Ionuţ Dumitru a fost ales în luna iunie preşedinte al Consiliului Fiscal, de către cei 5 membri ai acestuia. Consiliul Fiscal este un organism independent, cu rol in cea mai mare parte consultativ, creat prin legea responsabilităţii fiscale cu scopul de a consilia Guvernul privind sustenabilitatea politicii fiscal-bugetare pe termen mediu şi lung. Membri Consiliului Fiscal au un mandat de 9 ani. Ceilalţi membri ai Con­si­liului sunt Lucian Liviu Albu, director al Institutului de Prognoză Eco­no­mică, Tatiana Moşteanu, decan al Facultăţii de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori din cadrul ASE, Răzvan Victor Stan­ca, economist principal Direcţia Studii şi Publicaţii din cadrul BNR, şi Silviu Marius Şeitan, de la Institutul Bancar Român.

Economistul-şef al BNR deplânge faptul că puţini români au cu ade­vărat cultură economică, dar toată lumea (de la simpli cetăţeni la po­liticieni) crede că se pricepe „la economie, la fotbal şi la filme”. Deşi dezavuează doctrina lui John Maynard Keynes, care duce la transmiterea poverii datoriei publice asupra generaţiilor următoare, Lazea susţine că Polonia a fost singurul stat din UE care a înregistrat creştere eco­no­mică anul trecut şi pentru că a efectuat investiţii publice masive în vede­rea organizării Campionatului European de Fotbal din 2012.

Morten T. Hansen este un specialist în domeniul managementului, fost profesor la Harvard Business School, actualmente profesor de antreprenoriat la INSEAD, Paris, şi University of California, Berkeley. Prezent în România cu ocazia lansării cărţii „Colaborarea”, la târgul de carte Bookfest din acest an, profesorul Morten Hansen ne-a vorbit despre rolul esenţial al descentralizării în managementul modern, dar şi despre capcanele pe care ar trebui să le evite companiile sau organizaţiile de succes. În opinia sa, liderii trebuie să cultive colaborarea, iar oamenii de afaceri pot învăţa de la politicieni cum să inspire angajaţilor un ţel comun.

Într-un interviu acordat în exclusivitate Săptămânii Financiare, dl. Lucian Croitoru, consilierul guvernatorului BNR, a declarat că o creştere (dorită) a calităţii serviciilor prestate de stat incumbă şi o creştere a costurilor acestora, ceea ce ofera perspectiva fie a creşterii taxelor, fie a lărgirii bazei de impozitare. În ce priveşte măsurile de reducere a cheltuielilor preconizate de guvern, dl Croitoru este de părere că ar fi o greşeală să se reducă salariile la entităţile publi­ce care sunt profitabile sau care nu primesc bani de la buget, pentru că, spune domnia sa, s-ar mai des­chide o cale de scădere a cererii a­gre­gate în această perioadă de recesiune.

Răsvan Radu apreciază că presiunea credite­lor neperformante şi a provizioanelor pe ca­re băn­cile trebuie să le constituie pentru a­co­­pe­rirea acestora pare a fi mai mare anul a­cesta decât în 2009,  deoarece anul trecut companiile dispu­neau încă de anumite rezerve financiare, care însă, între timp, s-au cam epuizat. În ceea ce priveşte mult aşteptatul reviriment al economiei, Radu consi­de­ră că segmentul corporativ îşi va reveni mai de­vre­me decât cel al consumatorilor individuali cu statut de angajaţi. Aceştia vor să vadă mai întâi că firmele unde lucrează sunt stabile şi pe creştere şi abia după ce se vor linişti în privinţa siguranţei locurilor de mun­că vor reîncepe să se împrumute şi să cheltuiască.

Titularii neafiliaţi politic ai mi­­nisterelor economice-che­ie din guvernul PD-L-UDMR, Sebastian Vlădescu şi Mihai Şei­tan, îşi prezintă, pentru „Săptă­mâna Financiară”, planurile de acţiune în cel mai greu an de criză de până acum. Principalul mesaj, repetat cu obstinaţie de ambii miniştri, este că nimic nu se va schimba în 2010.  „În anul 2010 nu se vor majora nici contribuţiile la asigurările sociale şi niciun alt fel de taxe”, spune Şeitan. „Anul acesta sistemul de taxe şi im­pozite va rămâne neschimbat, cu excepţia introducerii impozitului forfetar”, întăreşte şi Vlădescu.

Pentru Sebastian Vlădescu, fost ministru de fi­nanţe liberal, actualmente neafiliat politic şi membru al cabinetului PD-L-UDMR, soluţia ie­şi­rii din criză este investiţia de stat în infra­struc­tură, finanţată prin împrumuturi. El re­cu­noaş­te, pe de altă parte, că această metodă nu reduce rata totală a şomajului din economie, ci doar o împie­dică să creas­că şi mai mult, conservând mai ales lo­cu­rile de muncă din companiile care beneficiază de contrac­te de achi­zi­ţii publice.

Ministrul muncii, Mihai Şeitan, spune că toate măsurile anunţate sunt incluse în programul de guvernare al PD-L, organizaţie care l-a mandatat să facă parte din cabinetul Boc. Din punctul său de vedere, diminuarea şomajului trebuie să rămână principala preocupare a Executivului. După o serie de declaraţii care au inflamat opinia publică, Şeitan revine asu­pra subiectului referitor la alocaţiile pentru copii, precizând că nu se are în plan desfiinţarea lor, ci introducerea unor alocaţii suplimentare pentru fa­miliile sărace.

Născut în 1952, Guy Poupet a absolvit în 1973 Institutul de Studii Politice din Pa­ris. În 1975 a obţinut o licenţă în drept pu­blic la Universitatea din Paris şi o di­plo­mă la Cen­trul Universitar de Studii asupra Comu­ni­tă­ţilor Euro­pene. Şi-a început cariera ca ins­pector la So­ciété Générale (SG), pentru ca, începând cu 1 ianuarie 2010, să fie nu­mit preşedinte director general al BRD-Groupe Société Générale pentru un mandat de 4 ani.

Î n vremea primului deceniu postcomunist, pierdut de România, Polonia a beneficiat de in­ves­tiţii străine, a reuşit privatizări de succes şi şi-a dezvoltat o piaţă financiară funcţională. Tran­zac­ţio­na­rea titlurilor de stat pe bursă a fost unul dintre pi­lonii acestei evoluţii, ca şi adoptarea rapidă a re­for­­me­lor financiare. Dragoş Cabat sugerează ca şi cer­ti­fi­ca­tele de trezorerie româneşti să fie licitate pe piaţa de ca­pital pentru a fi reflectat astfel randamentul acceptat de investitori şi de fondurile de pensii.

Cu cât veniturile vor creşte printr-o colectare mai bună, şi nu neapărat printr-o majorare a taxării, este limpede că vom avea mai mulţi bani pentru a cofinanţa proiecte europene, susţine Mihai Tănăsescu, reprezentantul României la FMI. Dar această îmbunătăţire a colectării mai depinde de ceva: de modificarea Codului Fiscal, care printr-o simplificare, o flexibilitate mai mare, va reprezenta o ancoră foarte importantă pentru mediul de afaceri. Potrivit lui Tănăsescu, Codul Fiscal reprezintă un instrument important pentru a avea un sistem fiscal care să fie bine administrat, stabil şi predictibil.

Coface anticipează că economia românească va creşte cu peste 0,5% în acest an, pe baza re­ve­nirii din criză a statelor europene şi SUA, iar inflaţia va scădea la 4%. Agenţia de rating mai estimează un deficit al contului curent de 6% din PIB, în creştere de la 5,6% în 2009 şi precizează că nu trebuie să ne îngrijorăm în privinţa datoriei externe, întrucât state precum Japonia au niveluri mult mai ridicate, de peste 100% din PIB. Numărul falimente­lor s-ar putea majora în acest an cu 15-20% comparativ cu 2009, când „stocul” acestora a avansat cu 30% faţă de 2008. În Ro­mânia, solvabilitatea companiilor e puternic afectată de scăderea consumului, de dete­ri­orarea macroeconomică şi de scumpirea finanţării. Soldul creditelor ne­performante se află în continuă creştere, astfel încât pro­fitabilitatea bancară se va men­ţine sub presiune, pe fondul scăderii creditării. Printre punc­tele slabe ale Ro­mâniei se numără poli­ti­cile guvernamentale prociclice, cu tendinţe populis­te, care pun presiune pe cheltuielile publice, depen­den­ţa crescută de fluxuri de capital străine, un defi­cit de cont curent ridicat, existând astfel un risc mare de neîndeplinire a ţintelor stabilite prin acordul cu FMI. Despre toate aceste chestiuni am discutat cu Cris­tian Ionescu, Country Manager Coface România/Bul­garia/ Slovacia.

În prezent preşedinte executiv al Bancpost, Mi­hai Bogza a deţinut între 1998 şi 2004 funcţia de viceguvernator al BNR pe probleme de co­or­do­nare a activităţilor de reglementare, au­to­ri­za­re şi supraveghere, fiind implicat direct în pro­ce­sul de restructurare a sectorului bancar derulat în 1999-2000. De la sfârşitul anului 1998 şi până în iunie 2003, Bogza a fost preşedintele Consiliului de Ad­ministraţie al Fondului de Garantare a Depozi­te­lor în Sistemul Bancar. Anterior, a fost preşe­dinte al Eximbank, vicepreşedinte executiv al Pater Bank şi di­rector general în Ministerul Fi­nan­ţelor, asigurând conducerea Direcţiei Generale a Relaţi­ilor Finan­cia­re cu organismele internaţionale.

Despre Eli Davidai se cunosc foarte puţine lu­cruri, dar nu­mele său este legat de afaceri pre­cum Pepsi, Burger King şi WizSalary. Tră­ieşte în România de 18 ani şi, cu toate că în a­cest timp a devenit un investitor strategic, preferă să ră­mână mai mult anonim. Duce un trai normal, fără ex­cese. Nu locuieşte în­tr-un palat, zboară la clasa economi­că şi poartă aproape zilnic blugi. Nu-i place să apară în ziare sau la televizor, deşi averea îl recomandă la orice oră. Fle­rul său în afaceri este depăşit doar de respectul pe care îl are pentru oamenii cu care lucrează - par­te­neri şi angajaţi. Cu ocazia împlinirii a zece ani de acti­vitate a uneia din firmele sale, Eli Davidai a hotărât să iasă pentru un moment din conul de umbră.

Candidatul PSD la preşedinţia României, Mircea Geoană, promite că nu va fi un preşedinte actor, jucător sau antrenor, ci unul unificator. El susţine că nu s-a gândit la vreun nume de premier şi că, în cazul în care va câştiga prezidenţialele, va desemna un candidat care să aibă susţinerea actualei majorităţi parlamen­ta­re. 

Peste puţin timp, pe piaţa avocaturii din România va avea loc un eveniment important: biroul din Bucureşti al uneia dintre cele mai mari firme de avocatură din lume sărbătoreşte primul an de existenţă. „Săptămâna Financiară” a vrut să afle, în avanpremiera acestui eveniment, cum vede unul dintre cei mai puternici avocaţi ai lumii piaţa zbuciumată a României, proiecţiile sale pe următorii ani şi modul în care Guvernul de la Bucureşti ar trebui să acţioneze pentru o mai bună competitivitate în plan local. În exclusivitate, Sir Nigel Knowles, CEO şi managing partner al firmei internaţionale de avocatură DLA Piper, ne-a acordat un interviu în care ne-a vorbit şi despre rolul biroului din Bucureşti în strategia firmei.

Revenit intempestiv în arena publică, odată cu declanşarea scandalului “fraţi de arme”, ziaristul Sorin Roşca Stănescu pare obosit şi nu are astâmpăr în timpul interviului: pe site-ul său tocmai se postează nişte informaţii incendiare. Vrea să verifice dacă totul e în regulă. A hotărât să lase stiloul pentru jurnalismul online. În asta investeşte acum totul: şi timp, şi bani şi nervi. Îl doare sufletul de ce se întâmplă cu ţara asta. Deci n-are de gând să iasă la pensie...

Într-un interviu incendiar, acordat în exclusivitate pentru “Săptămâna Financiară”, jurnalistul Sorin Roşca Stănescu vorbeşte despre publicitatea de stat acordată preferenţial mijloacelor media, despre corupţie şi cameleonism în presă, despre cum se face jurnalism la vreme de campanie electorală, despre reîntoarcerea sa intempestivă în mijlocul atenţiei publice odată cu scandalul “fraţi de arme”. Cu acest prilej, Sorin Roşca Stănescu dezvăluie care au fost momentele de cumpănă prin care a trecut relaţia sa cu preşedintele României. Iată unul dintre acestea... (Interviul integral va fi publicat în ediţia print din 14 septembrie)

Neokeynesiştii văd în comprimarea PIB răul suprem, care trebuie combătut prin cheltuieli bugetare mai mari. Economistul-şef al BNR, Valentin Lazea, le atrage atenţia că ceea ce nu spun în mod explicit este că datoria publică, care creşte pe seama deficitelor, va trebui plătită de generaţiile viitoare, dar chiar şi de cele actuale, printr-o combinaţie de taxe mai mari şi pensii mai mici