Creşterea economică de anul viitor este con­diţionată într-o mare măsură de ab­sorbţia fondurilor europene şi de ca­pa­ci­tatea cererii interne de a genera consum, este de părere şeful misiunii FMI în Ro­mânia, Jeffrey Franks. Potrivit acestuia, şansele ca ţara noastră să atragă banii din acordul de tip preventiv semnat cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială sunt încă scăzute, dar au crescut faţă de acum şase luni. Oficialul FMI a mai declarat că instituţia financiară, în funcţie de situaţia în care România va avea nevoie să acceseze sumele din acord, va fi deschisă la negocieri. Iar când se va ajunge într-o situaţie de acest fel, atunci se va discuta în ce cont vor merge aceste sume, respectiv dacă vor fi di­rec­ţionate către Trezorerie, pentru finanţarea de­fi­citului bugetar, excepţie acceptată doar în cazul României în 2009, sau către rezervele BNR, cum prevede statutul FMI. Referitor la companiile de stat, Franks a precizat că, în unele cazuri, angajarea unui manager privat nu garantează rezi­lie­rea contractelor cu „băieţii deştepţi”, soluţia fiind privatizarea majoritară.

 Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, a declarat la jumătatea lunii septembrie că România are şansa istorică de a reduce inflaţia sub 3%. Şi, la puţină vreme, rata anuală a inflaţiei s-a micşorat la 3,45%, intrând în intervalul ţintit de BNR de 3% plus/minus un punct procentual. Poate arăta asta că România a închis un capitol important din istoria sa economică, marcat de un nivel înalt al inflaţiei? Economistul-şef al băncii centrale susţine că o mare parte a convergenţei cu ţările UE va avea loc „pe calea unei inflaţii mai mari, proces prin care au trecut toate ţările dezvoltate înaintea noastră”. Dar Valentin Lazea atrage atenţia că această convergenţă, care va culmina cu adoptarea euro, reprezintă mai degrabă un proces cultural decât unul tehnic, în care obiceiurile şi deprinderile populaţiei din fiecare ţară trebuie armonizate cu cele din „miezul tare” al zonei euro (Germania, Olanda, Finlanda, Austria).

Preşedintele Traian Băsescu susţine în faţa FMI ca statul să rămână principalul investitor din economie, pentru ca România să-şi continue creşterea economică. Guverna­torul BNR, Mugur Isărescu, precizează că o relaxare a fiscalităţii ar creşte investiţiile în sectorul privat, dar ar însemna o resursă în minus pentru investiţiile publice şi „orice investiţie neterminată este o resursă imobilizată”. Intervievat de SFin, vice­pre­şe­dintele executiv al BCR, Wolfgang Schoiswohl, consideră că „economia de piaţă se bazează pe investiţii şi finanţări private”, iar acestea „vor rămâne principalul motor al dezvoltării economice”.

„Concurenţa în sistemul bancar este periculoasă pentru stabilitatea financiară“, sus­ţinea guvernatorul BNR, Mugur Isăres­cu - cu ocazia primirii titlului de Doctor Honoris Causa din partea Universităţii Romåno-A­mericane -, după care urma şi o concluzie pe aceeaşi linie: „Con­cu­renţa trebuie controlată“. Asta chiar dacă fostul preşedinte al Fed, Alan Greenspan, are un alt punct de vedere: „Este foarte important ca re­formele şi a­jus­tările aduse structurii pieţelor financiare să nu afecteze flexibilitatea acestora şi concurenţa”. Ches­tionat în legătură cu această pro­blematică, Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Con­si­liului Concurenţei, este de părere că „trebuie găsit un echilibru între asigurarea stabilităţii sistemului bancar şi menţinerea liberei concurenţe”. El atrage atenţia asupra faptului că o concurenţă intensă în sectorul bancar „poa­te conduce la o diminuare a marjelor de profit şi poate încuraja investiţiile riscante, fapt care poate ge­nera instabilitate financiară şi induce riscuri sistemice”.

În vreme ce multe bănci româneşti iau în cal­cul o restrângere a „business”-ului ca ur­mare a crizei, BRD îşi continuă drumul. De aceea mesajului lui Guy Poupet, preşedinte-director general al BRD-Groupe Socié­té Générale, este deosebit de ferm: „Creşterea sau menţinerea cotei de piaţă sunt pentru noi obiective în orice perioadă, chiar şi pe timp de criză”. El subliniază că recunoaşterea BRD drept cea mai profitabilă bancă din România, chiar în condiţiile neprietenoase ale crizei economice, se datorează faptului că toate resursele băncii sunt gestionate atent. Efort de optimizare care-i permite băncii să nu opereze concedieri colective şi să preia turneul ATP de tenis de la Bucureşti...

G uvernul intenţio­nea­ză să discute cu FMI şi Co­misia Europea­nă po­­sibilitatea majo­ră­rii salariilor bugetarilor cu 15% a­nul viitor şi a creşterii pensiilor în funcţie de inflaţie şi de salariul me­diu brut, declară mi­nistrul fi­nanţelor, Gheorghe Ia­lomi­ţia­nu. Potrivit acestuia, e posibil ca şi în România să se revizuiască prognoza de creştere economică pentru 2012, însă ori­ce decizie va fi luată după dis­cu­ţiile din oc­tom­brie cu FMI şi CE...

La doar 43 de ani, Lucian Cojocaru este u­nul dintre cei mai tineri executivi din băn­cile de top. După şapte ani petrecuţi ca director comercial al reţelei BRD, el a preluat, în toamna lui 2010, postul de vicepre­şedinte pe retail al Volksbank România. Ceea ce a fost o adevărată provocare pentru că în cadrul Volksbank funcţionează practic două bănci, una care se concentrează pe restanţe, pierderi, clienţi care nu mai rambursează şi cealaltă care se ocupă de repornirea creditării şi a activităţii în general.

Directorul general al Bursei de Va­lori Bucureşti este de părere că anunţuri­le frumoase de privatizare prin intermediul pieţei de capital, care ră­mân însă nefinalizate, nu fac decât să re­ducă încrede­rea şi aşa scăzută a investitorilor în piaţa de capital lo­cală. Valentin Iones­cu susţi­ne că există posibilitatea listării unei companii noi din sectorul IT pe piaţa re­glementată, alături de o dublă listare pentru o societate din Bulgaria.

Nicio bancă centrală nu poate controla decât simbolic apre­cierea sau de­pre­cie­rea monedei naţionale, dacă piaţa se mişcă într-o anumită di­recţie, este de părere country managerul Deutsche Bank Ro­mânia, Radu Zaciu. Potrivit a­cestuia, dacă incertitudinile vor continua cel puţin un an, francul elveţian se va aprecia şi mai mult în raport cu euro şi dolar. Într-un interviu acordat pentru „Săptămâna Financia­ră”, acesta şi-a prezentat viziu­nea personală, care nu reflectă neapărat poziţia băncii, asupra situaţiei economice mondiale, a posibilităţii intrării într-o nouă recesiune, dar şi asupra vulnerabilităţilor ţării noastre şi de­pendenţei de pieţele exter­ne, cursului euro-dolar şi pla­nu­lui de salvare mai eficient: cel al SUA sau cel al zonei euro.

În biroul său din inima Vienei, Petersplatz 7, Franz Hochstrasser, al doilea om din ierar­hia executivă a companiei-mamă a BCR du­pă CEO-ul Andreas Treichl, are parte de o vară extrem de agitată. Marcată de inflamarea crizei datoriilor suverane din zona euro, de controversele privind plafonul de îndatorare al SUA, dar şi de stagnarea creditării, însoţită de creşterea ponderii expunerilor neperformante în România, una dintre principalele pieţe ale grupului. Directorul executiv adjunct al Erste Group crede că ţările din Europa Centrală şi de Est, inclusiv România, trebuie să profite de slăbiciunile celor din zona euro pentru a „deturna” în beneficiul lor banii investitorilor, iar pentru asta au nevoie de trei lucruri: infrastructură de calitate, disciplină fiscală şi legislaţie prietenoasă cu antreprenorii. Pe de altă parte, crede Franz Hochstrasser, escaladarea îndatorării publice în economiile mature pune în pericol însuşi viitorul democraţiei în aceste state.

Ambasadorul Ucrainei în România a susţinut, la interviurile SFin+Fin.ro, că, în pofida crizei, dar şi a anumitor puncte sensibile în relaţiile diplomatice dintre cele două ţări - cum ar fi situaţia combinatului de la Krivoi Rog -, schimburile econo­mice dintre România şi Ucraina se află pe un trend pozitiv, care ur­mează să fie îmbunătăţit în continuare. El mai spune că cele două demersuri internaţionale principale ale Ucrainei, în direcţia semnării unui tratat de liber schimb cu UE şi a colaborării cu o Uniune vamală care are în centru Rusia, sunt procese complementare, menite să contribuie la dezvoltarea regională. Pe de altă parte, ambasadorul a reite­rat poziţia oficială potrivit căreia partea ucraineană plăteşte un preţ prea mare pentru importurile de gaze ruseşti şi a adăugat că experţii ucraineni au propus Rusiei modificarea modalităţii de calcul al pre­ţului la gaze, în sensul indexării acestuia în funcţie de evoluţia co­ta­ţiilor internaţionale la cărbune, nu la petrol, ca în prezent.

Vicepreşedintele Senatului consideră că în momentul de faţă criza României nu este una a resurselor, ci a administrării acestora, iar o alocare după criteriul rentabilităţii va face ca banii de la buget să fie suficienţi pentru buna funcţionare a statului. În ce priveşte programul economic al USL, profesorul Voiculescu apreciază măsurile care stimulează munca şi creşterea economică, dar are unele rezerve în ce priveşte taxa pe valoarea adăugată, spunând că va milita în continuare pentru reducerea la 5% a taxei pentru produsele alimentare de bază şi pentru revenirea la cota generală de 19% înainte de încheierea primului mandat de guvernare a USL. În opinia liderului conservator, guvernanţii ar trebui să se focuseze pe clasa de mijloc, în prezent cea mai agresată de birocraţie şi fiscalitate, care poate constitui motorul creşterii sănătoase a economiei.

Chestionat în legătură cu faptul că aproape orice societate naţională interbelică, inclusiv Gaz Metan, era listată la Bursă, directorul general al Bursei de Valori Bucureşti admite că în acea perioadă piaţa de capital românească era dezvoltată, majoritatea băncilor şi a companiilor de resurse naturale fiind listate. Polo­nia pare să fi „furat” reţeta interbe­lică românească şi aproape toate băncile şi cele mai importante societăţi se regăsesc la cota Bursei.

Dacă i-ar oferi cineva, acum, o fabrică gratis, pe lângă cele nouă pe care le deţine, Dan Şucu ar spune din prima: “Nu, mulţumesc!”. Piaţa mobilei îşi revine greu, după decizia de majorare a TVA, luată anul trecut, iar ieşirea din recesiune nu înseamnă nimic pentru mediul de afaceri. Clienţii au început să ceară produse fără factură şi TVA, iar cererea nu şi-a revenit.

Preţul barilului de petrol la nivel internaţional va scădea în a doua jumătate a anului, media anuală urmând a se situa undeva la 80-100 de dolari, a declarat Mariana Gheorghe, CEO OMV-Petrom. În opinia sa, Guvernul dă dovadă de inconsistenţă când, în calitate de acţionar, vrea să obţină cel mai mare preţ pe pachetul de 9,84% din acţiunile Petrom scoase la vânzare, în timp ce, în calitate de regulator, vrea să impună un preţ maximal la combustibili.

Licenţiat în matematică la Universitatea din Bu­cu­reşti, Radu Graţian Ghe­ţea şi-a început cariera în 1972, ca analist IT la Centrul de Calcul al Sistemului Bancar şi apoi la Banca Română de Comerţ Exterior (BRCE). Între 1986 şi 1994 a fost di­rector general şi membru în Co­mi­tetul de Direcţie al BRCE. În­tre 1991 şi 1994 a fost membru în Consiliul de Admi­nis­traţie al An­glo-Romanian Bank, repre­zen­­tând principalul acţio­nar - BRCE - în această instituţie de credit. În 1994 Gheţea acceptă oferta Alpha Bank Grecia de a pune ba­zele unei sucursale în Bu­cureşti, în calitate de prim-vi­cepre­şe­dinte. În perioada 1 fe­brua­rie-11 mai 2007, el a fost preşedinte al Con­si­liului de Administraţie al Alpha Bank România. Din 1997 Gheţea a fost membru în Con­si­liul de Ad­mi­nistraţie al Asocia­ţiei Române a Băncilor şi din 2000 a fost ales preşedinte. Numit în 2007 preşedinte al CEC Bank, Radu Graţian Gheţea a fost învestit de curând pentru încă un mandat de patru ani.

Cu puţin timp în urmă spuneaţi că sunteţi de acord cu privatizarea Oltchim, dar că momentul nu e bine ales. La ce făceaţi referire? În primul rând trebuie spus că Oltchim a rămas singurul combinat petrochimic din România care mai funcţionează. Lucrul este important de subliniat prin faptul că este o societate cu capital de stat şi a reuşit să supravieţuiască tuturor cutre­mu­relor care s-au abătut asupra lui, atât din partea unor acţionari minoritari, cât şi crizei, cu toate influenţele sale asupra economiei naţionale. Cu toate acestea, cu o funcţionare la nu­mai 35-40% din potenţial, Oltchim a rămas un jucător important pe piaţa produselor petrochimice din Euro­pa Centrală şi de Est. Poate oricând să-şi revină din situaţia dificilă în care se află în momentul de faţă, prin­tr-o funcţionare la capacitate. Se va vedea acest lucru când se va lansa pe piaţă caietul de sarcini pentru vân­zarea pachetului majoritar deţi­nut de statul român la Oltchim, iar interesul o să fie foarte mare. Din punc­tul meu de vedere, adică al unei persoane care este şi acţionar, nu numai director general, perioada optimă de privatizare nu este în perioada de criză sau într-o perioadă în care combinatul funcţionează la 40% din capacitate şi realizează pier­deri. Perioada optimă de vânzare a Oltchim va fi atunci când instalaţiile funcţionează cel puţin şase luni la capacitate; să realizeze profit şi apoi să fie scos la vânzare.

„Prima Casă” a fost un program foarte bun pe timp de criză, care a reuşit să susţină piaţa imobiliară, activitatea de creditare, consideră Steven van Groningen, dar e de văzut dacă putem să avem activitate de creditare fără Programul „Prima Casă”, pentru că atunci putem să spunem că s-a terminat cu criza.

Chiar dacă autostrăzile României sunt încă în fază de şantier, de proiect sau de vise, Anca Boagiu este nesperat de optimistă şi susţine că e dispusă să se ia la trântă cu constructorii, inclusiv cu cei străini, care au deprins obiceiuri proaste. O altă prioritate a ministrului este restructurarea CFR, un proces dificil, dar vital pentru economie. Promisiuni au făcut până acum toţi miniştrii. Îndeplinirea lor ar putea face diferenţa.