Ordonanţa de urgenţă nr. 113/2010 potrivit căreia plata drepturilor salariale ale bugetarilor obţinute în instanţă până la 31 decembrie 2010 urmează a fi eşalonată pentru perioada 2012-2014 a rămas fără efect. Parlamentul a respins-o prin Legea nr. 196/2011, publicată în Monitorul Oficial pe 9 noiembrie. Reglementările succesive ale acestei probleme au ajuns la blocaj din cauza continuei manipulări a instrumentelor legislative, în frauda Constituţiei şi a oricărui principiu de drept. S-a ajuns la un cerc vicios din care devine imposibil de ieşit altfel decât prin restabilirea legalităţii.

Ministerul Finanţelor a emis un nou ordin privind procedurile de acordare a eşalonărilor la plata obligaţiilor fiscale, care a intrat în vigoare la 31 octombrie. Faţă de reglementările anterioare, acesta prevede şi procedurile de amânare la plată a penalităţilor de întârziere a creanţelor fiscale eşalonate. Dacă beneficiarul îşi achită obligaţia eşalonată, penalităţile vor fi anulate.

Declararea unei firme ca inactivă are consecinţe grave, ducând practic la blocarea activităţii acesteia şi la imposibilitatea dezvoltării altor afaceri, ca urmare a înscrierii inactivităţii în cazierul fiscal. Nici terţii care fac afaceri cu inactivi nu sunt scutiţi de consecinţe. Ministerul Finanţelor Publice şi ANAF au emis un nou ordin referitor la declararea inactivităţii, ca urmare a modificărilor survenite în Codul Fiscal şi Codul de procedură fiscală în luna septembrie. Ordinul a intrat în vigoare pe 26 octombrie 2011.

Legislativul a decis să pună capăt cămătăriei adoptând, săptămâna trecută, o lege prin care aceste fapte sunt pedepsite cu închisoare de la 6 luni la 5 ani. Totuşi, aceasta nu înseamnă că va fi interzis orice împrumut cu dobândă practicat între persoane fizice. Acestea vor rămâne permise, însă în anumite limite prevăzute în noul Cod Civil şi în O.G. nr. 13 din 24 august 2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar.

 Ordonanţa Guvernului nr. 30/2011 pentru modificarea şi completarea Codului Fiscal, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale prevede reducerea sau anularea penalităţilor de întârziere pentru obligaţiile fiscale restante la 31 august 2011. Ordinul MFP nr. 2604/2011 pentru aplicarea acestor prevederi a intrat însă în vigoare abia pe 6 octombrie, iar pe 10 octombrie a fost publicată şi formularistica necesară.  Contribuabilii care pot beneficia de aceste facilităţi vor fi notificaţi.

Deşi se ştia încă de acum trei luni că la 1 octombrie va intra în vigoare noul Cod Civil, o serie de acte normative necesare aplicării practice a dispoziţiilor acestuia au fost adoptate pe ultima sută de metri. Este vorba de aplicarea dispoziţiilor privind ipoteca mobiliară, plasamentele considerate sigure ale sumelor de bani de către administratorul bunurilor altuia, testamentele în faţa funcţionarilor bancari sau convenţiile matrimoniale. Aceste dispoziţii sunt inedite în dreptul nostru, punerea în practică fiind imposibilă fără asigurarea procedurilor necesare.

Două acte normative recent publicate aduc noutăţi importante în domeniul achiziţiilor publice. Pe de o parte, se relaxează cerinţele referitoare la documentaţia de atribuire prin măsuri care să limiteze solicitările abuzive din partea autorităţilor contractante. Pe de altă parte, se înăspresc controalele şi se prevăd modalităţile de selecţie a celor care vor fi supuşi acestor controale. Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monito­ri­za­rea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a stabilit criteriile de calificare şi selecţie în procedura de achiziţie publică, prin Or­dinul nr. 509/2011, intrat în vigoa­re pe 28 septembrie. Acestea se referă la cerinţele minime pe care trebuie să le îndeplinească un operator economic pentru a se califica în vederea selectării sau a preselectării.

Beneficiarii fondurilor europene se pot pregăti pentru controale ca-n fil­me. Pe 30 iunie a intrat în vigoa­re pri­mul act normativ de după ade­rare care prevede măsuri privind pre­veni-rea, constatarea şi sancţio­na­rea n­e­re­­gulilor apărute în obţi­ne­rea şi utili­zarea fondurilor europene şi/sau a fondurilor publice naţiona­le aferente acestora (OUG 66/2011). Pe 15 sep­tembrie au intrat în vigoare şi nor­me­le meto­dologice de aplicare a a­ces­teia (HG 875/2011). Cu titlu de noutate absolută este un ghid ultraamă­nunţit, cu detalii picante privind psihologia infractorului la fondurile euro­pene şi cum poate fi depistat acesta.

Printr-o nouă ordonanţă, Guvernul a îmblânzit reglementările privind consecinţele cazierului fiscal, în sensul reducerii termenului de radiere a contravenţiilor la un an, faţă de 5, cât era până acum, dacă s-au achitat amenzile corespunză­toare. De asemenea, sunt prevăzute termene de radiere mai relaxate şi în cazul inactivităţii fiscale sau al unor fapte legate de insolvabilitate, dacă debitorii îşi îndeplinesc obligaţiile fiscale şi dacă îşi achită datoriile faţă de creditori. Totuşi, la actualul pomelnic al faptelor contravenţionale înscrise în cazier se adaugă şi unele noi.

Anul trecut în România s-a putut asigura din producţia internă doar 17% din necesarul de furaje pentru animale, iar restul de 83% au fost importate. Estimările pentru 2020 sunt extrem de sumbre, întrucât nu există nicio asigurare că din cele 1.458 mii de tone metrice necesare se va mai putea asigura ceva intern. O situaţie asemănătoare se înre­gistrează şi la nivelul pieţei UE. Având în vedere necesităţile în creştere, precum şi riscul apariţiei unor blocaje la importuri din cauza legislaţiei restrictive, vara aceasta Comisia Europeană a dat mai multe reglementări în scopul remedierii situaţiei. Totuşi, acestea sunt departe de a o rezolva.

Una dintre motivaţiile ultimei modificări a Codului Fiscal este punerea în acord a acestuia cu noul Cod Civil, care urmează să intre în vigoare la 1 octombrie. Codul reglementează la modul general materia societăţilor, una dintre instituţiile inedite pentru dreptul românesc fiind fiducia, sau „trust-ul”. Noutatea absolută constă în faptul că aceasta permite împărţirea activelor unei persoane fizice sau juridice în mase patrimoniale distincte şi autonome şi implicit limitarea răspunderii juridice la aceste mase.

Deşi conceptele de evaluare a activităţii profesionale a sala­ria­­ţi­lor, respectiv stabilirea obi­ecti­ve­lor de performanţă pentru sala­riaţi sunt nou introduse în Codul Muncii, practica departamentelor de resurse umane este familiari­za­tă cu aceste concepte, pe care le folosea frecvent şi îna­in­te de modificarea Codului Mun­­cii. Din in­terpretarea texte­lor legale se poa­te susţine că sta­bi­lirea criteriilor de evaluare es­te obligatorie pentru angajator, iar obiectivele de performan­ţă reprezintă o faculta­te a angajatorului, acestea nefiind obligatorii a fi introduse nici în contractul individual de muncă, nici în regulamentul intern.

Actualul mecanism de aplicare a dobânzilor legale sau convenţionale are zile numărate. Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a supus dezbaterii publice un proiect de lege prin care modifică Ordonanţa nr. 9/2000 privind nivelul dobânzii legale pentru obligaţii băneşti. Principalele schimbări constau în raportarea dobânzii legale la rata dobânzii de politică monetară, precum şi în reglementarea distinctă a dobânzilor la împrumuturi şi a celor datorate pentru neexecutarea obligaţiei la scadenţă. Alte noutăţi referitoare la cumulul diferitelor tipuri de dobânzi aduce şi noul Cod Civil, precum şi Legea nr. 71/2011 de punere în aplicare a acestuia.

Am supravieţuit mai bine de 20 de ani în democraţie (n.a. - formală), respectiv în jur de 150 de ani în stat modern şi na­ţio­nal, condus şi o­rân­duit de legi şi re­guli, instanţe şi au­to­rităţi (la fel de ade­vă­rat este că, de multe ori, legea şi statul au coexistat independent unul de altul). Cu toate acestea, evo­lu­ţia instituţională şi zba­te­rile politice cu privire la acest as­pect ne îndrituiesc să ne în­trebăm astăzi dacă România (mai) are nevoie de justiţie sau de ce ar trebui să avem justiţie în România.

Una dintre schimbările fundamentale pe care le aduce noul Cod Civil este unificarea regimului juridic pentru contractele civile şi cele comerciale, cu toate consecinţele ce decurg din această nouă abordare. O serie de convenţii, nereglementate până acum, dar frecvent întâlnite în practică, au primit o formă, cu indicarea drepturilor şi a obligaţiilor corespunzătoare. De asemenea, au fost clarificate diverse aspecte, mai ales în cadrul contractelor de vânzare-cumpărare, locaţiune sau asigurări, care se soldau din ce în ce mai des cu litigii.

Dacă de la 1865 încoace s-au pu­tut ipoteca numai imobilele, strict individualizate, noul Cod Civil extin­de posibilitatea ipotecării şi asupra bu­nu­rilor mobile, precum şi asupra u­nei universalităţi de bunuri care poa­te constitui chiar şi întreaga a­ve­re a unei persoane fizice sau juri­dice. Mai mult, creditorul dobân­deşte puteri foarte mari asupra bu­nurilor ipo­te­cate, mergând până la administra­rea acestora în locul proprietarului. Este greu de anticipat ce efecte vor avea asupra afacerilor noile instrumente de garantare a obligaţiilor contractuale

Pentru prima oară în România, noul Cod Civil reglementează „fiducia” sau „trust-ul”, dacă e să folosim termenul din limba engleză, mult mai cunoscut la noi. Acest nou instrument juridic adaptat din dreptul anglo-saxon are aplicaţii practice deosebit de interesante şi necesare în actualul context economic. Noutatea absolută constă în faptul că permite împărţirea activelor unei persoane fizice sau juridice în mase patrimoniale distincte şi autonome. Astfel, proprietarul be­neficiază de răspundere limitată fără a fi necesară constituirea unei persoane juridice în acest scop.

Ministerul Finanţelor Publice a elaborat un proiect de Hotărâre de Guvern referitor la procedura anali­zei de risc în vederea verificării fiscale prealabile a persoanelor fizi­ce. Practic, se stabilesc criteriile de identificare a persoanelor cu risc fiscal, care vor intra pe lista neagră a celor care urmează să fie controlaţi. Acest proiect urmează unui alt HG, intrat deja în vigoare în luna martie anul acesta, prin care au fost stabilite metodele indirecte de verificare a situaţiei fiscale şi identificarea veniturilor nedeclarate ale persoanelor fizice.

Locuinţele ANL construite prin credit ipotecar, însă necontractate la data finalizării vor pu­tea fi închiriate şi ulterior vândute doar anumitor categorii sociale precum specialişti din învăţământ, sănătate, din sectorul de apărare naţională, ordine publică, siguranţă naţională, ai autorităţii judecătoreşti şi ai administraţiei naţionale a penitenciarelor.