Încolţit de furnizori, patronul reţelei de magazine Ethos a recurs la cecuri fără disponibil în bancă prin care a creat prejudicii de peste un milion de lei unor importanţi furnizori români. O parte din aceştia au acţionat în instanţă societatea şi au făcut denunţ penal la adresa lui Ion Şoloman, cel care deţine lanţul de magazine. Alţi furnizori aşteaptă cu nerăbdare banii rezultaţi din vânzarea firmei Ivet Logistic către off-shore-ul cipriot Vismonto Trading Limited. În acest timp, Poliţia Capitalei a deschis un dosar de cercetare penală pentru înşelăciune pe numele omului de afaceri Ion Şoloman.

Compania Naţională de Investiţii (CNI) a anunţat finalizarea procedurilor de adjudecare a licitaţiei pentru construirea Complexului Olimpic de Nataţie Otopeni, care se va da în folosinţă anul viitor. Firma câştigătoare a contractului de 30 de milioane de euro este MBS Group, una dintre firmele consilierului PDL de Turda (judeţul Cluj), Gabriel Silagyi.

Simbolul Revoluţiei, Fondul Liber­ta­tea, s-a stins la 20 de ani de la e­ve­nimentele din 1989. Miliardele de lei colectate de fundaţia care a ad­ministrat acest fond s-au topit fă­ră să încerce cineva să le dea de ur­mă. Ultima zbatere care se dă acum vizează lichidarea ONG-ului care a „patronat“ Fondul Liberta­tea. În a­cest fel se pune punct u­nei afa­ceri născute din compasiu­nea oa­menilor pentru victimele evenimentelor din 1989, iar cei care au profitat de su­mele uriaşe colectate la vremea res­pectivă pot dormi liniştiţi pentru că nimeni nu-i va întreba ce s-a întâm­plat cu banii. Nici singura investiţie făcută - într-o fabrică de lapte praf din Harghita - nu mai are vreo va­loare, societatea fiind în faliment

Previziunile sumbre de la sfârşitul anului trecut au devenit realitate la începutul lui 2010. Comerţul ilicit cu ţigări din Ucraina şi Republica Moldova a căpătat dimensiuni fenomenale, depăşind un sfert din piaţă. Volumul producţiei autohtone a scăzut cu 40%, iar dacă ritmul se menţine statul va pierde în acest an un miliard de euro prin neîncasarea taxelor şi accizelor. În 2009, una din patru ţigarete vândute pe piaţa românească a provenit din contrabandă, iar bugetul de stat a pierdut din această cauză circa 550 de mili­oane de euro.

În România activează patru bănci greceşti importante: Alphabank, Bancpost, deţinută de EFG Eurobank, Piraeus Bank şi Banca Românească, parte a grupului NBG, alături de câteva mai mici (Marfin Bank, ATE Bank şi Emporiki Bank), toate cumulând o cotă de piaţă după active (din care cea mai mare parte sunt credite) în jurul a 25% din totalul pieţei bancare autohtone. BNR spune că nu trebuie să facem din problema băncilor greceşti un “drob de sare”, în timp ce analiştii şi bancherii apreciază că efectele se vor vedea în întârzierea reluării creditării.

Pentru că nu a pus în aplicare o sentinţă definitivă şi irevocabilă dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie din România, Compania Naţională de Căi Ferate CFR SA a ajuns în situaţia de a semna un contract de investiţii de aproape patru ori mai scump comparativ cu valoarea de la data pronunţării sentinţei. Dacă în 1999 CFR SA ar fi putut să realizeze două proiecte cu doar 138 de mi­lioane de dolari (aproximativ 111 mili­oane euro), în februarie 2010 acestea costă 539,1 milioane de dolari (377,5 milioane de euro).

Compania Vegyepszer, cunoscută în Ungaria pentru contractele de sute de milioane de euro cu instituţiile de stat, s-a instalat confortabil în România. În ultimii patru ani, firma a obţinut contracte „grase“ în judeţele din secuime, de la Compania Naţională de Investiţii, coordonată direct de UDMR, şi Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR). Cu lobby puternic din zona UDMR şi acţionari cu influenţă în mass-media secuimii, contractele firmei maghiare Vegyepszer au ajuns să depăşească 50 de milioane de lei anul trecut.

Anul acesta, cei care au aplicat pentru finanţarea unor proiecte agricole din fonduri UE vor primi cu 10% mai puţin decât anul trecut. În 2009, Mi­nisterul Agriculturii „a sărit“ cu de la sine putere o licitaţie de depunere a proiectelor şi a refuzat să le finanţeze pe cele eligibile, cu punctaj mare. Motivele? Întârzieri mari pentru modificarea scoringului acordat componentelor cuprinse în proiecte şi lipsa de decizie pe finalul anului. Aproape 230 de milioane de euro alocate de UE agriculturii au rămas necheltuite anul trecut şi peste 1.000 de pro­iecte eligibile vor trebui refăcute.

Ionuţ Popescu deţine direct aproximativ 16 milioane de ac­ţiuni la Fondul Proprietatea, iar soţia sa are un pachet de circa 4 mi­lioane de acţiuni. Împreună, cei doi soţi Popescu controlează 20 de mi­lioane de acţiuni, adică aproximativ 0,14% din capitalul Fondul Pro­prie­tatea, care au o valoare de piaţă de aproximativ 6.000.000 lei şi o valoare nominală de 20 milioane de lei. Doar Ionuţ Popescu are 0,1168% din acţiunile FP, deţinere pe care şi-a triplat-o în perioada martie 2009-decembrie 2009, adică în numai nouă luni, după cum reiese din compararea ultimelor două declaraţii de avere depuse la Guvern şi la Fondul Proprietatea.

Proiectul „mini-oraşului” din centrul Bucureştiului - Esplanada, o investiţie estimată la peste un mili­ard de euro - a fost abandonat de autorităţi la finele anului 2009, după ce acordul semnat cu investitorul, societatea Trigranit, a expirat şi nu a fost prelungit. Astfel se pecetluieşte soarta unui proiect început prin negociere directă cu firma ungară Trigranit, reprezentată la acea vreme de Arpad Paszkany şi continuat prin achiziţia unor terenuri din zona bulevardului Unirii, tot prin negociere directă cu mai multe persoane fizice.

Surpriză la licitaţia organizată de Administraţia Străzilor Bucureşti (ASB) pentru proiectarea şi execuţia unor piste speciale pentru biciclişti. Contractul a fost câştigat de asocierea dintre UTI Traffic Management SA şi Dumava Semnalizare SRL, ambele companii fiind cunoscute ca având probleme majore în relaţiile contractuale derulate anterior cu administraţia Capitalei. Până la atribuirea acestui proiect, cele două companii mai obţinuseră de la Administraţia Străzilor alte câteva contracte, cu o valoare totală de 32,9 milioane de lei (7,8 milioane de euro).

În urmă cu 10 ani, Institutul Ro­mân de Standardizare schimba uni­forma de stat cu o haină privată nou-nouţă. Metamorfoza a dat naş­tere Asociaţiei de Standardizare din România (ASRO), entitate care a fost împuternicită să gestioneze un domeniu de importanţă majoră în economia statului. Problema este că în prezent ASRO nu mai co­respunde principiilor care au stat la baza înfiinţării sale, ci este doar o afacere privată ca oricare alta.

Sub privirile îngăduitoare ale celor de la Autoritatea de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), compania Petrom continuă să sfideze consumatorii de gaze din România, înregistrând în fiecare an aproape un miliard de metri cubi drept consum tehnologic propriu. Mai mult, Petrom şi-a completat obiectul de activitate cu încă un domeniu din Codul CAEN, respectiv exportul de gaze naturale, care va deveni posibil începând de anul viitor, după darea în funcţiune a conductei Arad-Szeged.

Edilii Capitalei au pregătit pentru finalul anului trei cadouri care îi vor costa pe bucureşteni circa 28,2 mi­lioane de lei. Este vorba despre două contracte de consultanţă, proiectare şi execuţie de piste speciale pentru biciclişti, în valoare totală de circa 22,1 milioane de lei, şi un contract pentru indicatoare rutiere şi ansambluri reflectorizante în valoare de 6,1 milioane de lei. Furnizorii şi executanţii urmează să fie desemnaţi pe 28 şi 29 decembrie 2009 şi, dacă tradiţia se păstrează, aceştia ar urma să fie tot cei cu care Admi­nis­traţia Străzilor a mai lucrat de-a lungul anilor. Preţurile la care se vor executa aceste contracte nu se vor supune cutumei, pentru că nu vor fi similare, ci de trei ori mai mari, faţă de cele plătite anterior. Astfel, bucu­reştenii urmează să plătească 315,7 lei pentru fiecare metru de pistă specială pentru biciclişti şi 289 lei pentru fiecare nou semn de circulaţie montat în Capitală

Parlamentarii şi-au făcut un o­­bicei din a se juca cu de­contu­rile la sumele forfetare pentru ca­binetele din teritoriu. Cu toate că au primit prin lege spa­ţii de la au­to­rităţile locale, marile par­tide drenează zeci de mii de euro de la bugetul public către or­ganizaţiile locale prin intermediul chiriilor percepute pentru birou­rile parlamentare. O al­tă categorie de parlamentari inventea­ză sedii de partid cu chirii exorbitante doar pentru a nu pierde nimic din suma forfetară de 11.000 de lei pentru fie­ca­re ales, proprietarii se­diilor fiind din cercul prietenilor de partid.

Constituit pentru a sprijini companiile aflate în insolvenţă, Fondul de Garantare pentru Plata Creanţelor Salariale este doar o pungă mare cu bani unde angajatorii varsă sute de milioane de lei fără a primi nimic în schimb. După trei ani de funcţionare, Fondul a înregistrat un excedent bugetar de peste 480 de milioane de lei. O sumă considerabilă, care nu este însă utilizată pentru plata creanţelor salariale datorate de angajatori salariaţilor disponibilizaţi ca urmare a intrării în insolvenţă. Şi nici nu se ştie cum este de fapt folosită de gestionarul Fondului, Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă. Care însă îşi trage anual, sub forma cheltuielilor de gestionare a Fondului, un procent de 5% din totalul resurselor financiare constituite, respectiv 10,5 milioane de lei.

Raportul comisiei parlamentare care a cercetat privatizarea şi falimentul companiei Nicolina SA arată că statul român, prin reprezentanţii săi în Consiliul de Administraţie (CA) al fabricii, dar şi prin persoane din conduce­rea AVAS, a fost părtaş la falimen­tarea companiei ieşene. În joc au fost cele 31,2 hectare de teren aflate în patrimoniul Nicolina, precum şi liniile de fabricaţie care urmau să fie exportate în Polonia

Primăria Ploieşti nu a fost în stare să organizeze o licitaţie prin care să concesioneze serviciul public de salubritate în oraş, deşi contractul încheiat cu operatorul care face acum salubrizarea - Veolia Servicii pentru Mediu - expiră în această săptămână. Până acum, edilii au încercat în două rânduri să organizeze licitaţia, însă tot de atâtea ori au fost opriţi de Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP), pentru nereguli în documentaţia privind atribuirea acestui serviciu. Nici a treia încercare de organizare a licitaţiei nu pare să reuşească - procedura este în desfăşurare şi, cel puţin teoretic, se încheie pe 18 noiembrie -, pentru că documentaţia menţine prevederi considerate dacă nu anticoncurenţiale, cel puţin foarte greu de îndeplinit chiar de marii operatori de salubritate din România.

Contrabanda cu tutun a atins un nivel-record anul acesta, la o cotă de piaţă volumică de 22,2%, în luna aprilie, în creştere cu 10% faţă de februarie 2008. Asta în pofida faptului că una dintre principalele măsuri retorice anti-criză anunţate de Guvern a fost subminarea economiei subterane. Numai că, prin măsurile adoptate, accelerarea şi devansarea procesului de majorare a acizelor, cel puţin în domeniul tutunului, tot ce s-a reuşit a fost subminarea economiei legale