germani că „Ro­mâ­nia a reluat procesele de pri­vatizare, vizând în mod deosebit două sectoa­re - energia şi tran­sporturile“. Întâmplător sau nu, inclusiv Fon­dul Monetar Inter­naţional a solicitat guvernului de la Bu­cu­reşti aceste pri­va­ti­zări, nu înainte însă de a preciza că ele trebuie să coincidă cu li­be­­ralizarea totală a pieţelor de energie şi gaze.

De anul viitor, pentru a beneficia de serviciile medicale de bază acoperite de asigurările sociale de sănătate, românii vor trebui să-şi aleagă un asigurator privat din lista celor care vor fi autorizaţi în acest sens. Aceştia vor derula o campanie de 8 luni în care se vor concura pentru a obţine semnăturile celor asiguraţi în prezent în sistemul de asigurări de stat. Scopul acestei transformări radicale este acela ca implicarea, cu scop de profit şi în condiţii de concurenţă, a asiguratorilor privaţi în administrarea sumelor colectate din CASS, precum şi în relaţiile dintre pacienţi şi furnizorii de servicii medicale, să ducă la o reducere a cheltuielilor publice cu sănătatea.

Profiles International şi Dima Consulting Group au dat startul celei de-a VII-a ediţii naţionale a competiţiei Global Management Challenge, un simulator de afaceri care anul acesta reuneşte 112 echipe. Ediţia din acest an a Global Management Challenge (GMC) va fi desfăşurată în ca­drul a două competiţii, una de­dicată companiilor, iar cea­laltă studenţilor. Doru Dima, iniţiatorul campionatului na­ţional, spune că decizia a fost luată ca urmare a unor su­gestii din partea mediului de afa­ceri.

Românii au cheltuit în primul semestru al acestui an cu 15% mai mult pentru alimentele de bază, chiar dacă au consumat mai puţin decât anul trecut, explicaţia fiind creşterea preţurilor alimentelor din ultimul an, potrivit unui studiu al companiei GfK.

Economia zonei euro va intra într-o „recesiune modera­tă” la sfârşitul acestui an şi este foarte probabil ca Ban­ca Centrală Europeană (BCE) să reducă semnificativ prognoza de creştere pentru 2012, în condiţiile amplif­i­cării ris­curilor, a declarat, la finalul săptămânii trecute, noul pre­şe­dinte al instituţiei, Mario Draghi.

BNR induce majorarea marjelor deja mari de profit ale băncilor fiindcă acestea au acumulat împrumuturi restante considerabile pentru care trebuie să constituie provizioane.

Săptămâna trecută a fost săptămâna jocurilor, din păcate pentru investitori, nu a celor olimpice, ci a celor de ima­gine. Sofismele elene s-au confruntat cu rigurozitatea autoritară a nemţilor şi cu imperialismul revoluţionar francez într-o tentativă de a salva, unii propriii contribuabili, ceilalţi moneda euro de la faliment. La prima vedere, totul a pornit de la anunţul premierului grec Giorgios Papandreou privind organizarea unui referendum pe tema celui de-al doilea plan de salvare a Greciei. În realitate, totul a pornit tocmai de la structura acestui plan.

Orice speranţă a angajaţilor statului şi a persoanelor vârstnice de a beneficia, cel puţin în prima parte a anului viitor, de salarii şi pensii majorate s-a spulberat săptămâna trecută. Declaraţiile preşedintelui Traian Băsescu, prin care solicită Guvernului adoptarea de măsuri pentru reducerea deficitului bugetar la 1,9% din PIB şi noua prognoză de creştere economică, 1,5-2%, nu numai că exclud orice dărnicie guvernamentală, ci anunţă o nouă perioadă de austeritate.

Băncile centrale intensifică lupta împotriva acordării de credite în valută persoanelor fizice pentru a proteja debitorii de riscurile ataşate acestor finanţări. BNR a adoptat regulamentul care vizează limitarea creditării în devize străine. Creditele în valută oferite de băncile locale sunt de cele mai multe ori mai ieftine decât cele în lei. Împrumuturile în euro sunt încă preferate de populaţie, în pofida riscului valutar ataşat finanţărilor în monede străi­ne. Având în vedere deprecierea mo­­nedelor din ultimii ani şi creş­te­rea împrumuturilor neperforman­te lua­te în alte monede decât cele în care sunt exprimate veniturile de­bitorilor, la nivel european se intensifică lupta împotriva împrumutu­rilor acordate în alte devize decât ce­le în care debitorii îşi încasează ve­nitu­rile.

România plăteşte deja consolidarea sistemului bancar european „prin dobânzi foarte ridicate, pentru că avem filiale româneşti ale băncilor din zona euro, iar dobânzile au ajuns la un nivel deja inacceptabil. Indirect, România, un stat din afara zonei euro, a început să plătească această capitalizare a băncilor din zona euro“, a declarat preşedintele Traian Băsescu la începutul săptămânii trecute, referindu-se la dobânzile titlurilor de stat de pe piaţa internă. Va cere el Guvernului să emită eurobonduri sau pregăteşte terenul accesării liniilor de credit aferente acordului preventiv încheiat cu FMI şi UE?

Persoanele plătite doar în baza con­tractelor de drepturi de autor nu beneficiază de ajutor de şomaj la încetarea contractului. Asta deşi statul a încasat şi continuă să în­ca­seze contribuţia de asigurări pen­tru şomaj în cazul celor care lucrează pe baza unor asemenea contracte.

Săptamâna Financiară suplimentează tirajul noului Cod Civil şi vă oferă, luni, 24 octombrie, textul integral al legii, care conţine inclusiv modificările introduse de legea de aplicare, într-un singur volum şi un format compact, accesibil şi uşor de folosit.

Mediul de afaceri românesc pierde teren în faţa celui din Bulgaria, Ungaria, Armenia, Polonia, Cehia sau chiar Muntenegru, potrivit ultimului raport Doing Business, realizat de Banca Mondială.

Cursul de schimb a depăşit din nou nivelul de 4,35 lei/euro săptămâna trecută, plasându-se în apropierea maximelor anului 2011. O serie de analişti au interpretat „puseul” de depreciere a leului ca o replică la încetinirea secvenţei economice, cu focus pe exporturi - motorul de creştere care dă rateuri vizibile.