Săptămâna aceasta, miniştri­ ai statelor din zona euro vor încerca să stabilească metoda cea mai bună de a sprijini financiar Grecia, pentru a se evita intrarea în incapacitate de plată a guvernului de la Atena: o emisiune comună de obligaţiuni a UE, garantată de statele care folosesc moneda unică europeană, sau împrumuturi individuale acordate Greciei de aceste ţări. Prima variantă presupune votul unanim al celor 27 de state membre ale blocului comunitar. Planul de înfiinţare a unui Fond Monetar European (FME), cu structură şi atri­buţii similare „fratelui mai mare” Fondul Monetar Internaţio­nal (FMI), a fost vehiculată intens săptămâna trecută, de mai mulţi oficiali europeni de la toate nivelurile de decizie.

Preşedintele francez, Nicolas Sarkozy, a declarat cu ocazia unei vizite la Paris a premierului grec, George Papandreou, că zona euro va veni în ajutorul executivului de la Atena, dacă acest lucru va fi necesar. “Nu încape nicio îndoială în această privinţă ”, a ţinut să sublinieze şeful statului francez, care a adăugat că “Speculatorii şi pieţele trebuie să ştie că solidaritatea înseamnă ceva şi că, dacă este o problemă, vom fi acolo”.

De la venirea la Casa Albă a lui Barack Obama, reformarea asistenţei medicale a devenit unul dintre cele mai fierbinţi subiecte de pe agenda publică şi politică din SUA. Dezba­te­rea pe marginea iniţiativei noii ad­ministraţii democrate a antrenat polemici filozofice pătimaşe privind aşa-numitul „drept la asistenţă me­di­cală”, polemici constituţionale pri­vind limitele puterilor de interven­ţie şi reglementare a statului şi, nu în ultimul rând, discuţii economice privind nivelul foarte ridicat al cheltuielilor pe servicii medicale în SUA şi sustenabilitatea datoriei publice americane, deja inflamată de efec­tele crizei economice.

Membrii ai sindicatului PAME, o organizaţie aliată cu Partidul Comunist Grec, au ocupat clădirea Ministerului Finanţelor din Atena şi au blocat accesul în clădirea bursei şi în alte clădiri de birouri din centrul oraşului în semn de protest faţă de ultimele măsuri de austeritate anunţate de premierul George Papandreou.

Din noiembrie 2008, Politica Agricolă Comună (PAC) a Uniunii Europene se află, oficial, într-un proces de reformare. Aşa-numitul health-check („verificare a stării de sănătate“), cum este denumit oficial procesul de reformă de către instituţiile europene, are ca obiectiv modernizarea şi simplificarea PAC pentru perioada de după 2013, când va fi adoptat noul buget multianual al UE. Este vorba de cea mai amplă propunere de reformare a PAC din 2003 şi de cel mai important dosar de pe agenda noului comisar european, Dacian Cioloş .

Portughezul Vitor Constancio a fost desemnat cu unanimitate de voturi viitorul vicepreşedinte al Băncii Centrale Europene (BCE) cu ocazia reuniunii din 15 februarie a miniştrilor de finanţe din zona euro. El îl va înlocui în funcţie pe grecul Lucas Papademos, al cărui mandat de opt ani se încheie pe 31 mai anul acesta.

La începutul anului trecut, li­derii marilor economii ale lumii, reuniţi în cadrul G-20, promi­teau că vor conlucra pentru adoptarea unui set de reglementări financiar-bancare, uniforme la nivel internaţional, care să prevină riscul unei noi crize. Însă, în momentul de faţă, diver­gen­ţele dintre cele două mari blocuri politico-economice, SUA şi UE, pe tema reformei sectorului financiar, provoacă îndoieli serioase cu privire la posibilitatea unui astfel de acord.

Reprezentanţi ai FMI, Comisiei Europene (CE) şi Băncii Centrale Europene FMI vor ajunge joi în Bulgaria pentru a evalua dacă statul este pregătit să intre în mecanismul european al ratelor de schimb - ERM-2 - un test de doi ani privind stabilitatea monedei locale, în vederea adoptării euro.

După o întârziere de patru luni, Parlamentul Euro­pean a învestit în funcţie, marţi, 9 februarie, cu o majoritate de 488 de voturi din 697, o nouă Comisie Europeană pentru un mandat de cinci ani la cârma Uniu­nii Europene. Deşi este condus tot de portughezul José Manuel Durão Barroso, reprezentând la ni­vel naţional formaţiunea populistă de dreapta PSE şi la nivel european PPE, noul executiv comunitar prefi­gurează o schimbare semnificativă de viziune în materie de politică economică.

Într-un comunicat redactat pentru o au­die­re în Camera Reprezentanţilor, care a fost anulată din cauza ninsorilor masive din Washington D.C., Ben Bernanke afirmă că ra­ta lombard (discount rate) va fi majorată în vi­itorul apropiat, ca parte a procesului de ieşire din stimul monetar, şi s-a arătat încrezător în succesul strategiei Fed de redresare economi­că. În decembrie 2008, concomitent cu scăde­rea dobânzii de politică monetară la un interval de 0-0,25%, rata lombard a fost coborâtă la 0,5%.

 Victor Ianukovici este câştigătorul ultimului tur al alegerilor prezidenţiale din Ucraina, organizat duminică, 7 februarie, cu un avantaj de aproximativ 3% conform rezultatelor anunţate de Comisia Electorală de la Kiev. Iulia Timoşenko a refuzat să recunoască înfrângerea, însă OSCE şi observatorii externi care au fost prezenţi în Ucraina în ziua alegerilor i-au spulberat orice speranţe, anunţând că alegerile s-au desfăşurat într-un mod democratic.

Noua strategie, sprijinită în principal de ţările occidentale ale UE, îşi propune promovarea „creşterii economice bazate pe cunoaştere“ şi crearea de locuri de muncă pe termen lung prin subvenţionarea de către stat a „tehnologiilor verzi“. Din fericire, reprezentanţi ai Noii Europe, cum ar fi Polonia, atrag atenţia că sporurile de competitivitate şi inovaţie, atât de necesare economiei europene, se obţin nu prin subvenţii publice, ci mai degrabă prin reducerea fiscalităţii şi a birocraţiei.

Cu o zi înainte de reconfirmarea lui Ben Bernanke la conducerea Fed pentru un nou mandat de patru ani, Comitetul Federal pentru Operaţiuni Open Market (FOMEC) - organismul băncii centrale americane însărcinat cu stabilirea dobânzilor - afirmă că nu va prelungi programele neconvenţionale de stimulare monetară. Conducerea băncii centrale a SUA, Federal Reserve Sys­tem, a anunţat că va în­cheia programele necon­ven­ţionale de stimulare monetară în prima parte a anului, pe fondul unor aşteptări pozitive privind evo­luţia economiei.

Cel dintâi discurs „State of the Union“ ţinut de preşedintele american Barack Obama pe 28 ianuarie, în faţa Congresului, după un an de mandat în fruntea executivului american, s-a concentrat - aşa cum era de aşteptat - asu­pra celor mai presante chestiuni pri­vind situaţia economică a ţării. Obama a subliniat contextul di­ficil în care şi-a început mandatul, mar­cat de angajamente în două răz­boaie (Irak şi Afganistan) pe plan extern şi debutul unei rece­siuni pe plan intern care risca să se transfor­me într-o a doua Mare Cri­ză.

Primul răspuns al Fed la dezastrul financiar a constat în inundarea pieţelor cu lichidităţi. Dar pentru că ratele dobânzilor apropiate de zero n-au fost suficiente să restaureze în­crederea, aceasta s-a apucat să cum­pere agresiv creanţe de orice natură (inclusiv produse toxice). Ca urmare a acestei noi politici, activul bilan­ţu­lui său contabil, adică ansamblul a­po­rtului său la economie, s-a dublat în câteva luni. La pasivul aceluiaşi bi­lanţ, rezervele excedentare ale băncilor au trecut rapid de la mai pu­ţin de două miliarde de dolari la circa 1.000 de miliarde astăzi (de 15 ori mai mult decât rezervele obligatorii).

Deşi tratatele UE interzic Comisiei Europene sau guvernelor naţionale să sară în ajutorul unui alt guvern naţional care se confruntă cu perspectiva unei intrări în incapacitate de plată, cotidianul francez Le Monde scrie că executivul german şi cel francez examinează un plan de salvare a guvernului de la Atena.

Dobânzile la titlurile de stat greceşti pe 10 ani au crescut în ritm accelerat miercuri, 27 ianuarie, pe pieţele financiare internaţionale, semnalând îngrijorarea investitorilor cu privire la credibilitatea guvernului elen.

Statele Unite, Marea Britanie şi China sunt marile economii cu cel mai important regres în materie de libertate economică, conform ediţiei 2010 a indicelui realizat de Heritage Foundation şi Wall Street Journal.

Cu ocazia audierilor din Parlamentul European, Dacian Cioloş, comisarul-desemnat pentru agricultură, şi-a exprimat viziunea asupra Politicii Agricole Comune (PAC) a Uniunii Europene în planul bugetar multianual 2014-2020. Aşa cum era de aşteptat, candidatul României în Comisia Europeană a adoptat poziţia Franţei, declarându-se de fapt în favoarea menţinerii status-quo-ului şi împotriva proiectului de reformă a bugetului UE declanşat la sfârşitul lui 2007. UPDATE: DACIAN CIOLOŞ răspunde -  "Elemente de reforma am propus in trei mari directii ale PAC"