Compania britanică riscă să piardă un contract de tipărire de bancnote pentru banca centrală a Indiei, în valoare de aproape un sfert din profitul său pe anul trecut, după ce a anunţat că a suspendat anumite livrări guvernamentale din cauza unor probleme de calitate a hârtiei. De La Rue furnizează hârtie pentru tipărirea bancnotelor a peste 150 de valute ale lumii şi este, începând din 2003, furnizorul de bancnote agreat al Bank of England.

Majid al-Abdulaziz, 39 de  ani, profesor de sport din Riad, Arabia Saudită, se află pentru al treilea an la rând în vacanţă la Paris, alături de soţia sa, purtătoare a vălului musulman, şi cei patru copii, relatează Bloomberg. Însă nu crede că se vor întoarce anul viitor. Soţia sa, profesoară de artă, poar­tă o rochie tipic musulmană, care o a­coperă din cap până în picioare, in­clusiv faţa. Acest lucru urmează să de­vi­nă ilegal în Franţa dacă aşa-nu­mita „lege a vălului musulman” (bur­qa) va fi adoptată de parlament luna viitoare.

Produsul intern brut (PIB) al Chinei l-a depăşit în trimestrul al doilea pentru prima dată pe cel al Japoniei. Chiar dacă la nivelul primelor şase luni economia chineză s-a situat sub cea a Japoniei, aceasta are toate şansele să o depăşească până la sfârşitul anului pe cea niponă şi să devină a doua economie mondială după cea a Statelor Unite ale Americii.

Economia Statelor Unite, cea mai mare din lume, se îndreaptă către o deteriorare semnificativă, în condiţiile în care nu va mai bene­ficia de măsuri de stimulare, iar politicile bugetare se vor orienta către austeritate, apreciază Nouriel Roubini, profesor de economie la New York University, citat de publicaţia franceză „Les Echos”.

Guvernul britanic nu este de acord cu propunerea de introducere a unui impozit la nivelul UE. „Executivul britanic se opune tuturor impozitelor directe de finanţare a bugetului UE“, a declarat lordul James Sassoon, subsecretar de stat în Ministerul Finanţelor. El a adăugat că Marea Britanie consideră că fiscalitatea trebuie să fie determinată de statele membre la nivel naţional şi va recurge la dreptul de veto în privinţa proiectului de creare a unui impozit pentru UE.

Vicepreşedintele Senatului României, Dan Voiculescu, a solicitat Depar­ta­mentului de Justiţie al SUA să transmită dacă în cadrul anchetei concernului Daimler, ca urmare a mituirii unor oficiali guvernamentali din mai multe state, s-au descoperit date incriminatorii referitoare la tranzacţii desfăşurate şi în România. Procu­rorul general adjunct al SUA, Gary G. Grindler, coordonator al anchetei în cazul Daimler, i-a comunicat vicepre­şedintelui Senatului că Departamen­tul de Justiţie al SUA poate oferi României toate informaţiile de care dispune, dar e necesar ca acestea să fie solicitate de Ministerul Justiţiei. Ca urmare a acestui răspuns, Dan Voiculescu i-a solicitat oficial ministrului justiţiei, Cătălin Predoiu, să clarifice chestiunea.

Economia Statelor Unite rămâne într-o situaţie dificilă, în ciuda masivelor planuri de „stimulare” fiscală şi monetară, ca urmare a pro­blemelor încă existente pe piaţa imobi­liară şi a anemiei de pe piaţa muncii. Deşi SUA nu au fost încă forţate să treacă la măsuri de reducere a datoriei publice masive acumulate în această peri­oa­dă, reluarea creşterii economice începute în a doua parte a anului trecut rămâne sub trend, iar posibilitatea unei recesiuni în formă de W nu poate fi exclusă.

Italia vrea scăderea tarifelor UE la importuri de materii prime din China, Brazilia şi Rusia, Franţa şi Germania se opun.

Populaţia Uniunii Europene a atins la începutul acestui an 501,1 milioane de locuitori, conform datelor date publicităţii ieri de Eurostat, o creştere de 1,4 milioane sau 2,7‰  comparativ cu ianuarie 2009, datorată parţial sporului natural (0,5 milioane de persoane) şi parţial imigraţiei (0,9 milioane de persoane). În zona euro (UE 16), Eurostat estimează populaţia la 329,5 milioane de persoane, o creştere de 0,9 milioane sau 2,7‰ faţă de ianuarie 2009 datorată preponderent imigrării (0,6 milioane de persoane).

Consiliul European al Supervizorilor Bancari (CESB) a anunţat că 7 din cele 91 de bănci europene nu au trecut testele de stres şi vor trebui să îşi majoreze rezervele de capital cu 3,5 miliarde de euro în total. Este vorba de Hypo Real Estate Holding AG din Germania, ATEbank SA din Grecia şi de cinci bănci locale din Spania (Banca Civica, Diada, Espiga, Unnim şi Cajasur).

Cursul de schimb al euro înregistrează o revenire, dobânzile la titlurile de stat emise de cele mai îndatorate guverne, precum şi la obliga­ţiunile băncilor sunt în scă­dere, iar relansarea activităţii industriale din luna iulie este peste aşteptări, ca urmare a testelor de stres aplicate de autorităţile europene celor mai mari 91 de bănci din UE. Decizia liderilor eu­ro­peni, luată cu o­ca­zia summit-ului european de vară de la Bruxelles, din 17 iunie, de a supune marile instituţii financiar-bancare europene la un set detaliat de teste de stres şi de a face publice rezultatele acestora pare să fi reuşit să restabilească încrederea pie­ţelor internaţionale în eco­nomia europeană, puternic afectată de temerile de conta­giune generate de criza datoriei suverane izbucnită în Grecia.

Ministrul canadian pentru comerţul in­ternaţional, Peter Van Loan, a vizi­tat România între 15 şi 16 iulie pentru a promova Acordul Comprehensiv Economic şi Comercial (ACEC) dintre Canada şi Uniunea Europeană. Între 12 şi 16 iulie, la Bruxelles, a avut loc a patra rundă de negocieri pe margi­nea noului acord de liber-schimb între repre­zen­tanţii celor două părţi. În cursul vizitei sale în România, Van Loan s-a întâlnit cu ministrul de externe Teodor Ba­conschi, cu reprezentanţi ai Ministerului Eco­nomiei şi cu membri ai Parlamentului.

Uniunea Europeană şi Fondul Monetar Internaţional au suspendat sâmbătă acordul de împrumut cu Ungaria încheiat în octombrie 2008, când criza financiară internaţională a atins apogeul în regiune, ca urmare a incapacităţii de a ajunge la un acord cu noul guvern de dreapta de la Budapesta privind ţinta de deficit bugetar.   Guvernul ungar condus de Viktor Orban doreşte continuarea acordului de împrumut de 20 de miliarde de euro încheiat în toamna lui 2008 cu UE şi FMI pentru a stabiliza forintul şi a anunţat că intenţionează să negocieze un nou acord pentru perioada 2011 şi 2012.    

Cetăţenii statelor în care funcţionează cele mai mari cinci economii europene (Franţa, Italia, Spania, Germania şi Marea Britanie) consideră că reducerea cheltuielilor publice este nu doar inevitabilă, ci reprezintă şi o alternativă preferabilă la varianta înăspririi fiscalităţii, potrivit unui recent sondaj Financial Times/Harrison.

Conform stenogramelor şe­din­ţei Fe­de­ral Open Market Committee (FOMEC), principalul organism de politică mo­ne­tară a băncii centrale a SUA, din 23-24 iunie, care au fost făcute publice în data de 14 iulie, Federal Re­ser­ve nu consideră necesare noi mă­suri de stimulare monetară, deşi şi-a re­vi­zuit uşor în jos prognozele privind creşterea econo­mică şi avertizează că riscurile la adresa redresării au crescut.

Comisia Europeană propune înăsprirea sancţiunilor pentru statele care încalcă limitele de îndatorare din Pactul de Stabilitate, în timp ce BCE doreşte chiar modificarea în acest sens a Tratatului de la Lisabona. De la sfârşitul anului trecut, sintagma „gu­vernanţă e­co­nomică” a de­venit una dintre cele mai im­portante şi mai des utilizate expresii din vocabularul curent al birocraţiei de la Bruxelles.

Comitetul European al Supervizorilor Ban­cari (CESB) a anunţat că 91 de bănci europene, acoperind 65% din in­dustria bancară a Uniunii Europene, vor fi supuse testelor de stres anunţate de liderii europeni cu ocazia summit-ului european de vară din 17 iunie de la Bruxelles. Obiectivul testelor de stres este să consolideze încrede­rea pieţelor financiare în stabilitatea sistemului bancar european, iar rezultatele acestora vor fi făcute publice.

Băncile şi cooperativele de credit vor oferi împrumuturi cu dobândă 0% şi alte forme de asistenţă către cei 200.000 de angajaţi guvernamentali ai statului California ale căror venituri ar urma să fie reduse la nivelul salariului minim, ca urmare a situaţiei critice în care se află bugetul de stat, potrivit Bloomberg.

Tradiţionalele sisteme publice de pensie re­distributive (pay-as-you-go) sunt într-o profundă criză în toate ţările europene ca urmare a in­ver-sării piramidei demografice şi a creşterii datoriilor nepro-vi­zionate. Situaţia este cunoscută de mai mulţi ani de ex­perţi şi oficiali deopotrivă, însă dezechilibrele de la baza sa continuă să se acutizeze de la an la an, provocând îngrijorare în rândul populaţiei în vârstă şi forţând guvernele să adopte măsuri pentru a preveni o prăbuşire a sistemului.